EXAMENUL RADIOIMAGISTIC AL TUBULUI DIGESTIV

EXAMENUL ABDOMENULUI METODE RADIOIMAGISTICE DE EXAMINARE RADIOGRAFIA ABDOMINALÃ SIMPLÃ Aspecte radiologice furnizate de radiografia abdominală simplă: Prezenţa anormală de gaz în tractul digestiv Ocluzia intestinului subţire Ocluzia la nivelul colonului

Infarctul mezenteric În absenţa unei circulaţii colaterale se produce infarctul cu necroză şi peritonită.

Semne radiologice: - aeroileie aerocolie proximală - de multe ori aerul este localizat exclusiv la nivelul intestinului subţire simulând ocluzia.

prezenţa de aer în peretele intestinal prezenţa de aer în vena portă angiografia mezenterică confirmă existenţa ocluziei, precizează localizarea şi extinderea ei CT poate pune în evidenţă plăcuţe de aterom calcificate la nivelul AMS modificările Doppler sunt caracteristice

Calcificările abdominale pot fi produse de: 1. Calculi biliari, renali, pancreatici sau ai vezicii urinare 2. Calcificări intraabdominale: calcificări ale ganglionilor calcificări arteriale (ateroame, calcificări ale tunicei medii) calcificările venoase se mai numesc fleboliţi. calcificări hepatice şi splenice mici, rotunde, multiple, diseminate.

enteroliţi - se formează în jurul unui corp străin.

coproliţii sau fecaliţii calcificarea glandelor suprarenale chiste calcificate, chiste hepatice, chiste simple, chiste dermoide calcificări ale fibroamelor uterine, chistadenocarcinoamelor, neuroblastoamelor carcinoamelor renale, carcinoamelor gastrointestinale, carcinoamelor vezicii urinare calcificări ale vaselor deferente calcificări în peritonita meconială

Pneumoperitoneul Abcesele subdiafragmatice Semne radiologice: iniţial se observă o ascensiune a cupolei diafragmatice şi hipomobilitatea ei inflamaţia pleurei bazale cu formarea unei cantităţi mici de lichid în sinusul costodiafragmatic (pleurezie prin simpatie) prezenţa aerului sub forma unor zone de transparenţă localizate deasupra lichidului creând imagine mixtă hidroaerică.

Corpi străini radioopaci

SEMIOLOGIA RADIOLOGICĂ A AFECŢIUNILOR TUBULUI DIGESTIV

MODIFICĂRI FUNCŢIONALE

TULBURĂRILE TONUSULUI: - hipertonia - hipotonia - atonia TULBURĂRILE PERISTALTISMULUI: - hiperchinezia - hipochinezia - achinezia SPASMUL TULBURAREA FUNCŢIEI DE EVACUARE TULBURAREA FUNCŢIEI SECRETORII

MODIFICĂRILE MORFOLOGICE

1. MODIFICĂRI DE SITUAŢIE ŞI POZIŢIE. 2. MODIFICĂRI DE FORMĂ ŞI VOLUM. 3. MOBILITATEA.

4. MODIFICĂRI DE CONTUR.

imagini de contur cu plus de umplere baritată, imagini de contur cu minus de umplere baritată, - imagini cu contur rigid.

Imagini cu plus de umplere baritată: - diverticolul nişa NIŞA BENIGNĂ: nişa benignă proemină din conturul organului; este frecvent pediculată; contururi nete, de obicei regulate ; în jurul nişei există o imagine transparentă, lacunară regulată, dată de edemul periulceros. La nişa de faţă edemul apare ca o zonă clară, inelară, realizând imaginea de cocardă; pliurile de mucoasă converg către nişă şi se pot urmări până aproape de marginea nişei după tratament antiulceros nişa trebuie să se remită complet.

NIŞA MALIGNĂ nişa malignă nu proemină din conturul organului, este de obicei mare, fundul nişei poate fi rectiliniu, bombat, în platou sau neregulat. poate fi situată în acelaşi plan cu profilul conturului, ori sub acesta (nişa încastrată) sau să fie situată într-un defect de umplere (nişă în lacună), în jurul nişei maligne se poate constata prezenţa unor imagini lacunare, pliurile mucoasei din jur sunt rigide, nu dispar la compresiune şi se opresc la distanţă de nişă. tratamentul de probă nu reduce dimensiunile nişei.

