Transcript AICI - Monitorul de Vrancea

Direcţia Judeţeană pentru Cultură
Vrancea
Protejarea, conservarea şi punerea în valoare a
patrimoniului cultural mobil al judeţului Vrancea.
Rolul administraţiei publice locale în promovarea
colecţiilor muzeale săteşti
Colegiul Prefectural Vrancea
Rolul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Vrancea
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Vrancea, în calitatea sa de serviciu deconcentrat al
Ministerului Culturii în teritoriu, urmăreşte realizarea următoarelor activităţi:
controlul, monitorizarea și protejarea patrimoniului cultural naţional mobil,
imobil și imaterial
punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional, aplicat realităţilor
patrimoniului cultural local.
În Vrancea patrimoniul imaterial al județului este conservat de către Centrul Judetean
Pentru Promovarea Culturii Traditionale, Artelor și Meseriilor Vrancea, iar patrimoniul
mobil – așa cum se regăsește el în Lista patrimoniului național mobil - se află, în cea
mai mare parte, în gestionarea Muzeului Vrancei.
Din păcate, instituţiile de cultura din Vrancea nu au o strategie comuna în activităţile pe
care le desfaşoară în domeniul promovării patrimoniului național cultural.
Direcţia Judeţeană Pentru Cultură Vrancea are următoarele atribuţii conform
Hotărârii nr 21/16.01.2013 pentru modificarea şi completarea HG.
nr 90/10.02.2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi
Patrimoniului Naţional:
 solicită şi primește, în condiţiile legii, în nume propriu sau în numele şi pentru
Ministerul Culturii de la autorităţi ale administraţiei publice, de la instituţii publice
şi de la persoanele juridice de drept privat cu activitate în domeniul cultural, al
artelor şi informării publice, date şi informaţii necesare pentru exercitarea
atribuţiilor ce le revin;
 îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege în domeniul protejării patrimoniului
cultural naţional;
 colaborează cu autorităţile publice şi cu instituţiile specializate pentru protejarea şi
punerea în valoare a bunurilor din patrimoniul cultural naţional şi aplică în acest
sens prevederile legale în domeniu;
 participă, la cererea autorităţilor abilitate şi împreună cu acestea, la acţiuni de
control a respectării legislaţiei privind dreptul de autor şi drepturile conexe;
 controleaza respectarea îndeplinirii obligaţiilor de plată a contribuţiilor la Fondul
Cultural Naţional, în condiţiile şi la termenele stabilite prin lege;
 indeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Ministrul Culturii, potrivit legii.
Patrimoniul imobil, mobil și imaterial din Județul Vrancea
În județul Vrancea, sunt clasificate în
Lista Monumentelor Istorice 427 de
imobile. Este vorba despre:
82 de monumente istorice de
arhitectură şi arheologie de valoare
naţională - grupa A;
345 de monumente istorice de
arhitectură şi arheologie reprezentative
pentru patrimoniul cultural local –
grupa B;
În ceea ce privește patrimoniul
mobil, există 32 de obiecte clasate
în 2010 și care acum sunt în
costodia Muzeului Vrancei.
În luna iunie 2013 Direcția
Județeana pentru Cultură Vrancea a
înaintat
Ministerului
Culturii
propunerea de clasare a unui bun de
valoare excepţională, un vas de
provizii – Kraussengefässe, atribuit
şcolii Cultura Sântana de Mureş,
datat secolul IV.
Directia Judeţeană pentru Cultură
Vrancea a identificat un numar de
264
bunuri
culturale
mobile
susceptibile de a fi clasate în cadrul
Muzeelor şi Colecţiilor Muzeale din
Vrancea.
Patrimoniul imobil, mobil și imaterial
din Județul Vrancea
Monumentele de for public sunt bunuri
imobile, lucrări de artă plastică, artă
monumentală, construcţii sau amenajări
neutilitare având caracter decorativ,
comemorativ şi de semnal, amplasate
în spaţii publice, într-o zonă de
protecţie, pe terenuri aflate în domeniul
public sau privat al statului ori al
unităţilor administrativ- teritoriale fiind
protejate de Legea 120/2006.
