ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII 4 mai 2014 Contextul celebrării PromoSan-CRSP Bucureşti “Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în.
Download ReportTranscript ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII 4 mai 2014 Contextul celebrării PromoSan-CRSP Bucureşti “Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în.
Slide 1
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 2
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 3
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 4
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 5
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 6
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 7
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 8
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 9
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 10
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 11
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 12
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 13
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 14
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 15
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 16
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 17
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 18
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 19
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 20
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 21
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 22
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 23
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 24
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 25
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 26
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 27
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 2
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 3
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 4
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 5
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 6
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 7
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 8
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 9
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 10
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 11
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 12
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 13
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 14
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 15
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 16
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 17
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 18
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 19
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 20
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 21
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 22
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 23
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 24
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 25
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 26
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]
Slide 27
ZIUA NAŢIONALĂ A INIMII
4 mai 2014
Contextul celebrării
PromoSan-CRSP Bucureşti
“Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care
sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite,
se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede”. Hipocrate (460 IHr –370 IHr)
Scurt istoric
Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii
Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara
aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.
În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a
concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând
activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu
alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.
Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical
activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor PA
pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.
ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică de timp liber şi sănătatea
cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională,
transportul şi treburile casnice, timpul liber.
Tema 2013:
Elixirul inimii: activitate fizică susţinută, la
doze optime, în toate ipostazele cotidiene
Slogan:
Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă,
acasă, în timpul liber şi circulând între acestea!
Scop:
Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept
cea mai importantă resursă personală pentru
sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor
cronice şi longevitatea verde
Obiective naţionale
în concordanţă cu obiectivele globale MHD
Conştientizarea publică în privinţa beneficiilor PA în prevenirea bolilor netransmisibile
(BNT)
Promovarea bunelor practici internaţionale
Sporirea PA legate de muncă, timp liber, transport, şcoală, activităţile gospodăreşti pentru cât mai mulţi subiecţi
Atingerea unor doze (intensitate x durată) de PA care să atraga beneficii în aspecte ale
stilului de viaţă asociate în mentalul colectiv cu “viaţa sportivă” (renunţarea la fumat,
alimentaţia sănătoasă, gestionarea mai bună a stresului şi diminuarea violenţei şi a
izolării sociale)
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/move-for-health-day
Mesaje cheie
Activitatea fizică de timp liber (PAL): benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială
PAL trebuie să devină uşor de practicat.
PAL trebuie făcută accesibilă unor grupuri populaţionale cât mai largi
PAL solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
PAL stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
PAL în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi
camaraderiei.
Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
Activitatea fizică susţinută prelungeşte viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
Promovarea PA sub toate formele trebuie să fie o preocupare fundamentală de sănătate publică.
Sursa: Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf
* Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
Termeni
PA se referă la orice mişcare corporală cu consum de energie, implicând muşchii scheletici.
PA este un mijloc fundamental de îmbunătăţire a sănătăţii fizice şi mentale, reduce riscul
pentru numeroase BNT şi promovează coeziunea socială prin interacţiune şi angajare
comunitară.
PA promovează confortul psiho-social, protecţia mediului şi reprezintă o investiţie în
generaţiile viitoare.
PA nu se confundă cu exerciţiul regulat la sală sau pe terenul de sport; cel din urmă reprezintă
o subcategorie organizată a PA, ce este planificată, structurată, repetitivă şi orientată statornic
către îmbunătăţirea sau întreţinerea uneia sau mai multor componente ale condiţiei fizice.
PA include exerciţiul definit ca mai sus şi alte activităţi în legătură cu joaca, munca,
deplasarea pe jos/bicicleta, treburile casnice şi activităţile recreative.
Sursa: Site oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics
Beneficiile PA pentru sănătate
PA în doza adecvată la adulţi:
reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet,
cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
un nivel suficient al PA reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca
fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multisectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS
http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/
Beneficiile PA pentru inimă
Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie” într-o inimă
sănătoasă contribuind la:
reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar
un potenţial de regresie a aterosclerozei*
Sursa: Adaptat dupa Dr. cardiol. Luminiţa Iliuţă: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html
* Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică,
XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana Brasov, mai 2003.
Consecinţele inactivităţi fizice
Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT
astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală
ischemică coronară.
Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc,
cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea şi până la 10% din mortalitatea în
Regiunea Euro-OMS.
