Transcript ABORDAREA INTEGRATĂ A ACTIVITĂȚILOR MATEMATICE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII Lucrare metodico-ştiinţifică pentru obţinerea gradului didactic I în învăţământ Coordonator: Lect.

ABORDAREA INTEGRATĂ
A ACTIVITĂȚILOR MATEMATICE ÎN
GRĂDINIȚA DE COPII
Lucrare metodico-ştiinţifică pentru
obţinerea gradului didactic I în învăţământ
Coordonator:
Lect. Dr. Moş Ionel
Candidat:
Ed. Grămescu Ana
Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 2 Deva
CUPRINS








INTRODUCERE
CAPITOLUL I - Copilul și educația preșcolară
CAPITOLUL II - Contribuția activităților matematice la
dezvoltarea multilaterală a preșcolarului
CAPITOLUL III- Curriculum integrat – modalitatea
inovatoare de proiectare a curriculum-ului
CAPITOLUL IV - Activitățile matematice în abordarea
integrată
CONCLUZII
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
Introducere


Activităţile matematice facilitează copilului medierea cu lumea
ştiinţelor prin intermediul operaţiilor intelectuale. Accentul cade
în aceste activităţi pe utilizarea cunoştinţelor în contexte variate,
pe rezolvarea şi construirea de probleme (situaţii problemă,
situaţii-experiment) şi pe deprinderea ordinii în gândire, care
poate influenţa copilul în plan atitudinal şi social.
M-am gândit să scriu despre abordarea integrată a activităților
matematice pentru că matematica este o știință pe care o
folosim în mod voit și involuntar în activitatea noastră de zi cu
zi. Asemeni adultului, preșcolarul utilizează și aplică (involuntar,
adesea) cunoștințele matematice în diferite domenii.
CAPITOLUL I
COPILUL ȘI EDUCAȚIA PREȘCOLARĂ
Învăţământul preşcolar ca primă verigă a sistemului nostru de
învăţământ, are drept scop asigurarea pregătirii copiilor de 3-6
ani pentru integrarea optimă în regimul activităţii şcolare şi
dobândirea aptitudinii de şcolaritate.
Elaborarea noii programe prefigurează două mari tendinţe de
schimbare, prezente în comportamentul cadrului didactic
(educatoarei), care pun în centrul atenţiei copilul de astăzi:

crearea unui mediu educaţional adecvat, pentru o stimulare
continuă a învăţării spontane a copilului;

introducerea copilului în ambianţa culturală a spaţiului social
căruia îi aparţine, în ideea formării lui ca o personalitate
autonomă şi conştientă de sine.









Preşcolaritatea aduce schimbări importante în viaţa copilului în planul
dezvoltării somatice cât şi a celei psihice, dar şi în ceea ce priveşte
planul relaţional.
Este perioada descoperirii realităţii fizice, a realităţii umane şi mai ales
perioada autodescoperirii.
La copiii preşcolari se remarcă accentuarea dezvoltării proceselor de
cunoaştere.
Sensibilitatea auditivă devine de două ori mai fină faţă de etapele
precedente.
La această vârstă se dezvoltă nu doar reprezentările memoriei, ci şi
reprezentările imaginaţiei.
Limbajul copilului mic are caracter situitiv, luând în majoritatea cazurilor
forma de dialog.
Gândirea preşcolarului capătă calităţi noi, ridicându-se treptat la planul
intuitiv-acţional, la forma de gândire intuitiv - imaginativă şi verbală.
Pe plan afectiv, perioada preşcolară se caracterizează prin interese şi
trăiri emoţionale.
Din punct de vedere voliţional, preşcolarii manifestă cele mai frumoase
intenţii, doresc să facă lucruri frumoase, doresc să fie lăudaţi.
CAPITOLUL II
CONTRIBUŢIA ACTIVITĂŢILOR MATEMATICE LA
DEZVOLTAREA MULTILATERALĂ A PREŞCOLARULUI