La nivelul judeţului au fost
inventariate un număr de 41
monumente
de
for
public,
alcătuindu-se o bază de date, arhivă
cu martori foto şi fişe analitice de
evidenţă.
Patrimoniul cultural imaterial reprezintă:
 tradiţii şi expresii verbale, având limbajul
ca vector principal al expresiei culturale;
 artele spectacolului, având ca mijloace de
expresie sunetul muzical şi mişcarea
corporală;
 practici sociale, ritualuri şi evenimente
festive, jocuri de copii şi jocuri sportive
tradiţionale;
 cunoştinţe şi practici referitoare la natură
şi la univers;
 tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale.
Patrimoniu cultural imaterial din Vrancea:
Chipăruşul din Nereju - dansul cu măşti
care este cel mai vechi dans ritualic
precreştin de înmormântare.
Formaţiile de buciumaşi de la Spulber,
Formaţia de cimpoaie de la Nistoreşti
Brâul de la Jitia.
Evidenţa şi punerea în valoare a patrimoniului mobil
 Conform Recomandării pentru protecţia bunurilor culturale mobile, adoptată la
Paris în 28 noiembrie 1978 de către UNESCO, bunurile culturale mobile sunt toate
bunurile transportabile care sunt expresia, mărturia unei creaţii umane sau a
evoluţiei naturii şi care au o valoare sau un interes arheologic, istoric, artistic,
ştiinţific sau etnic.
 O parte dintre bunurile culturale mobile pot fi clasate în categoria patrimoniului
cultural naţiona,l numai dacă întrunesc anumite criterii de vechime, raritate,
semnificaţie istorică, artistică, ştiinţifică sau tehnică excepţională, stabilite de către
specialişti, în condiţiile legii.
 Activitatea de protejare a patrimoniului cultural national mobil implică, în primul
rând, activităţi de inventariere şi clasare a bunurilor culturale mobile aflate pe raza
de competenţă a D.J.C Vrancea indiferent de deţinătorul bunurilor culturale
mobile.
 Actul normativ prin care este instituit regimul juridic al bunurilor aparţinând
patrimoniului cultural naţional mobil este Legea nr. 182/2000.
Patrimoniul mobil
Legea 182/2000 privind patrimoniul cultural național
(1) Patrimoniul cultural naţional mobil este alcătuit din bunuri cu valoare istorică, arheologică,
documentară, etnografică, artistică, ştiinţifică şi tehnică, literară, cinematografică, numismatică,
filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică şi epigrafică, reprezentând mărturii materiale ale
evoluţiei mediului natural şi ale relaţiilor omului cu acesta, ale potenţialului creator uman şi ale
contribuţiei româneşti, precum şi a minorităţilor naţionale la civilizaţia universală.