Costurile economice şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele
de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)
Munca şi şcoala
Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de
servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.
Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel:
sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit
mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai
bune.
Acasă şi împrejur
Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban un anumit avantaj
în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin
munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este
favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi
generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.
Timp liber și sport
Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu
toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness,
alte exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema
actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran”
(computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000*.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf; * Suner H. Wellcome adress. Europrevent , apr 2007, Madrid.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (II)
Transportul
Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată. Exceptând
locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu”
şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).
În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp
ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât
se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.
Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost
simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă:
vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată
Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută acordată gradual pietonilor.
Alte forme PA
Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi
contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri, mai largă (în vest) sau mai
restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic de
cvasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.
Cât PAL în PA totală?
Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa 2000 a sugerat
pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL
se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.*
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS. Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health, vide ante.: *Negoescu R. Physical activity in
a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and Exercise&Rehab, Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005.
Defalcarea PA pe ciclul diurn (III) – câteva soluţii
Munca
Pentru mulți adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune
rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de
intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între
angajați și spirit de echipă îmbunătățit.
Transport
Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban ,
descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.
Timp liber
Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONGurilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile
defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate. *
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
* Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf:
Standarde actuale PAL: tipuri şi durate
Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”
ADULŢI cu munca predominant sedentară
Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos
rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte
de câte 10 minute.
Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de
progresie treptată către 30 minute/zi.
Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru
controlul greutăţii.
Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se
adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea
mobilităţii şi a masei musculare.
COPII ŞI TINERI
PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva
sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste
standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.
Sursa: Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf
Cât de multă PA este benefică şi sigură?
Deşi obiectivul ubicuitar este sporirea PA, indicarea limitelor de sus face parte din misiunea PromoSan
• Conferinţa Europrevent 2013: muzica fizică grea poate depăşi limita beneficiului atrăgând risc CV sui generis, chiar dacă
nu este depăşită intensitate x durată înregistrată “la sală” de acelaşi individ. Psihologii văd aici efectul motivaţiei
negative/pozitive care reglează fundalul de stres psiho-social peste care se suprapune încordarea fizică.
• Dr. Els Clays - U. Ghent: riscul unor afecţiuni/evenimente cardiace în cazul celor care, pe lângă efortul fizic mare la
muncă, fac exerciţiu fizic maximal/susţinut în timpul liber se majorează cu până la 70% faţă de populaţia generală;
dimpotrivă, cei cu munca mai puţin solicitantă fizic care asumă PAL moderată îşi reduc riscul cu până la 60%. După
considerarea altor factori de risc, s-a sugerat că individul cu PA foarte solicitantă la muncă este de patru ori mai expus decât
cel cu muncă mai puţin solicitantă fizic + PAL moderată şi regulată.
• Modele de muncă cu PA excesivă sunt ridicarea de greutăţi foarte mari sau menţinerea unor poziţii corporale nefireşti
timp îndelungat – care au fost asociate cu creşterea excesivă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale.
• Efortul fizic extrem din sportul de performanţă (maraton sau triatlon), poate cauza anomalii ale ritmului cardiac induse de
modificări structurale ale miocardului, care se atenuează însă către normal după o săptămână de odihnă bine condusă. Cu
toate acestea, un studiu a constatat că 12% dintre alergătorii de maraton aveau cicatrice miocardice.
• Excesul de exerciţii fizice sau trecerea bruscă de la sedentarism la efort intens poate conduce la incidente şi accidente
cardiace &cardiovasculare, care debutează uzual cu aritmii originând în inima dreaptă.*
• Pe scurt, în privinţa PAL specialiştii în medicina efortului fizic recomandă adulţilor sănătoşi cu muncă
nesolicitantă fizic să practice exerciţii aerobice de nivel submaximal (la 60 – 8 0% din pulsul maximal = 220 – vârsta)
între 30 şi maximum 60 de minute pe zi pentru a culege beneficii CV fără riscuri .
Sursa: Portalul Semnele Timpului, http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expune-bolilor-de-inima9663.html, publicat 22 apr 2013
*Zeana C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr 9, 07.03.2014: http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)
Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din
total.
Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa
5% din total.
Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU
satisface dozele minimale PA.
Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub
recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
Tendinţa actuală este de scădere a PA.