În grădiniţă copiii nu dobândesc cunoştinţe matematice de bază
(număr, numărare, calcul), ci se pregătesc pentru a înţelege cu uşurinţă
aceste noţiuni în ţinuta lor ştiinţifică.
Activităţile matematice contribuie într-o măsură importantă la
dezvoltarea bazei senzoriale a cunoaşterii.
Un rol deosebit în dezvoltarea intelectuală a copiilor îl au jocurile logico
– matematice, în cadrul cărora pare mai evidentă legătura dintre
senzaţii, percepţii şi reprezentări.
Calităţile gândirii: corectitudinea, supleţea, rapiditatea, profunzimea,
independenţa, se dezvoltă atât în cadrul exerciţiilor desfăşurate pe
bază de material individual, cât şi în cadrul jocurilor didactice şi a
jocurilor logico- matematice.
În ceea ce priveşte dezvoltarea limbajului, în cadrul activităţilor
desfăşurate, copiii îşi restructurează vocabularul şi învaţă să se exprime
în propoziţii corecte din punct de vedere gramatical, folosind un limbaj
matematic corect.
În funcție de nivelul de vârstă al preșcolarilor, planificarea
activităților matematice în grădinița de copii poate avea
următoarele repere de organizare:

la 3 - 4 ani se începe cu procesul formării reprezentărilor
matematice prin recunoașterea și denumirea grupelor de
obiecte din sala de grupă, a criteriilor (de obicei dimensiunea)
după care s-a realizat gruparea și a pozițiilor spațiale pe care le
ocupă grupurile de obiecte. Se poate trece apoi la efectuarea de
operații concrete cu grupele de obiecte și la gruparea după unul
sau chiar două criterii (forma și mărimea);

la 4 - 5 ani procesul de formare a operațiilor intelectuale
prematematice continuă, îmbogățindu-se capacitatea copiilor de
a clasifica după criterii variate și multiple, folosindu-se atât de
obiecte, cât și de imagini ale acestora;

La 5 – 6 ani activităţile matematice trebuie să continue
exersarea capacităților anterioare, introducând treptat elemente
de construcție a numărului, numerației și operații cu numere,
toate acestea într-un regim de joc și activitate de manipulare
concretă și percepție.
CAPITOLUL III
CURRICULUM INTEGRAT – MODALITATEA INOVATOARE DE
PROIECTARE A CURRICULUM-ULUI


Predarea în manieră integrată a disciplinelor presupune
sintetizarea și organizarea didactică a informațiilor din domenii
diferite ale cunoașterii în vederea construirii unei viziuni holistice
și interactive asupra lumii reale.
Integrarea conținuturilor disciplinelor de studiu, precum și a
ariilor curriculare este considerată astăzi principala provocare în
domeniul proiectării programelor școlare. În grădiniță, această
preocupare se prelungește la nivelul micropedagogic, dată fiind
structurarea flexibilă a conținuturilor în documentele curriculare,
ceea ce oferă cadrelor didactice care lucrează la acest nivel, o
libertate de decizie aproape deplină cu privire la tipurile de
conținuturi pe care le oferă copiilor și o autonomie sensibil egală
în privința metodologiei de propunere a acestor conținuturi.
Integrarea curriculară trebuie înțeleasă în dublu sens: integrarea
longitudinală și integrarea transversală

În general, orice demers integrator în materie de curriculum
presupune următoarele procese adaptative:
a. combinația tematică și transpunerea acesteia într-un
proiect/program de studiu, care să dezvolte o structură
coerentă;
b. flexibilizarea orarului și a strategiilor de organizare și desfășurare
a predării;
c. identificarea și integrarea a noi surse de informație și selecție a
conținuturilor.

Modele ale integrării curriculare:
Modelul integrării ramificate
Modelul integrării liniare
Modelul integrării secvenţiale
Modelul curriculumului infuzionat
Modelul integrării în reţea
Modelul polarizării

CAPITOLUL IV
ACTIVITĂŢILE MATEMATICE ÎN ABORDAREA INTEGRATĂ


Activități integrate – sub acest titlu sunt tratate
obiectivele prezentate în programa învățământului
preșcolar. Ele sunt subsumate dezvoltării operațiilor
intelectuale prematematice deoarece trebuie înțeles
că acestea nu sunt utile exclusiv pentru învățarea
viitoare a aritmeticii, iar activitățile care urmăresc
obiectivele în cauză nu țin în mod absolut de
activitățile matematice.
Activitățile prevăzute pentru dezvoltarea operațiilor
intelectuale prematematice trebuie abordate în cadrul
tuturor activităților educative din grădiniță, ori de
câte ori se ivește ocazia
IV. 1. LOCALIZARE ȘI RELAŢII SPAŢIALE


