Transcript Consfatuiri Nationale limba latina

CONSFĂTUIRILE
NAŢIONALE
LIMBI CLASICE ŞI NEOGREACĂ
CĂLIMĂNEŞTI, 5 – 7 septembrie 2013
Beatus, qui prodest, quibus potest.
(Fericit este cel care se face util prin ajutorul dat)
• Predare-învăţare-evaluare
– Planurile-cadru:
•
•
•
•
•
•
gimnaziu (TC)
Liceu (CD)
Ambele niveluri – CDŞ
Programele şcolare (clasa a VIII-a, Clasele IX – XII)
Programe CDŞ ofertă centrală
Programe CDŞ ofertă locală
• Recomandare: Abordarea interdisciplinară
• Calitatea procesului măsurată prin performanţele elevilor
la competiţiile naţionale şi internaţionale
Programe şcolare în vigoare
(latină)
• Finalităţi specifice:
– Dobândirea noţiunilor esenţiale referitoare la cultura romană, cu
deschidere spre civilizaţia greco-romană, fundament al civilizaţiei
europene; realizarea asocierilor elementare între limba română
şi limbile moderne prin intermediul fondului lor comun – limba
latină ca liant lingvistic;
– Asumarea valorilor etice ale Antichităţii romane, indispensabile
propriei dezvoltăriafective şi morale
– Cunoaşterea unor elemente fundamentale lexicale şi
gramaticale, comune limbii latine şi limbii române
– Stabilirea unor asocieri între limba română şi limbile moderne
prin intermediul fondului comun (limba latină ca liant lingvistic )
• Familiarizarea cu instrumentele
specifice muncii intelectuale: tehnica
învăţării logice, abordarea critică a
lecturii prin utilizarea unor surse de
informaţie – dicţionare, enciclopedii,
fişe de lucru, tabele sinoptice.
Abordarea conţinuturilor:
• restructurarea conţinuturilor lingvistice pe trei
niveluri (A, B,C):
– nivelul A constituie baza cunoaşterii teoretice a
faptelor de limbă
– nivelul B conţinuturile lingvistice sunt utilizate într-o
varietate de exerciţii (pe baza unui suport didactic
(fişe de lucru, tabele sinoptice)
– nivelul C, nivel auxiliar (se oferă toate lămuririle
necesare în vederea rezolvării unei sarcini de lucru, a
unei aplicaţii de nivel A sau B).
OBIECTIVE:
• deschidere interculturală (conştientizarea
apartenenţei limbii române şi a poporului
român la fondul istoric, etic şi lingvistic
european),
• studiul unei limbi, ale cărei valenţe
aplicative sunt rezultatul abordării logice,
raţionale a faptelor de limbă
VALORI ŞI ATITUDINI
• Asumarea conştientă a unor repere
fundamentale din patrimoniul spiritual european
• Conştientizarea contribuţiei limbii latine şi a
civilizaţiei romane la elaborarea modelului
cultural european
• Dezvoltarea unei gândiri logice şi critice prin
descoperirea elementelor şi structurilor specifice
limbii latine şi civilizaţiei romane prezente în
diverse domenii ale cunoaşterii şi acţiunii umane
Scopul studiului limbii şi
civilizaţiei vechi greceşti
• Oferă informaţii despre lumea antică
• Explică evoluţia societăţii până în contemporaneitate
• Este o complinire binevenită a ştiinţelor analitice,
îmbogăţind percepţia estetică a elevilor.
• Studierea limbii vechi greceşti prezintă următoarele tipuri
de finalităţi:
–
–
–
–
informativ,
formativ,
analitic,
estetic:
FINALITĂŢI:
•
•
•
•
•
•
•
•
informativ
înlesnirea înţelegerii lumii antice: din această perspectivă, limba greacă
veche este complementară istoriei, arheologiei, epigrafiei şi filozofiei;
formativ
închegarea unei percepţii globale asupra fundamentului culturii şi civilizaţiei
moderne şi contemporane: din această perspectivă studiul limbii vechi
greceşti întregeşte domeniul ştiinţelor socio-umane;
analitic
prilejuirea gândirii analitice: sub acest aspect studiul limbii şi civilizaţiei vechi
greceşti vine în sprijinul ştiinţelor fundamentale de tipul matematicii, logicii şi
lingvisticii;
estetic
clarificarea evoluţiei literaturii şi arhitecturii europene către structuri
discursive, genuri literare şi stiluri arhitectonice moderne şi contemporane.