Sursa: Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-onphysical-activity-in-the-who-european-region
Fapte cheie în Regiunea Euro-OMS (II)
În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa
îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar PA
înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în
Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi
fizic era între 25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
Ţările din Est sunt defavorizate.
Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces
limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de
producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice
deficitare sunt alarmante.
Site-ul oficial Euro-OMS:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-and-statistics/10-key-facts-on-physicalactivity-in-the-who-european-region
Contramăsuri HEPA: iniţiative, parteneriate şi reţele profesionale
Pledoarie pentru înfiinţarea unor mecanisme naționale specifice (grup de lucru, organism
consultativ, nucleul judeţean pe lângă administraţia sanitară, etc), împreună cu o instituție
coordonând aceste mecanisme și principalii actori individuali din sectoarele public sau privat.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fundamentat Raportul Biroului
Regional Euro-OMS privind dezvoltarea politicilor publice şi a legislaţiei pentru promovarea
activităţi fizice în statele membre UE.
Pledoarie pentru elaborarea unor recomandări naţionale adaptând standardele internaţionale la
nevoile şi condiţiile socio-economice ale diverselor grupuri-ţintă locale şi includerea PA în
sistemele naţionale de monitorizare a sănătăţii.
Bilanţul acestei iniţiative, pe baza rapoartelor de ţară, a fost inclus în baza de date
Euro-NOPA – Nutriţie, Obezitate, Activitate fizică.
Sursa:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-2013-2014-short-version_final.pdf
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (I)
Legislaţie princeps privind PA :
GE – Iniţiativa germană IN FORM pentru alimentaţie sănătoasă şi sporirea activităţii fizice, caracter:
plan de acţiune guvernamental pentru 2008 - 2020
RO - Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 Legea educaţiei fizice şi sportului
Conţinut : vezi slide-ul următor
Concluzii
RO - Legea reglementează educaţia fizică şi sportul în România cu referire la toate formele de activitate
fizică organizată sau spontană ţintind creşterea practicării exerciţiilor fizice & sportului amator şi a
performanţelor sportive.
GE - Elaborată sub îndrumarea Ministerelor Sănătăţii, al Alimentaţiei, Agriculturii şi Protecţiei
Consumatorului în vederea promovării stilului sănătos de viaţă prin alimentaţia sănătoasă şi PA susţinută,
vizând reducerea supraponderii şi obezităţii. Actorii şi decidenţii principali includ politicieni ştiinţifici,
comunitatea de afaceri şi societatea civilă. Conţine recomandări specifice socio-culturilor caracterizând
principale grupuri ţintă locale şi finanţează proiecte bazate pe cele mai bune practici internaţionale,
transparenţă, relaţionare şi cooperare. În centrul initiaţivei germane se găseşte stilul de viaţă orientat spre
prevenţie în aspectele sale esenţiale: alimentaţia sănătoasă, activitatea fizică optimală şi gestionarea
corectă a stresului psihosocial.
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Extrase din baza de date NOPA: România vs Germania (II)
Comentariu: aparent România stă mai bine în privinţa forţei legislaţiei (lege vs recomandare) şi a mecanismului de bugetare. Germania punctează
la definirea grupurilor ţintă, monitorizare şi planificare multianuală. Niciuna nu deţin mecanism specific de coordonare PAL.
ROMANIA
GERMANIA
2000
2008
National
National
Adopted and legally binding
Adopted
Issuing parties:
Government of Romania
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Coordinating institution(s):
Government of Romania
Sponsoring institution(s):
Government of Romania
Year adopted:
Policy coverage:
Status:
Stakeholder group(s):
The Federal Ministry of Health and the Federal Ministry
of Food, Agriculture and Consumer Protection
Ministry of Youth and Sports, Ministry of Education
Objective stated:
Yes
No
Time frame:
2008-2020
Target population:
General population
General population, Adolescents, Adults, Children,
Elderly, Ethnic minorities
Budget indicated:
Yes
No
Quantitative goals presented:
No
No
Allocated human resources:
No
No human resources allocated indicator
Monitoring and evaluation plan exists:
No
Yes
Coordinating mechanism exists:
Yes
Yes
Coordinating mechanism group name:
NA
No coordinating mechanism group name
Sursa: NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/ , consultată martie 2014
Sedentarismul la subiecţii peste 15 ani în Regiunea Euro-OMS, 2008
În 23 din 36 de state care au furnizat date, > 30% din populația cu vârstă ≥ 15 ani (ambele sexe) era în 2008
PA- deficitară@ 17% în Estonia la 71% în Malta – bărbaţi şi de la 16% în Grecia la 76% în Serbia – femei.
