Transcript MUZEOLOGIE

MUZEOLOGIE
Lect.univ.drd. Gheorghe
Octavian Zamfirescu
Obiective

Muzeologia generală are drept finalitate prezentarea şi conştientizarea spaţiului
muzeal, reprezentând atât elemente exterioare cât şi cele interne. Muzeul este
o instituţie complexă cu un istoric propriu pornind de la colecţionare în diferite
etape istorice în spaţiul european, dar şi în cel românesc, care sunt o
importantă componentă a culturii comunitare. Noua politică culturală susţinută
în muzeele lumii sunt un exemplu de urmat şi pentru muzeele româneşti. De
aici, studentul trebuie să conştientizeze situaţia în care muzeul românesc are
de trecut peste etape rezolvate în alte spaţii decât cel românesc. Trebuie
urmărită literatura de specialitate de ultimă oră, provenind de la autori români,
dar şi cea aflată pe INTERNET, extrem de bogată şi utilă în găsirea de noi
soluţii. Disciplina trebuie să deschidă orizonturi noi în privinţa posibilităţilor, care
vor apare prin finanţările noilor proiecte ce privesc salvarea patrimoniului
românesc, cât a mai rămas din el. Muzeologia generală se adresează atât
studenţilor disciplinei Istorie, Arheologie, cât şi celor de la Muzeologie, existând
în viitorul apropiat o largă arie de activitate pentru absolvenţi (în muzee,
şantiere arheologice – în conservarea sau chiar restaurare a descoperirilor,
conservare – restaurare de monumente, spaţiul arhivelor, dar şi învăţământ.
Continut


Muzeologia generală are în vedere, în primul rând istoricul colecţionării
în Europa şi în România; se analizează pe urmă funcţiile principale ale
muzeului (constituirea şi dezvoltarea patrimoniului muzeal; noţiuni de
conservare şi restaurare ca parte integrantă a principalelor funcţii ale
muzeului; nu în ultimul rând este vorba de valorificarea atât
patrimoniului muzeal cât şi cercetării de muzeu, finalizate în primul
rând prin expoziţii de diferite tipuri, o activitate obligatorie în fiecare
muzeu, dar şi valorificare prin publicare în monografii sau publicaţii
periodice. În ultima perioadă se pune mare accent pe relaţia dintre
muzeul şi publicul său, atragerea publicului la muzeu, noile forme ale
colaborării cu vizitatorii, managementul muzeal, relaţia muzeului cu
alte instituţii de cultură. Viitorul apropiat este văzut şi în relaţia sa cu
INTERNETUL, existenţa muzeului virtual, care este cea mai modernă
formă a realizării muzeografilor.
Disciplina se prezintă ca un obiectiv modern, flexibil, care încearcă săşi găsească o nouă faţă în prezent şi în viitor.

Structura si elementele cursului:

1 semestru (anul II Zi si FR)
14 module de curs
Studiu de caz





Evaluare:
colocviu
promovarea cursului se bazează si pe:
întocmirea şi susţinerea unui studiu din temele
prezentate si bibliografia recomandata.
MODULE TEMATICE / TEME DE CURS
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Concepte fundamentale.
Colecţionarea în Antichitatea clasică
Evul mediu european – epoca modernă
Evoluţia muzeelor în România
Muzeele şi colecţiile publice
Funcţiile principale ale muzeului
Structura muzeului
MODULE TEMATICE / TEME DE CURS
8. Patrimoniul muzeal
9. Sisteme de evidenţă a muzeului
10. Cercetarea în muzeu
11. Activitate expoziţională
12. Materiale complementare ale expoziţiei
muzeale
13. Marketing şi management în muzeu
14. Funcţia de conservare şi restaurare
1. Prelegere introductivă : Concepte
fundamentale


Curs introductiv: Conceptele fundamentale.
- Constituirea muzeologiei ca ştiinţa;
Istoria preocupărilor în domeniu: de la
colecţionarea întâmplătoare la colecţionarea
sistematică.
- Organisme internaţionale; definiţii.
1. Prelegere introductivă : Concepte
fundamentale