Abordarea presupune:
• · ponderea sporită a lexicului, ca urmare a importanţei
acordate astăzi vocabularului
• neologic de origine greacă;
• · studierea comparativă a morfologiei greceşti şi latineşti;
• · viziunea interdisciplinară a studierii culturii şi civilizaţiei
greceşti ca instrument de
• translaţie către celelalte obiecte de studiu din aria
"Limbă şi comunicare", cât şi către
• celelalte arii curriculare;
• · identificarea elementelor lexicale moştenite sau
împrumutate în limbile moderne din
• limba greacă fie prin latină, fie prin slavă.
STIMULAREA APETITULUI PENTRU
IDEALURILE UMANISTE
• Orientarea elevilor către idealurile umaniste ale
vechilor greci, care nu reprezintă doar sâmburii
civilizaţiei elene, ci și elementele unei viziuni
despre lume și ale unei etici valabile și în zilele
noastre, definitorii pentru spațiul cultural
occidental
• cunoașterea esenței civilizației occidentale, de
sorginte greco-romană reprezintă o mai
profundă cunoaștere de sine
• Conținuturile culturale sunt structurate modular,
• conţinuturile lingvistice sunt structurate in
crescendo, urmând a fi integrate de profesor, în
funcție de opțiunile sale metodologice, în cadrul
modulelor cultural-civilizaționale
• Programa a fost concepută în primul rând pentru
elevii de gimnaziu şi liceu
• Finalitatea poate fi probarea performanţei la
olimpiadă
ACTIVITATEA DE PERFORMANŢĂ
OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE LIMBI CLASICE :
– Latină (clasele a VIII-a – a XII-a)
– Greaca veche (clasele a IX- a – a XII-a – licee
teologice)
Concursul bilateral OVIDIANUM
Competiţii internaţionale (pentru limba latină):
la Arpino
la Sulmona
la Venosa
Olimpiada de limbi clasice
etapa naţională
•
•
•
•
•
38 de judeţe participante
216 concurenţi
21 de premii acordate
31 de menţiuni
51 de premii speciale
PE PODIUM 2013
• Ileana-Gabriela Popescu, elevă în clasa a XI-a la Colegiul
Naţional „Alexandru Lahovari" din Râmnicu Vâlcea, a obţinut
premiul al III-lea la a XXXIII-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale
de Limbă şi literatură latină Certamen Ciceronianum
Arpinas. Competiţia s-a desfăşurat în perioada 10 - 12 mai, la
Arpino (Italia), localitatea în care s-a născut poetul latin Cicero.
Pregătirea Ilenei-Gabriela Popescu a fost realizată cu sprijinul
constant al profesoarei sale, doamna Georgeta Prunescu.
•
Din lotul ţării noastre au mai făcut parte Bianca Elena Radu (clasa
a XI-a/Colegiul Naţional „B. P. Haşdeu" din Buzău, prof. Eugenia
Hristache), Oana Bujor (clasa a XI-a) şi Alexandra Georgiana
Vîrlan (clasa a XII-a), ambele de la Colegiul Naţional „Gh.
Vrânceanu" din Bacău (prof. Florentina Neculau).
•
•
•
•
În perioada 18 - 22 aprilie 2013, în localitatea italiană Sulmona, s-a desfăşurat a XIV-a ediţie a
concursului internaţional de limba latină, Certamen Ovidianum Sulmonense. Prestigioasa
competiţie, destinată liceenilor care studiază limba latină, a reunit 117 concurenţi din 12 ţări
europene.
Rujan Anca a obţinut premiul al II-lea şi un premiu special pentru cea mai bună traducere din
concurs
Prin rezultatele remarcabile obţinute de cei şase componenţi, lotul olimpic al României a ocupat
locul al II-lea pe naţiuni, rezultat ce confirmă calitatea învăţământului românesc clasicist. Elevii
români au întrecut detaşat pe colegii lor din celelalte state în care această disciplină se studiază
în sistemul liceelor clasice (4-5 ore pe săptămână).