(2) Bunurile care alcătuiesc patrimoniul cultural naţional mobil sunt:
1. bunuri arheologice şi istorico-documentare, precum:
a) descoperirile arheologice terestre şi subacvatice, unelte, ceramică, inscripţii, monede, sigilii, bijuterii,
piese de vestimentaţie şi harnaşament, arme, însemne funerare, cu excepţia eşantioanelor de materiale
de construcţie, materiale din situri, care constituie probe arheologice pentru analize de specialitate;
b) elemente provenite din dezmembrarea monumentelor istorice;
c) mărturii materiale şi documentare privind istoria politică, economică, socială, militară, religioasă,
ştiinţifică, artistică, sportivă sau din alte domenii;
d) manuscrise, incunabule, cărţi rare şi cărţi vechi, cărţi cu valoare bibliofilă;
e) documente şi tipărituri de interes social: documente de arhivă, hărţi şi alte materiale cartografice;
f) obiecte cu valoare memorialistică;
g) obiecte şi documente cu valoare numismatică, filatelică, heraldică: monede, ponduri, decoraţii, insigne,
sigilii, brevete, mărci poştale, drapele şi stindarde;
h) piese epigrafice;
i)
fotografii, clişee fotografice, filme, înregistrări audio şi video;
j) instrumente muzicale;
k) uniforme militare şi accesorii ale acestora;
l) obiecte cu valoare tehnică;
Legea 182/2000 privind Patrimoniul cultural național
2. bunuri cu semnificaţie artistică, precum:
a) opere de artă plastică: pictură, sculptură, grafică, desen, gravură, fotografie şi altele;
b) opere de artă decorativă şi aplicată din sticlă, ceramică, metal, lemn, textile şi alte materiale,
podoabe;
c) obiecte de cult: icoane, broderii, orfevrărie, mobilier şi altele;
d) proiecte şi prototipuri de design;
e) materiale primare ale filmelor artistice, documentare şi de animaţie;
f) monumente de for public, componente artistice expuse în aer liber;
3. bunuri cu semnificaţie etnografică, precum:
a) unelte, obiecte de uz casnic şi gospodăresc;
b) piese de mobilier;
c) ceramică;
d) textile, piese de port, pielărie;
e) alte obiecte din metal, lemn, os, piatră, sticlă;
f) obiecte de cult;
g) podoabe;
h) ansambluri de obiecte etnografice;
i) monumente din muzeele etnografice în aer liber;
Legea 182/2000 privind Patrimoniul cultural național
4. bunuri de importanţă ştiinţifică, precum:
a) specimene rare şi colecţii de zoologie, botanică, mineralogie şi anatomie;
b) trofee de vânat;
5. bunuri de importanţă tehnică, precum:
a) creaţii tehnice unicat;
b) rarităţi, indiferent de marcă;
c) prototipurile aparatelor, dispozitivelor şi maşinilor din creaţia curentă;
d) creaţii tehnice cu valoare memorială;
e) realizări ale tehnicii populare;
f) matriţe de compact-discuri, de CD-ROM, de DVD şi altele asemenea
Cazanie 1805 –
Mănăstirea
Dălhăuți
Icoane pe lespezi de piatră
Biserica Sf Voievozi, sat Vetreşti,
com Nistoreşti, sec . XVIII
Atribuțiile Direcției pentru Cultură Vrancea în domeniul protejării
patrimoniului cultural national mobil
 completează şi actualizează bazele de date privind bunurile culturale, aflate în
proprietatea/administrarea unităţilor de cult, susceptibile de a fi clasate, pentru care urmează a se
iniţia procedura de clasare, conform specificaţiilor şi metodologiei prevăzute de actele normative în
vigoare;
 efectuarea controlului stării de conservare şi asigurare a bunurilor de patrimoniu cultural naţional
mobil reglementată de Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil;
 analiza situaţiei inventarieirii bunurilor culturale susceptibile de clasare, deţinute de parohii, alţi
deţinători privaţi, instituţii publice de învăţământ şi promovarea spre expertizare şi clasarea
acestora, conform procedurii legale:
întocmeşte baza de date privind evidenţa bunurilor culturale mobile clasate, aflate pe raza teritorială a
judeţului Vrancea;
 înregistrează cererile de clasare a bunurilor culturale mobile deţinute de instituţii nespecializate, de
culte religioase, de alte persoane juridice, precum si de persoane fizice;
 declanşează procedura de clasare a bunurilor arheologice descoperite în cadrul unor cercetări
sistematice cu scop arheologic sau geologic sau a celor descoperite întâmplător şi decide, în baza
propunerii Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, cu privire la instituţia publică specializată
căreia i se vor transmite în administrare bunurile arheologice;
