Transcript descarcă - Winkler Gyula

Guvernanţa economică în UE:
calea spre armonizarea fiscală?
Iuliu WINKLER
deputat în Parlamentul European
Sibiu, 10 mai 2013
1
noiembrie 2008: Planul de
redresare economică (EERP)
 se baza pe două elemente:
 măsuri pe termen scurt pentru stimularea cererii,
menținerea locurilor de muncă și restabilirea încrederii
 „investiții inteligente” pentru a determina o creștere
mai importantă și o prosperitate durabilă pe un
termen mai lung
 prevedea acordarea unui stimul fiscal specific și
temporar de cca. 200 mld. EUR (1,5% din PIB-ul UE,
utilizând fonduri provenite din bugetele naționale și
din bugetul UE)
 prezenta măsuri concrete de promovare a spiritului
antreprenorial, a cercetării și inovării, inclusiv în
industria automobilelor și cea a construcțiilor
2
septembrie 2009: Noi instituții pentru
supravegherea financiară în UE
Funcționează începând cu 1 ianuarie 2011:
 Consiliul European pentru Riscuri
Sistemice (CERS)
 Autoritatea Bancară Europeană (ABE)
 Autoritatea Europeană pentru Asigurări
și Pensii Ocupaționale (AEAPO)
 Autoritatea Europeană pentru Valori
Mobiliare și Piețe (AEVMP)
3
martie 2010: Europa 2020
 Comisia Europeană a lansat strategia Europa 2020
pentru ieșirea din criză și pregătirea economiei UE
pentru deceniul următor.
 trei factori cheie pentru creșterea economică, de
aplicat prin acțiuni concrete la nivelul UE și la nivel
național:
 o creștere inteligentă (promovarea cunoașterii,
inovării, educației și societății digitale)
 o creștere durabilă (o producție mai competitivă, cu o
utilizare mai eficientă a resurselor) și
 o creșterea economică favorabilă incluziunii (o mai
mare participare la piața forței de muncă, dobândirea
de competențe și lupta împotriva sărăciei).
4
mai 2010: Semestrul european
Aplicabil din 2011:
 semestrul european (SE) este un instrument
comun de coordonare a politicilor economice și
fiscale ale statelor membre din UE prin care se
monitorizează disciplina bugetară, stabilitatea
macroeconomică și politicile de promovare a
creșterii
 toate statele membre sunt cuprinse în SE:
bugetele naționale pentru anul următor vor
putea fi adoptate abia după ce vor primi avizul
ECOFIN și al Consiliului European
 dacă recomandările nu sunt urmate, UE le
poate adresa statelor membre avertismente
politice sau chiar sancţiuni
5
septembrie 2010: Noua guvernanță
economică a UE (“six pack”)
 presupune creșterea disciplinei și a coordonării
economice în sânul UE
 în 2010, Comisia Europeană a propus cel mai
amplu pachet legislativ (“six pack”) de
consolidare a guvernanței economice a UE
și din zona euro de la lansarea Uniunii
Economice și Monetare
 acesta are ca scop remedierea deficiențelor
legislației actuale și are în vedere lărgirea
domeniului de aplicare și intensificarea
supravegherii politicilor fiscale, precum și
aplicarea unor politici macroeconomice și a
unor reforme structurale
6
decembrie 2011: “six pack”
intră în vigoare
Texte de lege: intensificarea monitorizării țărilor membre,
aplicarea de noi sancțiuni, reducerea flexibilității în privința
cheltuielilor și o mai mare transparență în luarea deciziilor.
1. Regulament de modificare a substratului legislativ al
componenței preventive a Pactului de stabilitate si
creștere
2. Regulament de modificare a substratului legislativ al
componenței corective a Pactului de stabilitate si creștere
3. Regulament referitor la aplicarea eficace a supravegherii
bugetare în zona euro
4. O nouă directivă privind cerințele aplicabile cadrului
bugetar al statelor membre
5. Un nou regulament referitor la prevenirea și corecția
dezechilibrelor macroeconomice
6. Un regulament privind măsurile de asigurare a aplicării
legislației în vederea corectării deficitelor
macroeconomice excesive în zona euro
7
martie 2012: “Pact Fiscal”-“Fiscal
Compact"
Tratatul privind stabilitatea,
coordonarea și guvernanța în cadrul
uniunii economice și monetare
 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2013, a fost
semnat de către 25 de țări din UE (acord
interguvernamental, nu legislație UE)
 vizează consolidarea disciplinei fiscale în
cadrul zonei euro prin intermediul „regulii
privind un buget echilibrat ” și al
mecanismului de corecție automată.