-
-

Inițierea în domeniul spațialității se poate realiza prin
intermediul:
Jocurilor și activităților liber alese:
Jocurilor de construcții (ex.: Cartierul meu pentru
conceptele de în față, în spate, deasupra, sub etc.)
Jocurilor de mișcare (ex.:Rațele și vânătorii pentru
conceptele de aproape – departe)
Jocurilor distarctive (ex.: Așază-te la locul potrivit)
Activităților pe domenii experiențiale (ex.:
domeniul limbă și comunicare (prin diferite povești)


Jocurile distractive din curtea grădiniței:
Ne dăm pe tobogan (sus – jos)
VI.2 DESFĂȘURAREA ÎN TIMP A EVENIMENTELOR



Este absolut necesar ca timpul să fie parte
integrantă a educației preșcolarului, cu toate că
este mai dificil de înțeles.
Exemple:
Centrul Biblioteca – Album de familie –
fotografii ale copiilor din diferite perioade ale
vieții, ale părinților și bunicilor. (conștientizarea
trecerii anilor și a schimbărilor fizice)

Activitățile de dezvoltare personală –
Întâlnirea de dimineață – calendarul
naturii(zi, noapte, dimineață, prânz,
seară, zilele săptămânii, lunile anului,
succesiunea anotimpurilor.
VI. 3. CLASIFICĂRI




Pentru a fi capabil să clasifice, copilul trebuie să achiziționeze capacitatea de a
recunoaște asemănările și deosebirile dintre obiecte și să le grupeze pe acestea
în concordanță cu aceste relații.
Exemple:
Jocuri de construcții (construirea unui turn din cuburi de o anumită culoare)
Joc de rol (Punem murături – sortarea legumelor după formă, mărime culoare)




Jocuri de mișcare (Adunăm frunze – sortarea frunzelor după
formă, mărime și culoare)
Criteriile de sortare vor fi stabilite în funcție de vârsta
preșcolarilor.
Operația intelectuală a clasificării, atât cea pozitivă, cât și cea
negativă, poate fi dezvoltată într-un program în secvențe care
se desfășoară mai întâi la un nivel concret, imagistic, de
manipulare care urcă apoi spre niveluri abstracte, simbolice.
Iată un exemplu de procedeu, așa cum a fost prezentat de
Lorton și Walley, pe care l-am aplicat și eu în cadrul grupei de
preșcolari:









Stadiul III: După ce preșcolarii
sunt capabili să răspundă corect la
serii de câte patru imagini, se
renunță la acestea și li se cere să
spună ce nu se potrivește doar la
auzul cuvintelor.
Întrebare:
Ce nu se potrivește: plăcintă, cană,
mașină? De ce?
Stadiul IV: Grupurile de cuvinte
separate pot fi substituite de o
poezioară de câte două versuri, ori
se pot alcătui simple rime, care se
pot transforma și într-un cântecel:
Un penar, creion și cretă
C-un stilou stau la șuetă. Care
dintre ele nu se potrivește?
Lingura și furculița
Cana și cu lingurița. Care dintre ele
nu se potrivește?
Astfel de rime pot fi utilizate în
timpul tranzițiilor (ADP)
VI. 4. SERIERI


Dacă se urmăresc jocurile copiilor, se observă cum unii dintre ei
încep să așeze obiectele după un anumit criteriu. Cu alte
cuvinte, în mod intuitiv, copiii ordonează serii de obiecte. Aceste
conduite spontane vor fi o bservate și înglobate de educatoare
în vederea atingerii obiectivului educațional: „copiii vor putea să
realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite
de ei înșiși”.
Urmărind exemplele educatoarei, care le explică întotdeauna
cum a procedat, preșcolarii vor învăța: să ordoneze obiectele
după culoare (de la cea mai închisă la cea mai deschisă); să
ordoneze obiectele după lungime și înălțime; să orodneze
obiectele după formă și mărime, după lățime sau greutate etc.
VI. 5. ABORDAREA INTEGRATĂ
A NUMERELOR ȘI CIFRELOR
Educatoarea va conduce copilul, de-a lungul anilor de grădiniță, la
înțelegerea conceptului de număr.

se consideră că preșcolarii demonstrează înțelegerea instrumentală a
conceptului de număr atunci când ei pot număra obiectele, indiferent
de categoria acestora, de exemplu spun „cinci” atunci când numără
orice grup de cinci obiecte.