Echipa României a fost alcătuită din următorii elevi: Anca Rujan şi Oana Bujor (ambele eleve la
Colegiul Naţional „Gheorghe Vrânceanu" din Bacău, clasa a XII-a, respectiv clasa a XI-a,
pregătite de prof. Florentina Neculau),Raluca Antonia Vlaicu (clasa a X-a/Colegiul Naţional
„Vlaicu Vodă" din Curtea de Argeş, prof. Carmina Bănică), Georgiana Nuţu (clasa a XIIa/Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri" din Bacău, prof. Adrian Ifrim), Emma Mihăescu (clasa a
XII-a/Colegiul Naţional „Sf. Sava" din Bucureşti, prof. M. Dună) şi Cristi Georgian Cucu (clasa a
XII-a/. „B. P. Hasdeu" din Buzău,prof. Eugenia Hristache).
.
În cinstea performanţelor realizate de elevii români la ediţiile anterioare, la ceremonia de
deschidere a concursului a fost onorată şi o fostă elevă a Colegiului Naţional „Gheorghe
Vrânceanu" din Bacău, Ovidia Stănoi. Lucrarea sa de excepţie, premiată în urmă cu doi ani, a
fost publicată în volumul omagial consacrat ediţiei din 2011 a concursului Certamen Ovidianum
Sulmonense.
•
Cătălina Ungureanu, elevă în clasa a XII-a la Liceul Teoretic „Spiru Haret" din
Moineşti (judeţul Bacău), a obţinut premiul al II-lea, la a XXVII-a ediţie a
Concursului internaţional de limbă şi literatură latină Certamen Horatianum,
desfăşurat în perioada 3 - 5 mai 2013, în localitatea italiană Venosa.
Performanţa este cu atât mai valoroasă, cu cât proba, având o durată de 6 ore, fără
pauză, este una foarte dificilă: traducerea unui text din opera poetului latin Horaţiu şi
rezolvarea unor cerinţe de interpretare istorico-literară a pasajului tradus într-una
dintre limbile acceptate de comisia de evaluare (franceză, engleză sau italiană). Un
alt element care individualizează această reuşită îl reprezintă numărul distincţiilor,
extrem de redus comparativ cu numărul total al competitorilor (aproximativ 5% dintre
elevi obţin un premiu). RezultatulCătălinei Ungureanu, pregătită de doamna
profesor Cristina Popescu, a plasat România pe locul II în clasamentul pe
naţiuni.
Din delegaţia României au mai făcut parte Anca Rujan, elevă în clasa a XII-a la
Colegiul Naţional „Gheorghe Vrânceanu" din Bacău (profesor coordonator Florentina
Neculau) şi doamna Gheorghiţa Cucu, profesor la Colegiul Naţional „I. C. Brătianu"
din Piteşti.
De ce să se înveţe limbile clasice?
• Cine cunoaşte limbile clasice înţelege
rădăcinile ştiinţelor (matematica, logica,
astronomia etc.)
• Logica formală (Aristotel) stă la baza
corectitudinii gândirii ştiinţifice
• Cugetările latine configurează, la nivel
metaforic, sistemul valorilor universale
(valorile consacrate), care normează
existenţa umană, socială şi culturală
• Cercetarea ştiinţifică reflectată în lucrări de
doctorat este girată, în unele ţări cu tradiţie
culturală, de limba latină, în care se redactează
şi se susţine teza de doctorat
• Acordarea înaltei recunoaşteri a contribuţiei unui
om de cultură la dezvoltarea cunoaşterii se face
prin titlul de doctor honoris causa. Ceremonia
desfăşurată în limba latină asigură distincţie
evenimentului şi evocă epoca de aur a lui
Erasmus.
• (vezi materiale informative – Laudatio pentru
Solomon Marcus)
• Învăţătura sfântă a venit prin intermediul
limbilor clasice
• Limbile “vii” nu pot fi înţelese fără
fundamentul “limbilor moarte”.
• Fără o justă raportare la limbile clasice,
toate limbile în uz pot genera un nou Turn
Babel.
2013 - 2014
• Olimpiada Națională de Limbi
clasice (Latină și Greaca
veche)- Pitești
• Concursul Național
„Ovidianum”-Constanța
(18-20 mai 2014)