PA: mai puțin de 30 min PAL moderată sau mers zilnic pe jos, cel puțin cinci zile/săptămână; sau mai puțin de
20 min PAL viguroasă pe zi, cel puțin trei zile într-o săptămână obișnuită; sau mai puţin de cinci zile cu orice
combinație de mers pe jos şi PA moderată/ viguroasă peste pragul de 600 MET/săptămână.
@Insuficienta
Comentariu: România se plasează la mijlocul ierarhiei cu prevalenţa PA insuficiente de circa 40%
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Sedentarismul la băieţi şi fete: o problemă nerezolvată
La băieții și fetele cu vârstă 13 ani, prevalenţa supraponderalităţii era în 2009-2010 ridicată în Grecia
(33%), Portugalia (32%), Irlanda (30%) și Spania (30%) și redusă în Olanda (13%) și Elveția (11%).
Comentariu: România se găseşte la mijlocul scalei cu prevalenţa supraponderalităţii de circa 20%.
Sursa: New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
România
Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 stabileşte cadrul legal general privind activitatea fizică
sistematică şi sportul de performanţă în România.
Mişcarea pentru sănătate (PAL în acest context) face obiectul unui Program Naţional instituit prin HGR
nr. 283 din 13 martie 2003, din păcate puţin cunoscută şi pusă în aplicare.
Date fragmentare privind urbanul mijlociu (Bistriţa 2009) sugerează că nivelul activităţii fizice globale la
adulţi, de circa 43% - studiul de chestionar se găseşte în apropierea mediei euro-urbane de 46%, în
consonanţă cu nivelul supraponderalităţii de 52% faţă de euro-media de 50%.*
Activitatea fizică specificată prin „de timp liber” (studiul CINDI-Pucioasa 2000) sau prin „minimum 30
minute cel puţin 2 ori /săptămână” (studiul Euro-URHIS II Bistriţa 2009) tinde să crească la adolescenţii
români de-a lungul decadei 2000-2009.
Pentru comparaţe, activitatea fizică cu intensitate moderată - mare la 15 ani a fost staţionară în Europa
între 2005-2006 şi 2009-2010 pentru băieţi şi cu tendinţa de scădere pentru fete.**
Totuşi pentru fetele/adolescentele mici de 11-15 ani din România, euro-bazele de date indică în acelaşi
interval o scădere a PA de peste 60%, în acord cu dinamica raportată şi de Austria, Finlanda şi Spania.***
Surse:
*http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%...
**http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%...
***http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%..
Pentru link-uri complete vedeti Resurse Bibliografice
Euro-perspective PA
Recent (info publicate în 2013) guvernele din 53 state au selectat şapte activități din cinci
domenii conexe PA (sport, grupuri vulnerabile, sănătate, educație și transport) care se vor
bucura de atenţie şi sprijin prioritar.
1. Politici naţionale "sport pentru toți”;
2. Intervenții comunitare pentru a promova PA în rândul vârstnicilor;
3. Consiliere privind PA ca parte a activităților de asistență medicală primară;
4. Educație fizică obligatorie în școlile primare și secundare;
5. Includerea ariei PA în formarea generală a învăţătorilor şi profesorilor de gimnaziu;
6. Măsuri la nivel național /subnațional de promovare a transportului activ la/de la școală;
7. Stimulente pentru companii şi/sau angajați pentru promovarea transportului activ la muncă.
Sursa: Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
Concluzii
Studiile cantitative privind activitatea fizică în Europa şi mai ales în România sunt rare şi
fragmentare. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune întro lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice.
În ultima decadă activitatea fizică în Europa se înscrie pe un curs descendent, la care contribuie
major situaţia alarmantă în rândul copiilor şi adolescenţilor. Contramăsurile HEPA încearcă să
oprească şi să inverseze această tendinţă prin cooperare paneuropeană şi promovarea activităţii
fizice ca obiectiv prioritar în programele naţionale de sănătate.
Măsurile agreate recent de cele 53 state membre din Regiunea Euro-OMS în sprijinul activităţii
fizice privesc: politici naţionale "sport pentru toți”, intervenții comunitare în favoarea PA la
vârstnici; consiliere PA ca parte a asistenței medicale primare; obligativitatea educației fizice
obligatorie în școlile primare și secundare; includerea PA în formarea învăţătorilor şi profesorilor
de gimnaziu; măsuri pentru stimularea transportului activ la/de la locul de muncă/școală.
