Transcript Diagnostic şi tratament în parazitozele intestinale Eugen Cîrdeiu Conf. Dr.

Diagnostic şi tratament în
parazitozele intestinale
Conf. Dr.
Eugen Cîrdeiu
PARTICULAR
Ă LA COPIL
RELAŢIA
PARAZIT–GAZDĂ
COMPLEXĂ
Distrugerea parazitului
Boală clinică
- maturarea insuficientă a
barierelor de apaărare
(mecanice, chimice, enzimatice,
imunitare)
- gazdă imunocompromisă
- infestare masivă şi/sau cronică
Infestare asimptomatică
-relaţie de echilibru parazit–
gazdă
(gazda nu permite multiplicarea
excesivă, paraziţii în număr mic
nu crează prejudicii evidente
acesteia)
BOALA
(simptomatică)
ACŢIUNEA DIRECTĂ
A PARAZITULUI
REACŢII ANORMALE
DE APĂRARE ALE
GAZDEI
Mecanisme patogenice
Determinate de parazit:
• leziuni morfologice intestinale
• tulburări tonomotorii – mecanice (iritative)
– eliberare toxine parazitare
• sensibilitate alergică
– ciclice: urticarie, edem glotic, alergie digestivă, edem glotic
– biologice: eozinofilie, reacţii pozitive IDR, RFC cu Ag specifici
• consum de produşi nutritivi şi/sau hematofagie
(competiţie cu gazda)
• eliberare de endo şi exotoxine
(anticoagulantă, neurotropă iritativă, piretogenă)
Mecanisme patogenice
Determinate de gazdă:
• capacitatea de apărare perturbată
– vârstă mică (imaturitate imunitară)
– deficite imune congenitale sau teren atopic
– deficite imune câştigate (malnutriţie, SIDA, tratamente
imunosupresive, malignităţi sau menţinere grefă)
• boli cronice preexistente
– hepatită cronică
– Ciroză hepatică
– infecţii cronice - TBC
• forme asimptomatice
FRECVENŢĂ
reală
• forme autolimitante
(omul gazdă intermediară ocazională)
• administrarea de droguri cu
acţiune antiparazitară
(Furazolidon în BDA acţiune împotriva lambliei)
Simtomatologie clinică
– în ordinea frecvenţei –
• Durere abdominală – difuză, recurentă cu sediul în etajul
mijlociu periombilical rar colicativă
• Sindrom dispeptic – anorexie, apetit capricios, balonări
postpandiale, halenă fetidă, greţuri, rar vărsături
• Tulburări neurologice – agitaţie, insomnii, fatigabilitate,
scăderea atenţiei, reducerea randamentului şcolar
• Diaree cu tendinţă la cronicizare la sugar şi la copilul
mic, alternând cu constipaţie
• Prurit anal, eritem, excoriaţii externe
• Scădere ponderală
Tablouri clinice particulare
legate de parazit
• Manifestări alergice – urticarie, edem alergic
(ascaridioză, toxocaroză)
•
•
•
•
Enurezis nocturn (oxiuroză)
Manifestări pulmonare (ascaridioză, toxocaroză)
Fenomene ocluzive (ascaridioză)
Mialgii + edem facial periorbital (trichineloză)
Tratamentul Parazitozelor
PIPERAZINA
Toxocaroza
PRAZIQUANTEL
Cestoze larvare
IVERMECTIN
Cestoze adulte
PAMOAT DE PIRVIUM
Oxiuraza
PAMOAT DE PYRANTEL
Trichineloză
LEVAMISOL
Strongiloidoză
THIABENDAZOL
Anchilostomiază
MEBENDAZOL
Tricocefaloză
(Tricuroză)
ALBENDAZOL (ZENTEL)
Giardiază
(Lambliază)
Ascaridiază
METRONIDAZOL
Albendazol
(ZENTEL)
PROTOZOARE
NEMATODE
CESTODE
Intestinale
Giardia
Micosporidium
Ascaris lumbricoides
Enterobius vermicularis
Ankylostoma duodenale
Strongyloides
stercoralis
Trichuris trichiura
Necator americanus
Tisulare
Hymenolepis nana
Tenia solium
Tenia saginata
Înainte şi/sau după
îndepărtarea
chirurgicală a chistului
hidatic
Larva migrans viscerală
Trichinella spiralis
Acţiune
Înhibarea formării de tulpină proteină structurală esenţială a helminţilor şi unică la
Giardia → proprietăţi ovocide, larvicide şi vermicide
Clasificarea parazitozelor
intestinale
Infestaţii produse de protozoare:
• lambliaza ( giardia)
• amibiaza
• coccidiaza:
- infestaţia produsă de Isospora bellii
- Cryptosporidiaza
• microsporidiaza
• balantidiaza
• infestaţia produsă de blastocystis hominis
Helmintiaze
Infestaţii produse de nematode:
•
intestinale:
- ascaridiaza
