Transcript Mobilitatea ocupațională a imigranților români din Spania

Conferinţa Anuală ULBS Sociologie şi Asistenţă Socială
Sibiu, 15 – 16 octombrie2010
Migraţia internaţională românească:
tendinţe, mecanisme, viitor?
Mobilitatea ocupaţională a
imigranţilor români din Spania
Paula A. Tufiş, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii
Dumitru Sandu, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea Bucureşti
Structura prezentării
Structura prezentării:
Obiective
şi premise teoretice
 Ipoteze
 Întrebări
specifice
 Date, eșantion
 Distribuţia ocupaţională a imigranţilor români din Spania
 Distribuţia imigranţilor pe categorii de mobilitate ocupaţională
 Factori care influenţează mobilitatea ocupaţională
 Concluzii
Obiective și premise teoretice





Care este cadrul teoretic adecvat pentru explicarea mobilității sociale prin
migrație economică în străinătate? Aceasta este întrebarea fundamentală a
analizei pe care o aplicăm la cazul migranților români din Spania.
Mobilitatea socială a fost explicată, în esență, în cadrele teoretice ale
”naționalismului metodologic” (Wimmer & Schiller, 2002). Diferitele abordări
comparative ale fenomenului au rămas, și ele, tot la cadrele statului național ca
spațiu privilegiat de mobilitate.
Migrația internațională pentru muncă, devine tot mai mult una de tip
transnațional, cu puternică mișcare circulatorie, cu legături semnificative ale
migranților și la origine și la destinație (Basch, Schiller & Szanton Blanc 1994;
Vertovec, 2009).
În condițiile în care o bună parte din procesele de mobilitate socială nu se mai
desfășoară în spații naționale ci transnaționale sau multi-societale este
necesară identificarea/edificarea unui cadru teoretic adecvat pentru abordarea
ei.
O teorie a mobilității sociale prin migrație nu există. În structurarea ei pot fi de
folos abordării standard din teoria migrației , de tip neoclasic, noua-economie a
migrației, piața segmentă a muncii, capitalului social, cauzalității cumulative
etc. (Massey, 1998) şi abordări clasice ale teoriilor stratificării şi mobilităţii
sociale în cadrul unui stat naţional (Sorokin, 1959; Blau&Duncan, 1967;
Treiman, 1970, etc.)
Ipoteze (I)

Ipoteza de la care pornim susține că procesele de mobilitate socială în
societățile gazdă au pattern-uri cauzale diferite în funcție de etapa
imigrării.

Etapa primară, de acomodare, este cea a găsirii unui loc de muncă și a
spațiului de cazare. Etapa secundară este cea de explorare pentru
realizarea obiectivelor de migrație. Prima etapă ar putea fi abordă
prioritar în termenii specifici pentru ”piața segmentată a muncii” iar
cea de-a doua în special din perspectiva unei cauzalități cumulative
între diferitele forme de capital uman și social, ”vechi” din țara de origine și
”nou” din țara de destinație (ipoteza capitalului socio-uman cumulativ).
Ipoteze (II)


Prima etapă:
 ”Piața segmentată a muncii” (Piore, 1970) consideră că activismul
imigranților este redus, ei sunt obligați să se conformeze cerințelor unei
piețe a locurilor de muncă secundare, prost plătite, cu prestigiu social redus,
ocolită de populația nativă, indiferent de aspirațiile și capitalurile cu care au
venit.
 Cum selectivitatea emigrării este predominant pozitivă, cel puțin pentru
România perioadei 2002-2007 (de maximă relevanță în cazul sondajului pe
care îl folosim), este probabil că în această primă etapă vom avea de a face cu
o mobilitate socială descendentă masivă și cu o independența a
mobilității în raport cu caracteristicile de status, în special cele asociate
cu capitalul uman
Cea de-a doua etapă este probabil că se află din ce în ce mai puțin sub
aspectul determinaților structurali asociați cu economia duală și este
caracterizată prin trend de sporire a ponderii actelor de mobilitate socială
ascendentă . Este probabil că la nivelul ei va acționa tot mai mult un gen de
cauzalitate (socio-umană) cumulativă în care avantajele inițiale de capital
uman din țară se pot manifesta tot mai mult în asociere cu:
 Noul capital uman asimilat în societatea gazdă (limbă străină, abilități
profesionale noi etc.)
 Noul capital relațional al experienței de acomodare.
Întrebări specifice(I)

Una din motivaţiile pentru cei care migrează este
posibilitatea de a-şi îmbunătăţi statutul ocupaţional şi
socio-economic (Blau&Duncan, 1967; De Jong & Blair,
1994).