 înregistrează înştiinţările primarilor municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţ privind bunurile
arheologice descoperite întâmplător de persoanele fizice şi predate de acestea, preia bunurile astfel
predate, stabileşte prin experţi acreditaţi valoarea bunurilor respective precum şi instituţia publică
specializată în administrarea căreia se vor transmite bunurile în cauza;
Atribuțiile Direcției pentru Cultură Vrancea în domeniul protejării
patrimoniului cultural national mobil
 efectuează expertiza necesară şi întocmeşte documentaţia prevăzută în vederea clasării bunurilor
culturale mobile;
 înaintează comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor propunerile de clasare
înregistrează înştiinţările de schimbare a proprietarului sau deţinătorului, în cazul bunurilor culturale
mobile clasate aflate în evidentă;
 controlează periodic starea de conservare şi de securitate a bunurilor culturale mobile clasate aflate în
evidenţă, acordând consultanţă de specialitate la solicitarea proprietarilor sau titularilor altor drepturi
reale;
 face propuneri de includere în priorităţile de restaurare a bunurilor mobile clasate în tezaur aflate la
instituţiile nespecializate, cultele religioase, alte persoane juridice decât instituţiile publice
specializate, precum şi la persoanele fizice din judeţ;
 verifică dacă agenţii economici autorizati să comercializeze bunuri culturale mobile respectă
obligaţiile ce le revin conform dispoziţiilor legale şi normelor comerţului cu bunuri culturale mobile;
 aprobă, exportul bunurilor culturale mobile, eliberând, pe baza expertizei, certificatul de export
întocmit potrivit normelor metodologice privind exportul definitiv sau temporar al bunurilor culturale
mobile;
 constată contravenţii şi aplică sancţiuni în legătură cu faptele încriminate de legislaţia în vigoare
privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil
 gestionează, în regim extrabugetar, veniturile realizate din tarifele percepute pentru expertizarea
bunurilor culturale mobile precum şi alocatiile de la bugetul de stat destinate finanţării activităţilor de
protejare a bunurilor culturale mobile;
 colaborează şi stabileşte, împreună cu structurile abilitate ale Ministerului Apărării Naţionale şi ale
Ministerului de Interne, după caz, măsurile de protecţie a bunurilor culturale mobile, în caz de
conflict armat sau de calamităţi naturale îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin normele emise
în conformitate cu art. 77 din Legea nr. 182/2000.
Colecțiile muzeale din Vrancea
 Un act normativ deosebit de important este Legea nr. 311/8 iulie 2003 a muzeelor
şi colecţiilor publice, care aduce reglementări în privinţa organizării şi funcţionării
muzeelor şi colecţiilor muzeale, dar şi a protejării bunurilor culturale descoperite
sau care fac parte din inventarul muzeal.
 Legea 311/2003 face diferenţa dintre muzeu sau colecţie muzeală (care cuprinde
colecţia publică şi colecţia privată accesibilă publicului). Colecţiile publice sunt
formate de obicei în cadrul şcolilor, căminelor culturale, instituţiilor de cult sau
regiilor/societăţilor pe acţiuni. Colecţiile private care pot fi vizitate sunt constituite
de persoane fizice, colecţionari) sau în cadrul unor societăţi comerciale (exemplu:
în cadrul unei pensiuni turistice). Remarcăm, că în mai multe cazuri colecţiile
publice au în denumirea - dată de deţinător - titulatura de muzeu şi nu de colecţie
muzeală/punct muzeal deoarece nu se cunosc diferenţele dintre cele două categorii.
Colecțiile muzeale din Vrancea
Diferenţele dintre muzeu şi colecţiile publice
•
•
•
•
•
•
•
muzeul beneficiază de un personal specializat şi mult mai numeros (adesea, de o
colecţie publică se ocupă doar o singură persoană);
beneficiază de un sistem modern de pază;
în patrimoniul deţinut găsim un număr semnificativ mai mare de bunuri culturale şi
este constituit sistematic (spre deosebire de colecţii, unde mai curând simţul estetic
al custodelui stă la baza organizării expoziţiei permanente);
desfăşoară activitate de cercetare ştiinţifică şi o activitate elaborată de educaţie
muzeală;
organizează expoziţii temporare;
tipăresc lucrări proprii (anuare, ghiduri sau cataloage de expoziţie) ;
sunt obligate să permită specialiştilor accesul la bunurile culturale pentru cercetare
spre deosebire de colecţiile muzeale private.