- anchylostomiaza
- strongiloidoza
- enterobiaza
- trichurioza( tricocefaloza)
- capilariaza
•
tisulare:
- larva migrans viscerală
- larva migrans cutanată
- trichineloza
- dracunculiaza
- filariaza
Helmintiaze
Infestaţii produse de cestode:
•
teniaza:
– tenia solium
– tenia saginata
– diphyllobothrium latum
•
hymenolepidaza:
– hymenolepis nana
– hymenolepis diminuta
•
•
dipylidiaza
echinococoza
Helmintiaze
Infestaţii produse de trematode:
• trematode sanguine:
– schistosomiaza
• trematode hepatice:
– clonorchiaza
– opistorchiaza
– fasciolaza
• trematode intestinale:
– fasciolopsiaza
– heterophyaza
– metagonimiaza
• trematode pulmonare:
– paragonimiaza
Cryptosporidiaza
– recunoscută ca agent etiologic posibil
al enterocolitei la om în ultimii 10 ani
– majoritatea îmbolnavirilor survin la
organisme imunodeficitare
– rolul major în procesul imunologic :
limfocitul T CD4 + ( helper) şi
limfocitul CD8 + (citotoxic)
Epidemiologie
• transmiterea bolii:
– interumană
– de la diverse specii de animale infestate (vite,
porci, şoareci)
– prin apă, alimente comtaminate
Etiopatogenie
• protozoare de formă sferică, cu diametrul de 2- 5
microni
1. Se elimina prin fecale sub forma de oochiste,
imediat infestante (nu necesita maturare în mediul
ambiant). Se menţin viabile în afara organismului
saptămâni - luni.
2. dupa ingestie se transformă în sporozoiţi
(se fixeaza pe suprafaţa celulelor epitelale ale intestinului
gros şi subţire)
3. trofozoit
4. merozoit – se desprind de pe peretele intestinal
→ lumen → se fixeaza pe celule epiteliale intestinale
sau se transformă în oochiste
Modificari histopatologice:
•
•
•
•
atrofie vilozitară parţială
alungirea criptelor
infiltrat inflamator în lamina propria
identificat la nivelul celulelor epiteliale
gastrice, esofagiene, tract biliar, canalului
pancreatic si localizari extraintestinale:
arborele respirator (la bolnavii cu AIDS)
Modificari morfofunctionale intestinale:
• acţiunea directă a parazitului
• enterotoxina parazitului
• prostaglandinelor eliberate de celulele
inflamatorii din lamina proprie
Tablou clinic
• Incubaţia:
- 3-5 zile
• Semne clinice:
- subfebrilităţi
- greţuri, vărsături, dureri abdominale
- scaune diareice apoase, uneori şi cu conţinut sanguinolent.
• Examenul clinic:
- sensibilitate abdominala difuza
- semne de deshidratare (diferite grade)
• Evoluţie:
- autolimitată vindecare în 2 săptămâni – la organismele
imunocompetente
- cronică, cu localizări extraintestinale – la persoanele
imunodeficitare: arborele respirator, colangiopatia
bolnavilor cu AIDS (colecistită nelitiazică, complicată cu
stenoza papilei lui Vater)
- complicaţie frecventă: sindrom de malabsorbţie
Diagnostic:
• tulburări hidroelectrolitice şi acido-bazice
• steatoreea
• examenul microscopic al scaunului (după tehnici de
concentrare): oochişti
– Frotiu necolorat – celule cu φ 5-6 μ,
citoplasma granulara, o pata neagră pericentrică
– Coloraţia acida specială – granulaţii roşii
localizate excentric
• examenul histopatologic al biopsiei de mucoasă intestinal:
trofozoiţii(corpusculi bazofili fixaţi la nivelul epiteliului
intestinal). Confirmare prin microscopie electronică.
• evidenţierea antigenelor specifice în scaun prin ELISA.
• coloraţii imunoenzimatice ale fragmentelor bioptice de
mucoasă intestinală.
• PCR pentru decelarea ADN parazitar.
Tratament
• Reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică
• Corectarea deficitului imun
• Nu există preparat antiparazitar cu eficienţă completă
în eradicarea bolii
• Rol benefic al colostrului bovin hiperimun sau
paromomicinei
• Cryptosporidiaza nu e cauza directă a decesului la
bolnavii infestaţi dar în formele cronice e un factor
agravant prin malnutriţia severă