În ce măsură experienţa de migraţie este asociată cu câştiguri
în termeni de status ocupaţional pentru imigranţii români din
Spania?
Ocupaţiile şi abilităţile avute în ţara de origine
influenţează statusul ocupaţional obţinut în ţara de
destinaţie (De Jong & Blair, 1994).
Teoria pieţei forţei de muncă segmentate (Piore, 1970)

Ce tipuri de ocupaţii atrag cele mai mari procente de
migranţi? Cum se compară acestea cu ocupaţiile avute
anterior în România?
Întrebări specifice(II)

La sosire, imigranţii sunt mai dispuşi să accepte slujbe cu statut
socio-economic mai scăzut, în speranţa că în viitor vor putea
avea acces la slujbe cu oportunităţi şi avantaje mai ridicate
(Farber, 1983).



Cât de răspândită este experienţa mobilităţii ocupaţionale
descendente la sosirea în Spania?
Reuşesc în timp migranţii să anuleze din dezavantajul ocupaţional
iniţial?
Existenţa unor resurse care limitează impactul negativ al
migraţiei asupra statusului ocupaţional sau sunt chiar asociate
cu efecte pozitive: vârstă, educaţie, cunoaşterea limbii ţării de
destinaţie, regiunea de provenienţă şi regiunea de destinaţie
(Hall & Farkas, 2008).


Care sunt factorii care influenţează tipul de mobilitate ocupaţională
a imigranţilor români din Spania?
Ce influenţe au aceşti factori în cele două etape ale migraţiei?
Date, Eșantion
Date:
 Encuesta Nacional de Inmigrantes,
2007)
Instituto Nacional de Estadistica, (ENI,
 Eșantion:
 Eșantion probabilist,
multi-stadial (secții de recensământ, locuințe, indivizi),
stratificat
 Sub-eșantionul de migranți români (N=1.158):
 Respondenți născuți în România
 Țara de plecare: România
 Aveau
cel puțin 18 ani la venirea în Spania
Pondere:
 La nivelul indivizilor, pentru
a ajusta distribuția eșantionului de migranți în
Spania în funcție de vârstă, sex, țara de origine și regiunea din Spania (Reher &
Requena, 2009)
 Normalizată pentru numărul de subiecți din sub-eșantionul folosit
Distribuţia ocupaţională
Categorii şi clase ocupaţionale
Clase ocupaţionale
Categorii ocupaţionale
ENI (%)
România
A. Ocupaţii profesionale,
manageriale, intelectuale
1.Conducători de unităţi, patroni,
întreprinzători
2.Ocupaţii intelectuale
3.Tehnicieni sau maiştri
4.Funcţionari
B. Ocupaţii non-manuale
de rutină şi muncitori
calificaţi
5.Lucrători în servicii şi comerţ
6.Agricultori cu calificare sau în
gospodăria proprie
7.Muncitori calificaţi
C. Muncitori necalificaţi
8.Muncitori necalificaţi
D. Fără ocupaţie
9.Fără ocupaţie
Sursa: ENI, 2007.
Notă: t1 = Spania, la sosire, tf = Spania, în momentul sondajului (2007)
Spaniat1
Spaniatf
Mobilitatea ocupaţională
Tipuri
Total migranţi
Imobili
(îşi păstrează categoria
ocupaţională)
Mobili
(îşi schimbă categoria
ocupaţională)
Orizontal
(Mişcări de la o
categorie la alta în
cadrul aceleiaşi clase
ocupaţionale)
Ascendent
(Mutarea dintr-o clasă
ocupaţională inferioară
în una superioară)
Descendent
(Mutarea dintr-o clasă
ocupaţională
superioară în una
inferioară)
Mobilitatea ocupaţională
Distribuţia imigranţilor pe categorii de mobilitate ocupaţională(I)
România –
prima ocupaţie în Spania
% mobili
ascendent
(8%)
% mobili
descendent
(59%)
Sursa: ENI, 2007
% imobili
(25%)
% mobili
orizontal
(8%)
Prima ocupaţie în Spania – ultima
ocupaţie în Spania
% mobili
ascendent
(49%)
% imobili
(29%)
% mobili
orizontal
% mobili (4%)
descendent
(18%)
Mobilitatea ocupaţională
Distribuţia imigranţilor pe categorii de mobilitate ocupaţională(II)
România – Ultima ocupaţie în Spania
% mobili ascendent
(14%)
% mobili descendent
(43%)
Sursa: ENI, 2007
% imobili (34%)
% mobili orizontal
(10%)
Modele de estimare a efectelor
asupra mobilităţii ocupaţionale

