Transcript Situaţia demografică în Republica Moldova

Situaţia demografică
în Republica Moldova
Şedinţa Comisiei naţionale
pentru populaţie şi dezvoltare
26 martie 2007
Dl Sergiu Sainciuc,
viceministru al economiei şi comerţului
Date generale privind populaţia
Republicii Moldova
 Recensământul 1989
- 4.335.360 persoane.
 Recensământul 2004
Transnistria).
- 3.383.332 persoane (fără
 Datele statistice (01.01.2007) - 3.581.100 persoane (fără
Transnistria).
 Populaţia Transnistriei
total).
- 550.500 persoane (16% din
Structura populaţiei la
01.01.2007
 Din numărul total al populaţiei Moldovei 1718,9 mii
persoane sunt bărbaţi (48%) şi 1862,2 mii persoane
- femei (52%).
 Din total 41,3% (1478,0 mii persoane) locuiesc în
localităţile urbane şi 58,7% (2103,1 mii persoane) în
cele rurale. Aproximativ jumătate din populaţia
urbană este concentrată în mun.Chişinău.
 Comparativ cu 1 ianuarie 1997, în 2007 se remarcă
reducerea ponderii populaţiei tinere (de 0-14 ani) de
la 25,6% la 18,1% şi creşterea ponderii celei
vîrstnice ( de 65 ani şi peste) de la 9,3% la 10,2%.
 Vîrsta medie a populaţiei ţării a crescut de la 32,9
ani (1998) la 35,6 ani (2007), vîrsta medie ce
caracterizează ţările cu o populaţie „adultă”.
Dinamica populaţiei
Numărul populaţiei Republicii Moldova la situaţia din
1 ianuarie, mii persoane
2005
2006
2007
Total populaţie
3599,8
3589,3
3581,1
Pe sexe:
masculin
1724,5
1719,3
1715,4
feminin
1875,3
1870,0
1865,7
Pe medii:
urban
1491,0
1484,8
1478,0
rural
2108,8
2104,5
2103,1
Natalitatea
Rata natalităţii pe medii, în anii 1997-2005
Născuţi-vii la 1000 locuitori
16
14
12
10
14,2
12,8
10,1
11,9
9,3
11,4
8,7
11,2
8,4
8,4
8,5
11,5
11,5
11,2
10,8
8,6
9,4
9,1
8
6
4
2
0
1997
1998
1999
2000
mediul rural
2001
2002
2003
2004
2005
mediul urban
Nivelul natalităţii în localităţile rurale se menţine mai înalt decît în
localităţile urbane!
Natalitatea
 Descreşterea ratei natalităţii. În anul 2006 s-au născut
37,6 mii copii, cu 8,0 mii mai puţini faţă de anul 1997.
 Creşterea ponderii naşterii copiilor în afara căsătoriilor.
- 17,3% în 1997 şi 23,9 % în 2005. Cea mai mare parte a
copiilor născuţi în afara căsătoriei provin de la tinerele pînă
la 25 ani (59,1%);
 Păstrarea ponderii înalte a născuţilor-vii la rangul I-II
(85,2% din totalul născuţilor-vii);
 Scăderea tendinţei naşterii copiilor la mamele până la
30 de ani;
Fertilitatea
Rata totală de fertilitate pe medii, în anii 1997-2005
(numărul mediu de copii născuţi de o femeie pe parcursul vieţii)
Rata totală de fertilitate
2,5
2,1
1,8
2
1,5
1,2
1,1
1,6
1,1
1,5
1
1,4
1,4
1,3
1
1
1
2002
2003
1,4
1,1
1,3
1,1
1
0,5
0
1997
1998
1999
2000
2001
urban
rural
2004
2005
Efecte pe durată a fenomenelor
 Atunci când scăderea natalităţii ori menţinerea unui nivel
scăzut al fenomenului se instalează pe o perioadă lungă
de timp, intervine deteriorarea structurii pe vîrste a
populaţiei.
 Pe termen scurt şi mediu nu ne putem aştepta că
migraţia externă şi mortalitatea să contribuie semnificativ
la reducerea scăderii demografice.
 Natalitatea rămâne singura componentă asupra căreia
se poate acţiona cu rezultate eficiente vizibile pe termen
scurt cu efecte pozitive de durată.