Colecțiile muzeale din Vrancea
 În conformitate cu definiţia dată de Organizaţia Internaţională a Muzeelor
(ICOM), muzeul – ca instituţie - se constituie doar pe baza existenţei unui
grup de obiecte culturale, şi are drept funcţii principale să le cerceteze, să le
conserve şi să le valorifice în scop educativ şi recreativ. Conservarea este
una dintre cele trei funcţii fundamentale ale acestei instituţii, care (ca şi
celelalte două: cercetarea şi valorificarea specifică) se detaşează ca
activitate independentă dar se şi regăseşte în structura celorlalte două
activităţi;
 La nivelul Ministerului Culturii, a colaborarii dintre Direcţia pentru Cultură
Vrancea şi Institutul de Memorie Culturală (CIMEC) Vrancea are un
număr de 23 muzee şi Colecţii muzeale înregistrate;
 Directia Judeţeană pentru Cultură Vrancea a identificat un numar de 264
bunuri culturale mobile susceptibile de a fi clasate în cadrul Muzeelor şi
Colecţiilor Muzeale din Vrancea;
Rolul administraţiei publice locale în
protejarea patrimoniului cultural naţional mobil
Conform art. 2, alin. 5 din Legea 182/2000 Protejarea patrimoniului cultural naţional
mobil este realizată prin intermediul autorităţilor administraţiei publice, al unor
instituţii specializate, cum sunt muzeele, colecţiile publice, casele memoriale, arhivele
şi bibliotecile, al cultelor religioase şi instituţiilor ecleziastice, precum şi al
organizaţiilor neguvernamentale cu activitate în domeniu.
Art 8: Autorităţile publice, proprietarii, titularii altor drepturi reale, precum şi titularii
dreptului de administrare asupra bunurilor ce fac parte din patrimoniul cultural naţional
mobil au obligaţia de a le proteja împotriva oricăror acte comisive sau omisive care pot
duce la degradarea, distrugerea, pierderea, sustragerea sau exportul ilegal al acestora.
In acest sens facem un apel la autorităţile publice locale să sprijine activitatea muzeală,
a colecţiilor muzeale publice sau private. Sunt situaţii în care Colecţiile muzeale
publice sunt într-o stare greu de acceptat, având obiecte, bunuri culturale foarte
valoroase, unele dintre ele susceptibile de a intra în patrimoniul cultural national, în
tezaur sau cel puţin în categoria fond.
Rolul administraţiei publice locale în
protejarea patrimoniului cultural naţional mobil
Muzeul este un adevărat laborator al creației culturale. Din contactul cu bogăţia
colecţiilor muzeale se pot desprinde comparaţii şi analogii care-l ajută pe vizitator a fi
mai realist, mai bun, mai atent.
Doar în muzee reţinem anumite realităţi – trecute de mult şi din diferite locuri – pe care
nu le putem cunoaşte altundeva. Obiectele din expunerile lor transmit mesaje, intrigă şi
stimulează imaginaţia, interogaţia şi comentariile; prin acestea şi prin anturajul lor
muzeografic sunt transmise posibile căi de comunicare şi reluminate realităţi demult
uitate.
In spiritul conservării şi promovării patrimoniului cultural mobil din Vrancea facem un
apel la autorităţile publice locale să sprijine activitatea muzeală, a colecţiilor muzeale
publice sau private, mai ales că sunt clecţiile muzeale publice cu bunuri culturale foarte
valoroase, susceptibile de a intra în patrimoniul cultural naţional, în tezaur sau cel puţin
în categoria fond.
Anexa: 1
Lista Colectiilor Muzeale
Nr.
crt.
DENUMIRE COLECŢIE
1.
COLECŢIA MUZEALĂ
SĂTEASCĂ
„MEMORIAL SOVEJA”
DESCRIERE
-sunt expuse aproximativ 100 de obiecte:
cărţi, manuscrise documente şi obiecte
personale(1 birou, 1 scaun)ale savantului
Simion Mehedinţi, costume populare,
obiecte reprezentative de uz gospodăresc
pentru zona de munte, ţesături
-înfinţată în anul 2012, la iniţiativa
Primăriei Comunei Soveja.