Regresii multinomiale logistice

Variabila dependentă: tip de mobilitate ocupaţională, cu
categoriile:




Mobilitate ocupaţională descendentă
Imobilitate şi mobilitate ocupaţională orizontală
Mobilitate ocupaţională ascendentă
Mobilitatea ocupaţională este studiată pentru 3 tranziţii
ocupaţionale:
Ocupaţia în
România, înainte
de plecare
Ocupaţia în
Spania, la sosire
Ocupaţia în
Spania, în
momentul
sondajului (2007)
Efecte asupra mobilităţii ocupaţionale (I)
Prima etapă: România – Spania (sosire)
Constanta
Vârsta la sosirea în Spania (ref: 18-22 ani, cei mai tineri 10%)
23-45 ani
46+ ani (cei mai în vârstă 10%)
Sex (bărbat)
Educaţie (ref: 8 clase sau mai puţin)
Liceu incomplet
Liceu complet
Studii superioare
Regiunea de naştere din România (ref: altă regiune)
Bucureşti
Regiunea de rezidenţă la sosirea în Spania (ref.: altă regiune)
Madrid
Nagelkerke Pseudo R pătrat
% global clasificaţi corect
Deviance χ2 de adecvare a modelului (df) p
Categoria de referinţă:
Imobilitate şi mobilitate orizontală
Mobilit. descendentă Mobilit. ascendentă
Coef.
Raport
Coef.
Raport
Logit p Şanse
Logit p Şanse
0,051
-0,116
Note: + p < 0,1, * p < 0,5, ** p < 0,01, *** p < 0,001; N = 1.094
0,666 *** 1,947
1,939 *** 6,948
-0,477 *** 0,621
0,757 ** 2,131
0,195
1,215
0,300
1,350
-1,493 ***
-0,713
-1,392 ***
Cat. de referinţă:
Mobilitate descendentă
Mobilit. ascendentă
Coef.
Raport
Logit p Şanse
-0,167
0,225
0,490
0,249
-2,160 ***
-2,652 ***
-0,915 ***
0,115
0,071
0,401
0,318
0,154
0,752
1,374
1,167
2,122
-0,439
-0,040
0,452
0,645
0,961
1,572
0,252
0,054
1,056
-1,324
0,266
-1,378
-0,300 *
0,741
-0,212
0,809
0,087
1,091
0,160
61,40%
158,593 (118) 0,008
Efecte asupra mobilităţii ocupaţionale (II)
A doua etapă: Spania (sosire) – Spania (2007)
Constanta
Vârsta în 2007 (ref: 18-22 ani, cei mai tineri 10%)
23-45 ani
46+ ani (cei mai în vârstă 10%)
Sex (bărbat)
Educaţie (ref: 8 clase sau mai puţin)
Liceu incomplet
Liceu complet
Studii superioare
Regiunea de naştere din România (ref: altă regiune)
Bucureşti
Regiunea de rezidenţă în Spania, 2007 (ref.: altă regiune)
Madrid
Durata şederii în Spania (ref: 5 ani sau mai puţin)
Mai mult de 5 ani
Numărul de slujbe de la venirea în Spania (de la 0 la 5=5 sau mai multe slujbe)
Gradul de cunoaştere a limbii spaniole (2007)
Soţul/soţia trăieşte în gospodărie în Spania (2007)
Copiii trăiesc în gospodărie în Spania (2007)
Mobilitate ocupaţională România - sosirea în Spania (ref: imobilitate şi
mobilitate orizontală)
Mobilitate ocupaţională descendentă
Mobilitate ocupaţională ascendentă
Nagelkerke Pseudo R pătrat
% global clasificaţi corect
Deviance χ2 de adecvare a modelului (df) p
Note: + p < 0,1, * p < 0,5, ** p < 0,01, *** p < 0,001; N = 1.021