Mortalitatea
Structura mortalităţii pe principalele clase ale cauzelor de deces şi sexe
Femei
Bărbaţi
4,5%
8,0%
boli ale aparatului circulator
4,8%
10,6%
48,3%
8,1%
65,1%
accidente, intoxicaţii şi traume
tumori
10,1%
10,7%
boli ale aparatului digestiv
12,7%
4,3%
boli ale aparatului respirator
12,8%
alte clase
Mortalitatea
 Creşterea generală a ratei mortalităţii. În 2005 mortalitatea generală a
ajuns la 12,4 decedaţi la 1000 locuitori;
 Mortalitatea avansată în mediul rural (14 decese la 1000 locuitori faţă
de 9 decese în mediul urban);
 Creşterea ratei mortalităţii masculine (de la 12,5% în 1997 la 13,5%
în 2005) ;
 Creşterea ratei mortalităţii a persoanelor apte de muncă (categoriile
de vârstă între 20-44 de ani);
 Scăderea mortalităţii infantile. În 2005 mortalitatea infantilă a
înregistrat o scădere (12,4 decedaţi sub un an la 1000 născuţi-vii
comparativ cu 19,8 în 1997).
Îmbătrînirea populaţiei
 Se observă o creştere constantă a coeficientului de
îmbătrînire a populaţiei (de la 12,8 în 1990 pînă la 14,0
în 2005).
 Creşterea vârstei generale a populaţiei (în prezent, durata
medie a vieţii la naştere este de 65 ani pentru bărbaţi şi 72 ani
pentru femei. Situaţia va deveni una şi mai complicată către anii
2008-2010, când în vârsta de pensionare vor intra generaţiile
născute în 1948-1950, care numeric sunt de 2-3 ori mai mari
decât cele anterioare);
 Nivelul redus al speranţei la viaţă (în 2005 speranţa de
viaţă la naştere a fost de 67,9 ani, în creştere cu 1,2 ani
faţă de 1997. În acelaşi timp trebuie de menţionat, că
speranţa de viaţă la naştere în Republica Moldova este cu
aproximativ 12 ani mai mică decît în ale ţări ( Japonia,
Australia, Italia, Suedia, Spania, Franţa cîte 81-79 ani).
Efectele de durată a fenomenelor
 Populaţia vârstnică în continuă creştere va avea nevoie
de sprijin din partea statului, dar capacitatea economică
şi instituţională, estimată pe termen scurt, limitează
posibilitatea satisfacerii acestor nevoi
 Problema se va acutiza dacă politicile ocupaţionale şi
sociale reale nu vor fi revizuite pentru a se potrivi
longevităţii în creştere şi dacă productivitatea muncii nu
va creşte cu rapiditate
 Actualele reforme în sfera social-economică, în special
în domeniul sistemului de pensionare şi asistenţei
sociale, urmează să ţină cont de dinamica proceselor
demografice.
Mediul de trai al copiilor
 Doar circa 2/3 sau 69 procente din copii sub
15 ani locuiesc cu ambii părinţi.
 15 procente de copii locuiesc numai cu
mama, deşi tatăl lor este în viaţă,
 5 procente din copii locuiesc doar cu tata,
deşi mama este în viaţă,
 7 procente nu locuiesc nici cu unul din părinţii
biologici, deşi ambii părinţi sînt în viaţă.
Căsătorii şi divorţuri
 Se observă atît creşterea căsătoriilor, cît şi a
divorţurilor (în 2006 au fost înregistrate 27,1
mii căsătorii şi 12,6 mii divorţuri).
 În mediu la 1000 căsătorii revin 465 divorţuri.
 Aproximativ o pătrime din divorţuri o
constituie perechile tinere, după o durată de
căsnicie mai puţin de 5 ani.
 Durata medie a căsătoriei desfăcute prin
divorţ în 2005 a fost de 12 ani.
Migraţia/Emigrarea
Potrivit recensământului populaţiei din 2004, numărul
persoanelor temporar absente în legătură cu plecarea la
lucru peste hotare constituie 273.056 persoane sau 8,1%
din populaţie
 Numărul persoanelor plecate peste hotarele ţării în
trimestrul IV 2006 a constituit 334 mii persoane (datele
BNS)
 Vârsta medie a migranţilor constituie 35 de ani
 Emigrarea masivă din mediul rural - 63% din numărul total
al migranţilor
 Ponderea persoanelor aflate peste hotare de la 3 la 5 ani
constituie 17% din numărul persoanelor plecate
 Abandonul copiilor (42% de migranţi au lăsat în Moldova
copiii săi)
 Creşterea ratei divorţurilor ne-formale
Migraţia/Imigraţia
 În anul 2006 cota de imigrare pe ţară a fost pentru
prima dată completată, iar o parte de dosare au rămas
până în prezent fără examinare. Aceasta denotă
interesul faţă de ţara noastră în legătură cu apropierea
hotarelor Uniunii Europene.
