Transcript (1892-1961) Prozator fecund, născut la Hodora-Cotnari, jud. Iaşi. Fiu al inginerului Dimitrie Petrescu, profesor la Şcoala agricolă Trifeşti, lânga Roman, unde viitorul scriitor.

(1892-1961)
Prozator fecund, născut la Hodora-Cotnari, jud. Iaşi.
Fiu al inginerului Dimitrie Petrescu, profesor la Şcoala agricolă
Trifeşti, lânga Roman, unde viitorul scriitor a şi învăţat între 19011903. Liceul la Roman şi Iaşi, unde îşi ia bacalaureatul (1911).
Licenţiat în drept (1915). Ziarist la Bucureşti şi Cluj.
Cu A.Maniu si Gib Mihaescu întemeiază revista "Gândirea". Se
afirmă ca romancier cu "Intunecare" (1927-1928). Premiul naţional
pentru proză (1938).
A scris numeroase opere în proză, însă"Intunecare" rămâne
capodopera sa (o frescă a societăţii româneşti din primul război
mondial).A mai publicat romanele:
"Calea Victoriei", "La paradis general",
"Oraş patriarhal", "Comoara regelui Dromichet",
"Aurul negru", "Apostol", "Romanul lui Eminescu".
Fram, ursul polar, 1931
Pif - Paf - Puf, 1945
Omul de zăpadă, 1945
Iliuţă copil, 1945
Neghiniţă, 1946(1892-1961)
Muzeul memorial
"Cezar Petrescu“
BUŞTENI
Muzeul memorial "Cezar Petrescu" a luat fiinţă la 17
decembrie 1967, în casa unde scriitorul s-a statornicit în 1937 pentru
tot restul vieţii, după ce până la 45 de ani publicase peste 20 şi
depusese o vastă activitate în presă.
Construită în stil românesc orăşenesc în primele decenii ale
secolului al XX-lea, vila cuprinde o bogată colecţie de scoarţe vechi,
ceramică românească, mobilier rustic, tablouri, statui, peste 10 000
de volume şi reviste, toate donate de urmaşii scriitorului.
În întregul său, muzeul dezvăluie vizitatorului preţuirea
scriitorului pentru arta populară şi marea-i pasiune pentru carte.
Să ne întoarcem la lectura amintită !
Patruzeci de perechi de ochi îl priveau pe tânărul
învăţator Nicolae Apostol. Acesta cuprinse cu
ochii toată încăperea scundă şi întunecoasă, unde
se aflau înghesuite la capete de bănci atâtea
suflete tinere.
Învăţătorul se ridică de la catedră şi se
apropie de un băiat cu privirea sfioasă.
-Ei, haide, băiatule! Nu te bat, nu te
mănânc. Răspunde frumos: Cum te cheamă?
-Culiţă... răspunse copilul cu glas abia
şoptit.
-Şi mai cum? Pe tatăl tău cum îl cheamă?
-Gheorghe, rosti Culiţă într-un oftat.
-Gheorghe! Dar cum îi mai spun oamenii
în sat?
-Colţun! Aşa ne spune nouă...
-Asta voiam să ştiu. Aşadar pe tine te
cheamă Culiţă, adică Nicolae Gheorghe
Colţun. Repetă!
-Mă cheamă Nicolae Gheorghe Colţun.
-Şi mai departe: din clasa întâi primară,
comuna
Ponoare.
-Din clasa întâi primară, comuna Ponoare.
-Bun.Foarte bine!
Învăţătorul
încerca
să
le
pătrundă firea după înfăţişare.
Îşi oprea privirea când la unul,
când la altul, ca să observe ce
răsunet găseau cuvintele lui.
1. Care este titlul textului?
 2. Cine este autorul textului?
 3. Unde se petrece întâmplarea?
 4. Ce îl întreabă învăţătorul pe băiat?
 5. Cum răspunde băiatul? De ce?
 6. De ce îi privea atent învăţătorul pe
elevii săi?

1.Citiţi textul în şoaptă, respectând
intonaţia potrivită.
 2.Citiţi textul pe roluri. Corectaţi
greşelile de intonare a enunţurilor.
 3.Citiţi enunţurile în care sunt prezentaţi
elevii şi clasa lor.
 4.Transcrieţi enunţul în care băiatul se
prezintă corect.

1. Priviţi imaginile de mai sus.
•
Alcătuiţi propoziţii cu ajutorul lor.
•
Citiţi propoziţiile în faţa clasei.
 2. Faceţi aprecieri asupra pronunţiei
şi intonaţiei.

1.Precizează unde se petrece
întâmplarea şi care sunt personajele.
 Alcătuieşte propoziţii cu ajutorul
cuvintelor explicate la vocabular.
 3. Scrie cel puţin câte două însuşiri
pentru:privire,glas, învăţător

Formulează enunţuri despre:
•prima zi de şcoală,

•învăţător,
•elevi,
•manuale.