Constituirea muzeologiei ca ştiinţa
O serie de ramuri ale disciplinelor
istorice: arheologia, etnografia, istoria artelor
și altele, au apă rut din nevoia cunoașterii
manifestărilor creației omenești. Ceva mai
târziu, în raport cu științele amintite, acestora
li s-a alăturat și muzeologia.
1. Prelegere introductivă : Concepte
fundamentale

Istoria preocupărilor în domeniu
- de la colecţionarea întâmplătoare la
colecţionarea sistematică.
Ideea de conservare a vestigiilor
trecutului a luat ființă în cadrul civilizațiilor
străvechi
1. Prelegere introductivă: Concepte
fundamentale

Istoria preocupărilor în domeniu
- Organisme internaţionale; definiţii.
Preocupări științifice de muzeologie au apărut
însă între cele două ră zboaie mondiale, atunci când
Secțiunea Culturală a Ligii Națiunilor a tipărit o
publicație internațională privind muzeele și
monumentele numită „Mouseion’’, continuată și în
prezent de organul periodic al I.C.O.M.-ului intitulat
„Museum’’, precum și de „Monumentum’’, revistă a
I.C.O.M.O.S.
2. Colecţionarea în Antichitatea clasică



Grecia antică;
Roma antică;
Influenţa creştinismului asupra conceptului
de colecţionare.
2. Colecţionarea în Antichitatea clasică

Grecia antică
Astfel în antichitatea greacă s-au acumulat
colecții de opere de artă în temple, sub formă de „exvoto’’ datorate darurilor aduse diferitelor divinități. În
împrejurimile acestora, vechii greci construiau un
mic monument asemă nător unei capele votive
numită thesaurus, destinat să primească și să
protejeze darurile care nu erau expuse în templu.
2. Colecţionarea în Antichitatea clasică

Grecia antică
În Grecia antică primele depozite de artă au fost vizitate
de cei care veneau în templu, contra unei mici contribuții date
supraveghetorilor numiți hieropi, ce corespund actualilor
conservatori, care aveau misiunea de a menține în ordine
colecțiile. Acestea se înmatriculau într-un inventar special care
conținea: denumirea obiectului, materialul, greutatea, semnele
de recunoaștere, numele zeului căruia i s-a fă cut ofranda,
motivul și împrejurarea în care i s-a dat numele și locul de
baștină al donatorului. În cadrul societății grecești au existat și
galerii de picturi denumite pinacoteci (ex: la Atena, pe Acropole,
în sec. V î.Hr., aripa nordică a Propileelor era rezervată
expunerii picturilor celebre.).
2. Colecţionarea în Antichitatea clasică

Grecia antică
2. Colecţionarea în Antichitatea clasică

Roma antică
Romanii s-au preocupat de marile creații
artistice, spirit dezvoltat mai cu seamă datorită
contactului cu rafinamentul artei grecești, favorizat
prin cucerirea Peninsulei Balcanice și a Orientului
Apropiat. După modelul grecesc, o serie de
monumente romane aveau caracterul unui muzeu,
prin împodobirea lor (ex: Forumul lui Traian, de la
Roma).
2. Colecţionarea în Antichitatea clasică

Influenţa creştinismului asupra conceptului
de colecţionare
În Evul Mediu tradiția de conservare a
antichităților s-a atenuat, locul acestora fiind
luat de cultul relicvelor (amintiri obținute din
pelerinajele în țara Sfântă) existent îndeosebi
în apusul Europei, în biserici și catedrale
vechi.
3. Evul mediu european – epoca
modernă






Carol cel Mare;
Renaşterea italiană, franceză ş.a.
Primele tratate de muzeologie;
De la cabinete de curiozităţi la muzee
naţionale;
Muzeele americane;
Expoziţii universale internaţionale.
3. Evul mediu european – epoca
modernă

Carol cel Mare
Ideea „tezaurelor’’ renaște totuși în arta
creștină subordonată construirii marilor
catedrale și mânăstiri. Aici, pe lângă relicve
sunt prețuite și vestigiile trecutului: geme,
camee antice, opere din metale prețioase
refolosite la ferecăturile crucilor și a că rților.
Sanctuare
vestite
au
existat
la:
Constantinopol, Aachen (Aix-la-Chapelle).
3. Evul mediu european – epoca
modernă