- în prezent continuă activitatea de
colectare , conservare şi expunere a unor
materiale etnografice.
ADRESĂ
Sat Rucăreni
Com. Soveja
PERSOANĂ DE
CONTACT/TEL
Ţuţui Elena
Referent cultural/
0728/207870
2.
COLECŢIA MUZEALĂ
ETNOGRAFICĂ “CASA
ZESTREA”-SOVEJA
-sunt expuse costume
populare, icoane pe lemn,
obiecte tradiţionale de uz
casnic, obiecte ceremonialeprosoape cu pomul vieţii
dacic, cu clepsidră şi pomi
iranieni folosite la nunţi,
înmormântări sau
acoperăminte de icoane,
obiecte de fierarie folosite în
gospodăria oamenilor de la
munte
-a fost înfiinţată în anul 2003
de către prof. Ion şi Mariana
Chiriţă
Sat Rucăreni
Com. Soveja
Chiriţă Marianacustode muzeu
0757/243892
3.
CASA MUZEU
“RĂDĂCINA VRANCEI”
- cupride 400 de obiecte
tradiţionale, unelte de muncă,
obiecte ceremoniale, piese de
costum popular, instrumente,
documente istorice despre
milităria străbunilor satului
-înfiinţată de către Costică
Beşa în anul 2009
Com. Bârseşti
Costică Beşa
0237/273496
0726/527429
4.
COLECŢIA MUZEALĂ
SĂTEASCĂ
VULCĂNEASA
MERA
-cuprinde costume populare,
artă populară naivă, ceramică,
sculpturi,
-înfiinţată de înv. Radu Gegea
Şcoala Generală Vulcăneasa
Sat Vulcăneasa
Com. Mera
Primăria comunei Mera
0237/631066
5.
COLECŢIA MUZEALĂ
SĂTEASCĂ
“MIHAI HANU”
NISTOREŞTI
-cuprinde obiecte sculptate în
lemn, piese de port popular,
ustensile gospodăreşti
-înfiinţată în anul 2002 de
către Hanu Mihai
Sat Nistoreşti
Com Nistoreşti
Hanu Mihai
0732/197588
6.
COLECŢIA MUZEALĂ
SĂTEASCĂ
“SF.TEODORA”
URECHEŞTI
-cuprinde piese de port
popular, unelte tradiţionale
folosite pentru munca la
vie(principala ocupaţie a
oamenilor din localitate),
obiecte tradiţionale folosite în
gospodărie
Primaria Comunei Urecheşti
Sat/com Urecheşti
Goleşteanu Maria
0237/251204
7.
COLECŢIA MUZEALĂ
SĂTEASCĂ
CÂRLIGELE
- cuprinde obiecte cu profil
etnografic şi istoric
- înfiinţată în anul 1976, de
către prof.Ionel Budescu
Com. Cârligele-Cămin cultural
Zamfirescu Anişoarareferent cultural
0747/080403
8.
COLECŢIA MUZEALĂ
SĂTEASCĂ COLACU
- cuprinde obiecte de
etnografie şi artă populară,
- a fost înfiinţată în anul 1974
Sat. Colacu
Com. Valea Sării
Pintea Neculaireferent cultural
0237671085
0728/703851
9.
COLECŢIA MUZEALĂ
SĂTESCĂ COTEŞTI
-cuprinde obiecte etnografice,
-înfiinţată în anul 1974, de
către Stănică Dumbravă- fost
director IAS Coteşti
Com. Cotesti
Cămin Cultural
Croitoru Ionel-referent
cultural
0727/819382
10.
COLECŢIA MUZEALĂ
SĂTEASCĂ GUGEŞTI
- obiecte etnografice şi
istorice; sunt expuse piese de
mobilier, port popular, unelte
şi ustensile gospodăreşti
- a fost înfiinţată în anul 1972
Com.Gugeşti
Primaria comunei
Gugeşti
Referent Cultural
0237/250046
11.