În lumina datelor disponibile, România se găsea la sfârşitul decadei trecute pe un euro-nivel mediu
PA, atât la adulţi cât şi la adolescenţi. În prima decadă a anilor 2000 se schiţează o tendinţă de
creştere. Totuşi, la fetele/adolescentele mici de 11-15 ani România a raportat între 2005-2006 şi
2009 -2010 scăderea substanţială a PA.
Resurse bibliografice (I)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physicalactivity/activities/move-for-health-day;
*** Young and physically active: a blueprint for making physical activity appealing to youth. © World Health
Organization 2012: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/175325/e96697.pdf ;
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics;
Site-ul oficial Euro-OMS http://www.who.int/dietphysicalactivity/pa/en/;
*** Portalul Cardioclass: http://www.cardioclass.ro/activitate-fizica-regulata-fiti-activ.html, îngrijit de Dr. Luminiţa
Iliuţă.
Negoescu R., Ateroscleroza subclinică: intervenţia prin activitatea fizică, XII Conf Cardiol Prev & Recup, Poiana
Braşov, mai 2003;
*** Steps to health. A European Framework to Promote Physical Activity for Health:© World Health Organization
2007: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0020/101684/E90191.pdf;
Suner H. Wellcome address. Europrevent 2007, Madrid 19-21 aprilie;
Negoescu R. Physical activity in a typical community of Romania: Joint Meeting WGs Epidemiol&Prevent and
Exercise&Rehab (Europrevent I) , Euro Soc Cardiol, Leuven, April 2005;
*** Physical activity promotion in socially disadvantaged groups: principles for action. © World Health
Organization 2013: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/193092/PHAN-brochure_ENG.pdf;
Portalul SemneleTimpului.ro: http://www.semneletimpului.ro/stirescurta/Efortul-fizic-excesiv-la-serviciu-te-expunebolilor-de-inima-9663.html, publicat 22 apr 2013;
Zeană C. Efortul fizic excesiv şi inima dreaptă. Viaţa Medicală, nr. 9, 07.03.2014:
http://www.viata-medicala.ro/*articleID_4853-dArt.html
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/data-andstatistics/10-key-facts-on-physical-activity-in-the-who-european-region
Resurse bibliografice (II)
Site-ul oficial Euro-OMS: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0005/240764/HEPA-Eur-work-prog-20132014-short-version_final.pdf
NOPA Datebase: http://data.euro.who.int/nopa/, consultată martie 2014
*** Methodology and summary. Country profiles on nutrition, physical activity and obesity in the 53 WHO European
Region Member States: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/243337/Summary-document-53-MScountry-profile.pdf
*** New WHO analysis shows alarming rates of overweight children:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/243400/New-WHO-analysis-shows-alarming-rates-of-overweightchildren.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Deplasări în stilul de viaţă din urbanul românesc mic/mijlociu în
prima decadă a anilor 2000. Partea I: Sănătate şi stil de viaţă în Bistriţa 2009 - studiul EURO-URHIS 2. Buletinul SVS
nr. 32 (distribuit on-line), noiembrie 2012. PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20octombrie%202012%20BISTRITA%20200
9%20vs%20PUCIOASA%202000%20partea%20I%20bis.pdf
Negoescu R., Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D. Stil de viaţă la adolescenţi. Partea II. Bistriţa 2009 - URHIS 2 faţă
de Pucioasa 2000 – CINDI, ianuarie 2013, Buletinul SVS nr. 34 (distribuit on-line), ianuarie 2013. PromoSan CRSP
Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20ianuarie%202013%20ADOLESCENTI%20
partea%20II.pdf
Bănăţeanu M., Bălan C., Niţulescu D., Negoescu R: Stil de viaţă la adolescenţii din urban.Partea I. Studiul URHIS 2:
cohorta 14 – 16 ani din urbanul mijlociu/mare în 2009, Buletinul SVS nr. 33 (distribuit on-line), decembrie 2012.
PromoSan CRSP Bucureşti:
http://www.dspbz.ro/docs/departamente/buletine/BULETINUL%20SVS%20decembrie%202012%20ADOLESCENTI%
20partea%20I.pdf]