(deficitul public structural mai mic de 0,5%
din PIB)
8
iunie 2012: “Two pack” pentru
zona euro
 votat în Parlamentul European în martie 2013
 "two pack" - un pachet legislativ care intăreșeste puterile
Comisiei Europene în materie de control al bugetelor
naționale pentru țările din zona euro
 toate țările din zona euro trebuie să-și supună aprobării,
în fața Comisiei și a Eurogrupului, bugetele naționale
pentru anul următor înainte de jumătatea lunii
octombrie. Dacă un proiect nu respectă exigentele
Pactului de Stabilitate, care interzice deficite mai mari de
3%, Comisia va putea cere modificări
 îmbunătățirea supravegherii statelor care sunt mai
vulnerabile, cele care sunt beneficiare de asistenţă
financiară a “troicii”FMI, BCE, CE (Grecia, Irlanda, Portugalia)
9
Uniunea bancară europeană
 propusă de Comisia Europeană în
septembrie 2012, aprobată de Consiliul
European în decembrie 2012
 Banca Centrală Europeană ar dobândi noi
atribuţii de monitorizare a activităţii unui
număr de cca. 6 000 de bănci din zona
euro, începând din ianuarie 2014
 mecanismul de supraveghere unic a fost
conceput pentru ţările din zona euro, dar
este deschis şi altor state membre
10
Armonizare vs. competiție fiscală
în UE
 asistăm la consolidarea guvernanței economice în
UE și este evident că ne îndreptăm către o
coordonare europeană mai eficientă
 se merge încet către o fiscalitate care să fie dacă nu
reglementată - asta se va întâmpla mai greu și întrun timp mai îndelungat – cel puțin, armonizată la
nivelul întregii UE
 există voci care susțin că o armonizare fiscală la
nivelul UE ar duce la scăderea competitivității și la
iresponsabilitate fiscală din partea guvernelor
 în contrapartidă, adepții armonizării fiscale susțin că
aceasta ar încuraja competitivitatea și dezvoltarea
mediului de afaceri
11
Nivelul impozitului pe profit în UE, 2012
≤ 18 %
18 - ≤ 24%
24 - ≤ 30 %
> 30 %
12
Sursă: Comisia Europeană
Nivelul impozitului pe venit în UE, 2012
≤ 20 %
20 - ≤ 40%
40 - ≤ 49 %
> 49 %
13
Sursă: Comisia Europeană
Small Business Act (SBA)
„Gândiți mai întâi la scară mică”
 Actul privind întreprinderile mici se baza în 2008 pe
10 principii directoare (ex. acordarea unei a doua
șanse pentru eșecurile antreprenoriale, facilitarea
accesului la finanțare, scăderea sarcinii
administrative cu 25% până în 2012) și propunea
acțiuni strategice care să fie întreprinse atât de
Comisie cât și de statele membre,
 SBA propune noi dispoziții legislative în 4 domenii:
regulament general de exceptare pe categorii
privind ajutoarele de stat, crearea statutului
societății private europene, rate reduse de TVA
pentru serviciile furnizate la nivel local, modificarea
directivei privind plățile întârziate,
 Evaluarea şi revizuirea SBA: a avut loc în 2011
14
Statutul societăţii private
europene
 adoptat în iunie 2008, face parte din pachetul Small
Business Act
 nou statut al societății private europene permite
unei „Société privée européenne" (SPE) să fie
creată și să funcționeze în conformitate cu aceleași
principii uniforme în toate statele membre.
 în practică, SPE-urile pot fi înființate sub aceeași
formă, indiferent dacă fac afaceri în propriul stat
membru sau în altul.
 text aprobat în Parlamentul European în 2009, dar
în Consiliul European sunt poziții diferite
(Germania, Suedia împotrivă)
15
Sistem comun de calculare a
bazei fiscale în UE
 În martie 2011 Comisia Europeană a propus un
sistem comun de calculare a bazei fiscale a
societăților care își desfășoară activitatea în UE
(să fie aplicabil în mod voluntar de către firme)
 scopul - reducerea poverii administrative, a
costurilor de conformare și a incertitudinilor
juridice cu care se confruntă firmele din UE
care, pentru stabilirea profiturilor lor
impozabile, trebuie să se conformeze
dispozițiilor din cele 27 de sisteme naționale
diferite
 Text aprobat în Parlamentul European în 2012,
dar în Consiliul European sunt poziții diferite
(Irlanda, UK, NL împotrivă)
16
Simplificarea sistemului fiscal din
România






Sistemul fiscal din România se caracterizează prin gradul
mic de colectare şi gradul ridicat al evaziunii fiscale
Reducerea drastică a evaziunii fiscale asigură competiţia
corectă între firmele care plătesc taxe şi evazionişti
Este necesară revizuirea şi republicarea Codului fiscal şi a
Codului de procedură fiscală (asumat de MF pentru anul
2013)
Noul Cod fiscal trebuie adoptat doar după o dezbatere
consistentă cu mediul de afaceri
Cota unică de impozitare de 16% asigură economiei un spor
de competitivitate la care nu trebuie să renunţăm (cel puţin
pe termen mediu)
Trebuie reduse cotele de CAS şi trebuie revenit la TVA de
19% (majorarea TVA la 24% a fost o măsură temporară ca
reacţie la criza economică, ea a dus la deteriorarea imediată
a gradului de colectare şi la creşterea evaziunii fiscale)
17
Concluzii
 după revenirea din criza financiară și economică
globală, UE trebuie să formuleze noi strategii
pentru creșterea economică bazate pe
îmbunătățirea competitivității globale a Uniunii
 strategiile de creștere centrate pe
competitivitatea globală sunt subminate de
dispersia politicilor fiscale la nivelul statelor
membre, înăuntrul și înafara zonei euro
 vom fi supuși procesului de armonizare fiscală,
avantajele competitive ale actualului sistem fiscal
din România se vor eroda
 beneficiile sporului de competitivitate fiscală
trebuie reinvestite în accelerarea procesului de
convergență, acum, când aceste beneficii încă
pot fi menținute
18
Mulțumesc!
www.iuliuwinkler.ro
[email protected]
19