COLECŢIA
MUZEALĂ
SĂTEASCĂ
PALTIN
- cuprinde piese de mobilier
ţărănesc, port popular, unelte
şi ustensile gospodăreşti
- înfiinţată în anul 1973 de
către fam. Nichitoiu Ionaş şi
Tinca
Com. Paltin
Miloiu Draguţabibliotecar,custode
muzeu
0769/179711
12.
COLECŢIA
“SIMION HÂRNEA”,
NĂRUJA
-cuprinde obiecte cu profil
etnografic, documente,
broşuri
- înfiinţată în anul1926 de
către înv.Simion Hârnea
Com. Năruja
Cămin cultural
Bratie Adrianareferent cultural
0726/019213
13.
COLECŢIA MUZEALĂ
SĂTEASCĂ VIZANTEA
-obiecte cu profil etnografic,
istorie locală,
- înfiinţată în anul 1980 de
către înv. Onea Maria
prof.Herchea Victor
Com. Vizantea
Şcoala cu clasele I-VIII VizanteaLivezi
Vătafu Vasilereferent cultural
0237/264225
14.
COLECŢIA
MUZEALĂ
VÂRTEŞCOIU
-obiecte cu profil etnografic
- înfiinţată de către prof.
Harţegan Constantin, fost
director de Şcoală
Şcoala cu clasele I-IV
Com.Vârteşcoiu
Sat Râmniceanca
Şcoala Vârteşcoiu
0237/676196
15.
COLECŢIA
MUZEALĂ
JILIŞTE-punct muzeal
„IOAN VODA”
- obiecte de etnografie şi
istorie locală;
- înfiinţată în anul 1966
Com. Slobozia Ciorăşti
Sat Jilişte
Necula Săfticareferent cultural
0720/698038
16.
COLECŢIA MUZEALĂ
RELIGIOASĂ DIN
CADRUL SCHITULUI
DĂLHĂUŢI
-sunt expuse icoane pictate pe
lemn şi pânză , catapeteasmă
sec.XIX , carte veche
religioasă, candele, sfeşnice,
policandre, obiecte de cult
Schitul Dălhăuţi
Sat Dălhăuţi
Com. Cârligele
Maica Stareţă
0732/228835
17.
COLECŢIA MUZEALĂ
RELIGIOASĂ DIN
CADRUL SCHITULUI
ROGOZU
Expoziţia “MĂRTURII DE
ARTĂ ŞI CULTURĂ
SPIRITUALĂ ORTODOXĂ”
cuprinde un nr. de 110 obiecte
expuse în trei săli:
- obiecte care au aparţinut
celor doi arhimandriţi Paulin
Lecca(1914-1998) şi Zosima
Târâlă(1889-1965), carte
veche religioasă de sec.XVIIIXIX, icoane sec.XVIII-XIX,
obiecte de cult, veşminte
preoţeşti, acoperăminte de
potire, veşminte de brocart
-înfiinţată în anul 2001
Schitul Rogozu
Sat/com Slobozia Bradului
Maica Stareţă
0237/259008
0727/495893
18.
COLECŢIA MUZEALĂ
RELIGIOASĂ DIN
CADRUL MĂNĂSTIRII
COTEŞTI
-sunt expuse icoane de
sec.XIX, carte veche, obiecte
de cult
Mănăstirea Coteşti
sat/com Coteşti
Maica Stareţă
0720/749107
Colecţia Zestrea, Soveja
Colecţia ”Invăţător Gegea”, sat Vulcăneasa
Colecţia muzeală Zestrea
Soveja, Rucăreni
Exemple de bună practică în domeniul
protejării şi conservării bunurilor
culturale mobile. De exemplu: Colecţia
muzeală Zestrea din Soveja –Rucăreni,
unde d-na prof. Chiriţă a reuşit să strângă
peste 1.000 de obiecte, foarte multe dintre
aceste bunuri de o valoare excepţională.