 Creşterea numărului de migranţi, care creează familii
de la 20% faţă de cotă în 2003 până la 35% faţă de
cotă în 2006
 Creşterea duratei aflării pe teritoriul R. Moldova (mai
mult de 88% din imigranţii înregistraţi în recensământ
se află în ţară mai mult de 10 ani)
 Tendinţa creşterii imigrării a reprezentanţilor din ţările
lumii a treia
Constrîngeri
 Lipsa unor mecanisme de evidenţă şi monitorizare a
întregului flux migraţional;
 Lipsa datelor cumulative privind completarea cotei
migraţionale, evidenţelor nominale la schimbarea
statutului migranţilor, evidenţa copiilor din căsătoriile
mixte;
 Necesitatea asigurării compatibilităţii datelor în
domeniul emigrării/imigrării.
Probleme în domeniul demografic
 Depopularea ţării – îmbătrânirea populaţiei, scăderea
ratei natalităţii, scăderea ratei fertilităţii, creşterea ratei
mortalităţii etc.
 Diminuarea ponderii copiilor în numărul total al populaţiei.
 Majorarea numărului de pensionari.
 Micşorarea cantitativă a populaţiei apte de muncă şi
productivitatea muncii scăzută.
 Scăderea numărului de născuţi şi creşterea ponderii
cuplurilor care nu doresc să aibă copii.
 Migraţia.
Paşi necesari
 Asigurarea din partea statului a mecanismului de
colectare a datelor dezagregate, complexe în
domeniul demografic, de evidenţă, proiectare şi
monitoring permanent a tendinţelor demografice
 Determinarea riscurilor demografice pentru
Republica Moldova
 Introducerea mecanismelor obligatorii de corelare a
politicilor socio-economice elaborate (sau care
urmează să fie adoptate) cu tendinţele demografice
Paşi necesari
 Introducerea mecanismului de evaluare a
realizării reformelor socio-economice prin prisma
consecinţelor demografice
 Elaborarea unor prognoze demografice generale
pe termen lung (cel puţin până în 2050)
 Ajustarea strategiilor în domeniul sănătăţii
publice, politicilor ocupaţionale şi migraţionale,
sistemului de pensionare, corelarea dezvoltării
mediului rural la strategia demografică naţională.
Căile de redresare a situaţiei
demografice
 Îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale prestate, în
special femeilor gravide, nou-născuţilor şi copiilor de
vîrstă fragedă
 Majorarea semnificativă a îndemnizaţiei unice pentru
naşterea copilului şi stabilirea îndemnizaţiilor pentru
fiecare copil pînă la atingerea vîrstei de 14 ani
 Condiţii avantajoase pentru creditarea familiilor tinere
la procurarea spaţiului locativ
 Susţinerea economică în educaţia copilului
 Elaborarea Strategiei Naţionale în domeniul securităţii
demografice şi a Programului Naţional în problemele
securităţii demografice din Republica Moldova.
Prognoza evoluţiei populaţiei
R. Moldova
Total
Mediul urban
Mediul rural
Mii
locuitori
% faţă
de 2005
Mii
locuitori
% faţă
de
2005
Mii
locuitori
% faţă
de
2005
2010
Varianta II
Varianta I
3297,3
3293,6
97,4
97,3
1277,2
1277,1
97,6
97,6
2026,2
2016,5
97,5
97,1
2015
Varianta II
Varianta I
3262,6
3228,6
96,4
95,4
1273,9
1247,5
97,3
95,3
1988,8
1981,1
95,7
95,4
2020
Varianta II
Varianta I
3189,8
3164,4
94,2
93,5
1277,3
1222,7
97,6
93,4
1912,5
1941,7
92,1
93,9
În concluzie ...
 Politicile demografice ce ţin de declinul demografic şi
îmbătrînirea populaţiei pot fi soluţionate, în principiu,
prin intermediul a trei mecanisme demografice diferite:
creşterea fertilităţii şi reducerea mortalităţii şi a migraţiei.
 Instituirea prin Hotărârea Guvernului nr. 126 din 7
februarie 2007 a Comisiei Naţionale pentru Populaţie şi
Dezvoltare a fost un pas foarte important în
conştientizarea complexităţii problemei demografice în
ţară.
Vă mulţumesc pentru atenţie!
Vă mulţumesc pentru atenţie!