Transcript Regimul vamal - Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir

Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”
Facultatea de Relaţii Economice
Internaţionale
Braşov
Cursuri online
TEMA 12
Vamuirea si asigurarea
marfurilor in comertul exterior
Obiective


Cunoasterea modalitatii de asigurare in livrarea
internaţionala a mărfii
Cunoasterea modalitatii de vamuire a marfurilor in
comertul exterior
Conţinut
1.1 Vamuirea marfurilor in comertul internaţional
1.2 Asigurarea marfurilor
1.1 Vamuirea marfurilor in
comertul internaţional






Procedura vamală reprezintă ansamblul
formalităţilor necesare pentru vămuirea mărfurilor.
Ea include:
verificarea mărfii
stabilirea regimului vamal
întocmirea declaraţiei vamale şi efectuarea
controlului vamal
plata taxelor vamale
declararea mărfii liberă de vamă
Regimul vamal



Regimul vamal indică dacă şi unde vor fi plătite
taxele vamale şi dacă şi în ce condiţii marfa va
fi supusă controlului vamal.
Regimurile vamale sunt de două tipuri:
regimul comun (definitiv) – se referă la
mărfurile importate şi exportate şi se aplică
conform legii vamale

regimul suspensiv – se referă la suspendarea
plăţii taxelor vamale. De multe ori se pot cere
garanţii pentru acoperirea riscurilor care pot
afecta vama, de exemplu marfa capătă un alt
regim sau intră în consumul intern şi intră în
regimul comun.





Regimul vamal la export are următoarele
caracteristici:
majoritatea exporturilor nu sunt supuse decât
unui control vamal
TVA este recuperat de firmele exportatoare
există şi mărfuri prohibite la export: arme,
muniţii
sunt prohibite exporturile către ţări asupra
cărora se instituie un regim de embargo

Regimul vamal de import. În vederea
preluării mărfurilor de import de către
importator se parcurg etapele:
 eventuala
încadrare în contingente de import şi
prezentarea licenţei de import şi a
documentelor de origine a mărfii
 respectarea altor restricţii la import (de preţ, cu
caracter fito-sanitar)



declararea valorii vamale, încadrarea tarifară, calculul
taxelor vamale şi plata acestora
plata altor taxe, de exemplu TVA
controlul efectiv al mărfii de către autorităţile vamale




Regimul de tranzit:
este un regim vamal suspensiv, deoarece
marfa tranzitează un teritoriu şi nu i se impun
taxe vamale
în ţările UE fiecare operaţiune de tranzit
implică depunerea unei declaraţii sumare şi
utilizarea unei garanţii financiare
marfa aflată în depozitul vamal la export este
considerată din punct de vedere juridic ca fiind
în afara teritoriului vamal. Astfel, se poate
recupera TVA.




Regimul de depozit vamal:
depozitul vamal este un regim suspensiv la
import deoarece se suspendă aplicarea
formalităţilor de vămuire pentru o perioadă
determinată
marfa nu trebuie să facă obiectul nici unei
prelucrări, fiind permise doar manipulările
uzuale, ca: ambalaje, marcare, sortare
la ieşirea din depozit marfa va fi afectată de un
nou regim vamal (import definitiv, reexport, lohn)



Regimul de prelucrare – lohn
Lohn-ul activ reprezintă prelucrarea pe teritoriul
naţional a unor produse provenite din import.
Regimul vamal aplicat este cel suspensiv şi cel
de rambursare ( draw back).
Conform regimului suspensiv, pentru materiile
prime, materialele importate şi care urmează să
fie încorporate într-un produs finit se suspendă
plata taxelor legate de vămuire, dacă acestea
sunt de origine terţă şi dacă produsele finite
sunt destinate vânzării în străinătate.

Regimul de rambursare presupune ca
importatorul să plătească taxele vamale
conform regimului comun, dar după prelucrare,
să primească rambursarea plăţii în proporţia pe
care o au materiile prime importate în valoarea
produsului finit exportat. Firma poate reexporta
marfa sau o poate vinde pe piaţa internă (fără
rambursarea taxelor în acest caz).