Colecţia muzeală Zestrea
Soveja –Rucăreni
Colectia Invăţător
Gegea, Vulcăneasa
Colectia de la Vulcaneasa Mera Colectia
“Invăţător Gegea”. Un exemplu pozitiv
de bună practică în domeniul
patrimoniului cultural mobil din Vrancea
este dat de Colecţia Muzeală sătească de
la Paltin unde sunt expuse piese, bunuri
de o mare valoare culturală. L-aş ruga pe
primarul Comunei, pe consilierii locali să
sprijine activitatea d-lui Merloiu în
efortul de a identifica bunuri culturale
mobile precum şi de a le fişa printr-o
colaborare cu Direcţia pentru Cultură
Vrancea.
Model Fişa standard patrimoniul cultural mobil
Nr. crt.
Denumirea
bunului
cultural
(0)
(1.1)
Autor(i),
atelier,
marca,
scoala,
atribuire
(dupa
caz)
(1.2)
Titlul
sau
tema
(daca
este
cazul)
(1.3)
Material,
tehnica,
dimensiuni
(eventual
dimensiunile
suportului) si
alti
parametri de
identificare
(dupa caz)
Datare,
anul
fabricatiei
(dupa
caz)
Observatii
(documente de
referinta,
antecedente,
stare de
conservare,
cantitate, date
speciale prezenta
semnaturilor,
inscriptionarilor,
marcilor etc.)
(1.4)
(1.5)
(1.6)
Fişă de inventar
Nr
Nr.
.Inv.
DENUMIRE BUN
CULTURAL
DATARE
SCURTĂ
DESCRIERE
INSCRIPŢII
DIMENSIUNE
SITUAŢIA
JURIDICĂ
STARE
DE
CO
NSE
RVARE
OBIECT DE
CULT
SUSC
EPTI
BIL DE
CLAS
ARE
Icoana
Sf.Arhanghe
li Mihail,
Gavriil şi
Atanasie
-datare-1863
-icoană lemn,
pictură în
ulei
reprezentân
d pe Sfinţii
Arhangheli
Mihail,
Gavriil şi
Atanasie
-culori
dominante
roşu, verde
închis,
fond auriu
-ramă lemn
inscriptie:d
onată de
Andrei şi
Ileana
1863
110/75cm
Conform
Regis
trului
de Inventar
din
anul
2010
Bună
fond
Cr
t
.
1.
124
FOTOGRAFIE
2.
125
Icoana
Sf.Arhangheli
Raphael,
Mihail şi Gavriil
- pictură în ulei
pe pânză
reprezentând pe
Sf.Arhangheli
Raphael, Mihail
şi Gavriil
-culori
dominante roşu,
albastru, verde
-ramă din lemn
Donată de
Caterina
Dragomir şi fiica
sa Maria 1930pictor-M.Berca
80/70cm
Conform
Registrului
de Inventar
reactualizat
în anul
2010
Bună
fond
Fișă de obiect
FIŞĂ DE OBIECT
1. Nr. INVENTAR:
2.DENUMIREA OBIECTULUI: TIPAR DE CAŞ
3.DEŢINĂTOR: CASA ZESTREA-SOVEJA
4. HRAM:
5.ADRESĂ:sat Rucăreni, com. Soveja
6. JUDEŢ:VRANCEA
7.AUTOR/ATELIER/SCOALĂ: anomim/ popular
românesc
8. DATARE: 1922
9.MATERIAL/TEHNICĂ: tipar crestat în lemn cu
motive decorative geometrice
10.STIL:
11.Tipar de caş de formă dreptunghiulară (păpuşă) crestat manual cu motive
decorative având ca simboluri geometrice linii, zig-zaguri.
12.DIMENSIUNI:22cm/12,5cm
13. NR.FILE:
14.GREUTATE
15.PROVENIENŢĂ: loc.Negrilesti, jud.
Vrancea
16.TITLUL DEŢINERII:
17.LOC DE PĂSTRARE-expus în colecţia
etnografică a familiei Ion şi Mariana
Chiriţă
18.STARE DE CONSERVARE:
relativ bună
19.RESTAURARE: restaurarea se poate realiza în cadrul laboratorului de
restaurare al Muzeului Vrancei, bd. Gării, nr.5, Focşani