Renaşterea italiană, franceză ş.a.
În această perioadă începe să existe respectul pentru
antichitățile greco-romane. O dată cu secolul al XV-lea, până în
veacul al XIX-lea, în lumea artiștilor se impune interesul pentru
strângerea vestigiilor antice, în care oamenii de artă aflau
modele ideale. S-au constituit colecții în lumea artiștilor, a
nobililor și a marii burghezii, din orașele italiene (Florența,
Roma, Veneția). Papa Paul al II-lea (venețian de origine) înalță
la Roma Palazzo Venezia, unde adăpostește camee, monede,
statuete de bronz, tapițerii, icoane, mozaicuri, moaște, iar în
anul 1471 papa Sixt II, în același oraș, ridică muzeul de pe
Capitoliu.
3. Evul mediu european – epoca
modernă

Primele tratate de muzeologie
Astfel, în anul 1727, la Hamburg, a apă rut un
ghid în limba latină, scris pentru amatorii de artă.
Lucrarea intitulată Muzeografie, al cărei autor
Gaspar Neickel dădea sfaturi asupra alegerii clădirii,
specificând îndeosebi necesitatea unui climat
adecvat în vederea depozitării colecțiilor. Obiectivul
principal era de cercetare și conservare a pieselor.
Gaspar Neickel considera muzeul ca un cabinet de
curiozități, desigur în interdependență cu ideile
existente în acele vremuri.
3. Evul mediu european – epoca
modernă

De la cabinete de curiozităţi la muzee naţionale
În Italia se naște ideea muzeului istoric și al celui
de antichități, făcut cunoscut prin publicații, ilustrate
și gravuri (Florența), idee continuată la Paris și
Basel. Se creează , totodată, muzeele regale și
princiare (ex: Paris, Műnchen, Praga).
În Germania sunt alcătuite colecții de armuri și
arme germane, reîntâlnite ulterior și în Europa
răsăriteană.
3. Evul mediu european – epoca
modernă

Muzeele americane
3. Evul mediu european – epoca
modernă

Expoziţii universale internaţionale
4. Evoluţia muzeelor în România




Istoriografia problemei;
primii colecţionari;
apariţia muzeelor publice;
evoluţia legislaţiei;
4. Evoluţia muzeelor în România

- Istoriografia problemei
4. Evoluţia muzeelor în România

- primii colecţionari
4. Evoluţia muzeelor în România

apariţia muzeelor publice
4. Evoluţia muzeelor în România

evoluţia legislaţiei
5. Muzeele şi colecţiile publice



Cele mai importante concepte: muzeu,
patrimoniu, colecţie, fond, bun cultural,
clasare, acreditare;
Conservare, restaurare, securitate, tratare,
degradare, alterare ş.a.
Patina, fals, replica, carantina, depozit,
mediu ambiant, microclimat.
5. Muzeele şi colecţiile publice

Cele mai importante concepte: muzeu,
patrimoniu, colecţie, fond, bun cultural,
clasare, acreditare
5. Muzeele şi colecţiile publice

Conservare, restaurare, securitate, tratare,
degradare, alterare ş.a.
5. Muzeele şi colecţiile publice

Patina, fals, replica, carantina,
mediu ambiant, microclimat
depozit,
6. Funcţiile principale ale muzeului



Concepte principale:
Constituirea patrimoniului; conservarea şi
restaurarea patrimoniului;
Punerea în valoare a patrimoniului muzeal în
scopul educării şi recreării.
6. Funcţiile principale ale muzeului

Concepte principale
6. Funcţiile principale ale muzeului

Constituirea patrimoniului; conservarea şi
restaurarea patrimoniului
6. Funcţiile principale ale muzeului

Punerea în valoare a patrimoniului muzeal în
scopul educării şi recreării
7. Structura muzeului




Patrimoniul muzeal;
Dotarea tehnico-materială (depozite,
expunere, instalaţii);
Personalul muzeului;
Publicul.
7. Structura muzeului