Categoria de referinţă:
Imobilitate şi mobilitate orizontală
Mobilit. descendentă
Mobilit. ascendentă
Coef.
Raport
Coef.
Raport
Logit p Şanse
Logit p Şanse
-0,836 +
-1,720 ***
0,608 + 1,838
0,695
2,003
-0,659 ** 0,517
Categoria de ref.:
Mobilitate descendentă
Mobilit. ascendentă
Coef.
Raport
Logit p Şanse
-0,884 +
-0,375
-0,689 +
0,788 ***
0,687
0,502
2,199
-0,984 **
-1,384 **
1,447 ***
0,374
0,251
4,251
0,639 +
0,448
1,524 **
1,895
1,565
4,590
0,131
0,145
-0,467
1,140
1,155
0,627
0,770 **
0,592 *
1,057 **
2,160
1,808
2,877
0,728
2,070
0,383
1,466
-0,064
0,938
0,633 ***
1,883
0,697 **
2,007
-0,314
0,730
0,285
1,330
0,600 *
1,821
0,111
0,087
-0,354
0,009
1,118
1,091
0,702
1,009
-0,330 ***
0,354 ***
-0,149
-0,455 *
0,719
1,424
0,862
0,635
-0,442 ***
0,267 **
0,205
-0,463 +
-0,944 *** 0,389
0,609 * 1,839
1,840 ***
-0,314
6,295
0,731
2,784 ***
-0,923 *
-0,345
0,708
0,643
1,306
1,228
0,629
16,177
0,397
0,376
62,40%
1557,322 (1606)
0,804
Efecte asupra mobilităţii ocupaţionale (III)
Per ansamblu: România – Spania (2007)
Constanta
Vârsta în 2007 (ref: 18-22 ani, cei mai tineri 10%)
23-45 ani
46+ ani (cei mai în vârstă 10%)
Sex (bărbat)
Educaţie (ref: 8 clase sau mai puţin)
Liceu incomplet
Liceu complet
Studii superioare
Regiunea de naştere din România (ref: altă regiune)
Bucureşti
Regiunea de rezidenţă în Spania, 2007 (ref.: altă regiune)
Madrid
Durata şederii în Spania (ref: 5 ani sau mai puţin)
Mai mult de 5 ani
Numărul de slujbe de la venirea în Spania (de la 0 la 5=5 sau mai multe slujbe)
Gradul de cunoaştere a limbii spaniole (2007)
Soţul/soţia trăieşte în gospodărie în Spania (2007)
Copiii trăiesc în gospodărie în Spania (2007)
Nagelkerke Pseudo R pătrat
% global clasificaţi corect
Deviance χ2 de adecvare a modelului (df) p
Note: + p < 0,1, * p < 0,5, ** p < 0,01, *** p < 0,001; N = 1.021
Categoria de referinţă:
Imobilitate şi mobilitate orizontală
Mobilit. descendentă Mobilit. ascendentă
Coef.
Raport
Coef.
Raport
Logit p Şanse
Logit p Şanse
1,224 ***
0,268
Categoria de ref.:
Mobilitate descendentă
Mobilit. ascendentă
Coef.
Raport
Logit p Şanse
-0,955 *
0,416
1,516
0,590 + 1,804
-1,406 *** 0,245
-1,098 ***
-2,944 ***
-0,660 **
0,334
0,053
0,517
-1,513 ***
-3,533 ***
0,746 ***
0,220
0,029
2,109
-0,113
-0,134
-0,398
0,894
0,875
0,672
-0,689 +
-0,317
0,064
0,502
0,728
1,066
-0,577
-0,183
0,461
0,562
0,833
1,586
-0,340
0,712
-1,223
0,294
-0,883
0,414
-0,503 ** 0,605
0,009
1,009
0,512 *
1,805
0,745
1,276
1,338
0,730
1,079 ***
-0,158 +
0,326 **
0,582 *
-0,723 **
-0,488 *
-0,137 *
-0,083
-0,291 +
0,408 *
0,614
0,872
0,921
0,748
1,504
0,591 *
-0,295 ***
0,244 *
0,291
-0,315
1,668
2,942
0,854
1,386
1,789
0,485
0,230
56,30%
1434,383 (1360) 0,079
Concluzii (I)