Subcontractarea în străinătate (lohn-ul pasiv)
presupune reexportul unor materiale în
vederea prelucrării lor în străinătate şi
reimportul produsului finit. În momentul
reimportului, produsele nu sunt impuse la
valoarea integrală, ci numai la diferenţa de
valoare corespunzătoare prelucrării in
străinătate.
Statutul vamal al mărfii

Valoarea în vamă la import se determină la locul
de intrare în ţara de import sub forma valorii de
tranzacţie a mărfii, calculată la punctul de
trecere a frontierei de import (valoarea CIF sau
CIP la punctul de intrare în ţara importatoare).






La preţul din factură se pot adăuga următoarele
elemente:
cheltuieli suportate de cumpărător, care nu au
fost incluse în preţul plătit (costul ambalajului)
redevenţe şi drepturi de licenţă pe care
cumpărătorul trebuie să le plătească direct sau
indirect
Nu fac parte din valoarea din vamă:
cheltuielile de transport după import, pe teritoriul
vamal al ţării importatoare
comisioane plătite la import, taxe şi importuri din
ţara importatoare.
Declaraţia vamală

Declaraţia vamală se întocmeşte pentru export,
import sau tranzit de către exportator,
importator, un reprezentant legal sau un
comisionar în vamă. Prin această declaraţie se
solicită un regim vamal pentru marfă,
declarantul obligându-se la plata taxelor
aferente.
Documentele anexate la declaraţia
vamală sunt:






factura comercială – pentru stabilirea valorii în
vamă, pentru plata taxelor vamale
lista de colisaj
documentele de transport
documentul de origine
certificate sanitare. Se mai pot solicita: factura
consulară, factura vamală.
Vămuirea are loc la birourile vamale de frontieră
sau din interiorul ţării. Se pot practica şi proceduri
simplificate la birourile vamale sau la domiciliul
Etapele vămuirii




Verificarea declaraţiei vamale şi înregistrarea
declaraţiei
Controlul efectuat de biroul vamal asupra
documentelor şi asupra mărfii
Plata taxelor – plata imediată. Se poate practica
creditul vamă şi creditul de ridicare al mărfii. În
Franţa se dă creditul şi creditul de ridicare al
mărfii
Ridicarea mărfii, adică liberul de vamă. Se
acordă în scris după plata taxelor vamale – în
România. Se mai pot plăti şi alte taxe: accize,
1.2 Asigurarea marfurilor

Asigurarea este relaţia contractuală dintre
asigurat (posesorul bunului) şi asigurător
(compania de asigurări) prin care asiguratul
transferă anumite riscuri asigurătorului,
plătindu-i o primă de asigurare pentru ca, în
cazul producerii daunelor, asigurătorul să îl
despăgubească pe asigurat confirm condiţiilor
stabilite în contract.


Clauzele INCOTERMS obligă la plata
asigurărilor în condiţiile CIP şi CIF, poliţa de
asigurare fiind încheiată de expeditor. În
celelalte cazuri asigurarea se face de către
acela pe riscul căruia circulă marfa.
Costul asigurării variază în funcţie de natura
mărfii, a riscurilor acoperite, ambalaj, modul de
transport traseu .
Condiţiile de asigurare tradiţionale


condiţia AR – All Risks – acoperă toate riscurile
de pierdere sau deteriorare a bunurilor
asigurate, respectiv avaria comună ca şi toate
avariile particulare, inclusiv dispoziţia parţială
sau totală a mărfii prin furt, ca şi pierderea totală
sau parţială
condiţia WA – With Particular Average - cu
avaria inclusă – acoperă daunele rezultate din
pierderea totală sau parţială a bunurilor
asigurate cauzate nemijlocit de riscurile mării

condiţia FPA – Free of Particular Average –
fără avarie particulară – acoperă daunele
rezultate din avaria comună, neacoperind
pierderea parţială sau deteriorările
Contractul de asigurare




Prin contractul de asigurare, asiguratul este
obligat să plătească prima iar asigurătorul să-l
despăgubească pe asigurat pentru pierderile
suferite, în cazul producerii riscurilor acoperite
prin poliţă.
Poliţele de asigurare pot fi:
maritime, terestre şi aeriene
casco – pentru mijlocul de transport, cargo –
pentru marfă şi de navlu – asigurarea preţului
transportului maritim
Expresii şi concepte cheie




Vamuirea marfurilor
Procedura vamala
Regimul vamal
Asigurarea marfurilor
Bibliografie

Popa,Ioan-Tranzactii comerciale
internationale,Editura Economica, Bucuresti,
1997