Corespondența de la unu la unu se poate realiza foarte ușor încă din
primele zile ale preșcolarului la grădiniță, în carul Rutinelor și
Tranzițiilor. Astfel, fiecare copil are o cană, un pat, un scaun, un creion
etc.; în cadrul jocurilor de rol (La bucătărie)

Mai târziu se introduce o altă variabilă, și anume numărul inegal de
desene, astfel încât un element rămâne întotdeauna fără pereche.
Metoda cea mai simplă prin care copilul este familiarizat cu cifrele este
existența acestora în mediul educațional (numerotarea patuțurilor, a
dulapurilor, utilizarea lor în cadrul Întâlnirii de dimineață)





Crearea unor ”cărți” ce pot fi utilizate în cadrul jocurilor de rol sau la
centrul Biblioteca.
Exemplu:
Carte de bucate – pentru jocul de rol (crearea de rețete utilizând
simboluri și cifre)





Folclorul copiilor cuprinde o serie de „numărători” pe care
educatoarea le poate folosi, astfel încât în momentul începerii
„lecțiilor” propriu-zise, numerația să fie deja învățată.
După 1 vine 2 – (ordinea crescătoare)
Hai să zicem unu...(ordinea descrescătoare)
Învățarea adunării și scăderii cu 1-2 unități se face prin
manipulare de obiecte (în cadrul jocurilor de construcții,
jocurilor de rol, chiar a activităților din cadrul domeniului limbă
și comunicare – povestea Ridichea uriașă)
Tot prin manipulare de obiecte se învață compunerea și
descompunerea (așezarea unui număr de mașini în două garaje,
a ouălor în două cuiburi etc.)
VI. 6. ABORDAREA INTEGRATĂ A FIGURILOR GEOMETRICE







Înainte de a li se prezenta o figură geometrică preșcolarilor, ea trebuie
să se afle în câmpul lor perceptiv și să fie implicată în activitățile lor.
Cele trei figuri geometrice vizate (cerc, pătrat, triunghi) se pot
introduce simultan ca parte a jocurilor și activităților copiilor, începând
cu grupa mică, dar prezentarea lor ca atare are loc treptat, pornind de
la grupa mijlocie. În funcție de nivelul grupei, cele trei figuri sunt
prezentate mai rapid sau, dimpotrivă, mai lent, dar întotdeauna
succesiv și nu simultan.
Exemple:
Utilizarea figurilor geometrice în activitățile de desen, pictură (DEC)
Jocul cu rotodiscucri
Trangramul
La finalul grădiniței, preșcolarul va putea să găsească în mediul
înconjurător elemente care pot fi substituite cu figurile geometrice.
CONCLUZII



Activitățile matematice reprezintă activități de bază, organizate în
grădiniţă, în dezvoltarea intelectuală a copiilor preşcolari. Urmărirea
progresului înregistrat de copilul angajat în realizarea acestor activităţi
permite observaţii prognostice privind ritmurile individuale de
maturizare intelectuală şi afectivă.
Observarea modului de manifestare a copilului în cadrul activităţilor
integrate cu conținut matematic permite o evaluare corectă a
progreselor înregistrate de copil în dezvoltarea gândirii, îndeosebi în
sfera operaţiilor de analiză, sinteză, comparare, observare şi formularea
unor aprecieri asupra evoluţiei probabile a copilului, cu posibilitatea
intervenţiei în aspectele deficitare.
Preocupată fiind de dezvoltarea personalităţii copiilor şi de stimularea
gândirii, memoriei, stăpânirii de sine, a perseverenţei şi spiritului de
iniţiativă, de organizare, am căutat să găsesc soluţii în desfăşurarea
activităților integrate cu conținut matematic pentru a-i determina pe
copii să participe activ şi afectiv, să creez momente şi dificultăţi care-i
pun pe copii în situaţia de a gândi asupra unor căi de rezolvare a unor
sarcini, de a fi atent sau amabil cu cei din jur, de a-şi stăpâni unele
porniri nefireşti.