Patrimoniul muzeal
7. Structura muzeului

Dotarea
tehnico-materială
expunere, instalaţii)
(depozite,
7. Structura muzeului

Personalul muzeului
7. Structura muzeului

Publicul
8. Patrimoniul muzeal





Dezvoltarea patrimoniului muzeal;
Achiziţia;
Donaţia;
Colectarea în teren;
Licitaţia.
8. Patrimoniul muzeal

Dezvoltarea patrimoniului muzeal
8. Patrimoniul muzeal

Achiziţia
8. Patrimoniul muzeal

Donaţia
8. Patrimoniul muzeal

Colectarea în teren
8. Patrimoniul muzeal

Licitaţia
9. Sisteme de evidenţă a muzeului





Registre; Sisteme de etichetare a obiectelor
de muzeu;
Fişa analitică de evidenţă;
Fişa de conservare;
Biblioteca;
Arhiva muzeului.
9. Sisteme de evidenţă a muzeului

Registre; Sisteme de etichetare a obiectelor
de muzeu
9. Sisteme de evidenţă a muzeului

Fişa analitică de evidenţă
9. Sisteme de evidenţă a muzeului

Fişa de conservare
9. Sisteme de evidenţă a muzeului

Biblioteca
9. Sisteme de evidenţă a muzeului

Arhiva muzeului
10. Cercetarea în muzeu




Cercetarea specifică;
Tipuri de cercetare specifică;
Plan de cercetare; proiect de cercetare;
Valorificarea cercetării (prin publicarea
rezultatelor).
10. Cercetarea în muzeu

Cercetarea specifică
10. Cercetarea în muzeu

Tipuri de cercetare specifică
10. Cercetarea în muzeu

Plan de cercetare; proiect de cercetare
10. Cercetarea în muzeu

Valorificarea
rezultatelor)
cercetării
(prin
publicarea
11. Activitate expoziţională




Tipurile exponatelor (autentice, auxiliare,
complementare);
Expoziţii (permanente, itinerante, temporare
– tematice).
Tematica;
Termeni şi concepte din domeniul
expoziţional.
11. Activitate expoziţională

Tipurile exponatelor
complementare)
(autentice, auxiliare,
11. Activitate expoziţională

Expoziţii (permanente, itinerante, temporare
– tematice)
11. Activitate expoziţională

Tematica
11. Activitate expoziţională

Termeni
şi
expoziţional
concepte
din
domeniul
12. Materiale complementare ale
expoziţiei muzeale



Afiş, ilustrata, pliant, ghidul muzeului,
cataloage de expoziţii;
Program de vizitare;
Îndrumare şi ghidaj.
12. Materiale complementare ale
expoziţiei muzeale

Afiş, ilustrata, pliant,
cataloage de expoziţii
ghidul
muzeului,
12. Materiale complementare ale
expoziţiei muzeale

Program de vizitare
12. Materiale complementare ale
expoziţiei muzeale

Îndrumare şi ghidaj
13. Marketing şi management în muzeu



Activitatea cu publicul;
Funcţia educativă şi culturală a muzeului;
Muzeul virtual.
13. Marketing şi management în muzeu

Activitatea cu publicul
13. Marketing şi management în muzeu

Funcţia educativă şi culturală a muzeului
13. Marketing şi management în muzeu

Muzeul virtual
14. Funcţia de conservare şi restaurare
(noţiuni principale)


Conservarea obiectelor de muzeu;
Restaurarea.
14. Funcţia de conservare şi restaurare
(noţiuni principale)

Conservarea obiectelor de muzeu
14. Funcţia de conservare şi restaurare
(noţiuni principale)

Restaurarea
Bibliografie







„Buletinul monumentelor istorice’’, devenit din anul 1970
„Buletinul monumentelor și muzeelor’’.
Comșa Eugen, Istoricul Muzeului Național de Antichități IV,
Arheologie și muzeologie în perioada 1944-1956, în
„S.C.I.V.A.’’, an 35, 1983, n 3.
Mihalcea Mihai, Conservarea obiectelor de artă și a
monumentelor, București, 1970.
Museé et envirronement în „Museum’’, 1973, p. 1-73.
,,Revista muzeelor și monumentelor’’.
Tzigara Samurcaș Alexandru, Muzeografia românească,
București, 1936.
Turcu Mioara, Muzeografie si muzeologie