Ocupațiile care atrag cele mai mari procente de migranți,
aceleași ca cele din care migranții se auto-selectează:
lucrători în servicii și comerț, muncitori calificați și în
muncitori necalificați
În prima etapă, pentru cei mai mulți, experiența de
migrație este asociată cu pierderi de status ocupațional în
comparație cu situația avută în România
În a doua etapă, cam jumătate din migranți reușesc să-și
găsească slujbe mai prestigioase decât cele avute la
venirea în Spania, această etapă fiind caracterizată de o
pondere ridicată de migranţi mobili ascendent
Concluzii (II)

În prima etapă,


Cu mici excepţii, educaţia nu joacă un rol important în
determinarea direcţiei mobilităţii ocupaţionale (ipoteza
independenţei mobilităţii ocupaţionale de caracteristicile de
status şi de capitalul uman)
În cea de-a doua etapă,


Educaţia redevine un factor important în determinarea şanselor
de mobilitate ascendentă
Cunoaşterea limbii spaniole este de asemenea un factor
determinant al şanselor crescute de mobilitate ascendentă
(ipoteza importanţei capitalului uman pentru şansele de
mobilitate)
Concluzii (III)

Interdependenţa proceselor de mobilitate ocupaţională în cele 2
etape:



Şansele de a fi mobil descendent în cea de-a doua etapă sunt în medie
mai scăzute pentru cei caracterizaţi de mobilitate descendentă în
prima etapă şi mai crescute pentru cei caracterizaţi de mobilitate
ascendentă în prima etapă
Şansele de a fi mobil ascendent în cea de-a doua etapă sunt în medie
mai crescute pentru cei caracterizaţi de mobilitate descendentă în
prima etapă şi mai scăzute pentru cei caracterizaţi de mobilitate
ascendentă în prima etapă
Per ansamblu, comparând ocupaţia din România cu ocupaţia
din Spania (2007), factorii cu efecte semnificative asupra
şanselor de mobilitate ascendentă: vârstă, sex, regiunea de
rezidenţă, durata şederii în Spania, numărul de slujbe de la
sosirea în Spania, cunoaşterea limbii spaniole, prezenţa
soţului/soţiei în gospodărie
Referinţe citate














Basch, L. G., Schiller, N. G. & Szanton Blanc, C. (1994). Nations unbound : transnational projects, postcolonial
predicaments, and deterritorialized nation-states. S.l.: Gordon and Breach.
Blau, P. M. & Duncan, O. D. (1967). The American occupational structure. New York: Wiley.
De Jong, G. F. & Blair, M. C. L. (1994). Occupational Status of Rural Outmigrants and Return Migrants. Rural Sociology,
59(4), 693-707.
Farber, S. C. (1983). Post-Migration Earnings Profiles: An Application of Human Capital and Job Search Models. Southern
Economic Journal, 49(3), 693-705.
Hall, M. & Farkas, G. (2008). Does Human Capital Raise Earnings for Immigrants in the Low-Skill Labor Market?
Demography, 45, 619-639.
Massey, D. S. & International Union for the Scientific Study of Population. Committee on South-North Migration. (1998).
Worlds in motion : understanding international migration at the end of the millenium. Oxford ; New York: Clarendon Press;
Oxford University Press.
Piore, M. J. (1970). The Dual Labor Market: Theory and Implications. In D. B. Grusky (Ed.), Social Stratification: Class,
Race, and Gender in Sociological Perspective (2001 ed., pp. 435-438). Boulder, CO: Westview Press.
Reher, D. & Requena, M. (2009). The National Immigrant Survey of Spain: A New Data Source for Migration Studies in
Europe Demographic Research, 20, 253-278.
Sandu, D. (2005). Dezvoltare comunitară. Cercetare, practică, ideologie. Iași: Polirom.
Sandu, D. (2010). Lumile sociale ale migrației românești în străinătate. Iași: Polirom.
Sorokin, P. A. (1959). Social and Cultural Mobility. In D. B. Grusky (Ed.), Social Stratification: Class, Race, and Gender in
Sociological Perspective (2001 ed., pp. 303-308). Boulder, CO: Westview Press.
Treiman, D. J. (1970). Industrialization and Social Stratification. In E. O. Laumann (Ed.), Social Stratification: Research and
Theory for the 1970s (pp. 207-234). Indianapolis: Bobbs-Merrill.
Vertovec, S. (2009). Transnationalism. London ; New York: Routledge.
Wimmer, A. & Schiller, N. G. (2002). Methodological Nationalism and Beyond: Nation-State Building, Migration and the
Social Sciences. Global Networks, 2(4), 301-334.