Imagini cu minus de umplere baritată: LACUNA BENIGNĂ se caracterizează prin următoarele aspecte :



formă geometrică bine precizată (rotundă, ovală) ;



contururi regulate, nete



pliuri neîntrerupte, împinse sau deviate ;



conturul organului afectat este păstrat, cu peristaltică prezentă;



evoluţia imaginii este lentă şi nu afectează starea generală a pacientului LACUNA MALIGNĂ



variabilă, conturul policiclic, neregulat, şters



p liurile de mucoasă întrerupte 5. RIGIDITATEA SEGMENTARĂ – lipsa undelor peristaltice pe o zonă limitată benignă malignă, nu scurtează curbura pe care este situată, ea poate fi situată la nivelul curburii respective sau să fie retrasă în contur (încastrată) 6. MODIFICĂRILE MORFOLOGICE ALE RELIEFULUI modificări de dimensiuni modificări de orientare

DIAGNOSTICUL RADIOIMAGISTIC AL AFECŢIUNILOR FARINGO ESOFAGIENE

METODE DE EXAMINARE: RADIOGRAFIA TORACICĂ EXAMENUL ESOFAGULUI CU BARIU EXAMENUL REGIUNII ESOCARDIOTUBEROZITARE EXAMNUL BARITAT ÎN DUBLU CONTRAST RADIOCINEMATOGRAFIA ESOFAGULUI ENDOSCOPIA ESOFAGIANĂ BIOPSIA ŞI CITODIAGNOSTICUL COMPUTER TOMOGRAFIA IRM IZOTOPII RADIOACTIVI ECHOGRAFIA ENDOLUMINALĂ

ANATOMIA RADIOLOGICĂ NORMALĂ

MODIFICĂRI RADIOIMAGISTICE ÎN BOLILE ESOFAGULUI

-

CARDIOSPASMUL:

porţiunea terminală a esofagului este îngustată axial - contururi netede - esofagul supraiacent dilatat - undele peristaltice sunt vii, frecvente dar ineficiente staza esofagiană durează 3-4 ore cardia se destinde la un moment dat producându-se evacuarea întregului conţinut esofagian (legea totului sau nimicului )

ACHALAZIA - stare de permanantă contracţie a cardiei Imagistic cardia apare mult îngustată cu contururi bine delimitate, netede, cu pliuri paralele, centrează segmentul supraiacent esofagul toracic este dilatat în grade variabile uneori foarte mult esofagul se alungeşte şi se cudează - undele peristaltice sunt frecvente, profunde, dar ineficiente evacuarea este lentă în cantitate mică - staza esofagului constituie un factor favorizant al esofagitei.

MODIFICĂRI DE TRAIECT ŞI CALIBRU ALE ESOFAGULUI PRIN CAUZE EXTRINSECI ANOMALII CONGENITALE ATREZIA ESOFAGIANĂ STENOZA ESOFAGIANĂ DUPLICAŢIA ESOFAGIANĂ DIVERTICOLII ESOFAGIENI

TUMORILE ESOFAGIENE TUMORI BENIGNE TUMORI MALIGNE – CARCINOAMELE ESOFAGITELE - ESOFAGITELE CAUSTICE

ULCERUL ESOFAGIAN VARICELE ESOFAGIENE CORPII STRĂINI ESOFAGIENI SCLERODERMIA ESOFAGUL OPERAT

DIAGNOSTICUL IMAGISTIC ÎN AFECŢIUNILE STOMACULUI I

ANOMALII CONGENITALE DEZVOTARE EMBRIOLOGICĂ TIPURI DE MALFORMAŢII: - MICROGASTRIA - STOMACUL FLOTANT DUPLICAŢIA GASTRICĂ - FORMĂ DESCHISĂ FORMĂ ÎNCHISĂ - DIVERTICOLII GASTRICI 1/1500 2000 EXAMINĂRI - NODULII PANCREATICI ECTOPICI - STOMACUL BILOCULAR SITUS INVERSUS , DEXTROPOZIŢIE - STOMACUL INTRATORACIC STENOZA HIPERTROFICĂ A PILORULUI - forma infantilă - pilor între paranteze sprijinite pilor între paranteze pilor în duble paranteze forma adultă

M ODIFICĂRI DE FORMĂ ŞI POZIŢIE ALE STOMACULUI

FORMA NORMALĂ A STOMACULUI formă de cârlig formă de corn (la persoanele obeze) formă de J (la persoanele astenice) MODIFICĂRI DE FORMĂ ALE STOMACULUI - AMPRENTE ALE ORGANELOR VECINE STOMACUL ÎN CASCADĂ - STOMACUL VOLVULAT - organo axial - total parţial - mezenterico axial - cardio-spleno axial - STOMAC ALUNGIT - STOMAC FALOID

MODIFICĂRI ALE POZIŢIEI STOMACULUI

POZIŢIA NORMALĂ MODIFICĂRI CONGENITALE ALE POZIŢIEI STOMACULUI: EVENTRAŢIE DIAFRAGMATICĂ - STOMACUL INTRATORACIC HERNIA HIATALĂ - congenitală dobândită traumatică atraumatică fixată, intermitentă TIPURI DE HERNIE HIATALĂ (Ackerlund): - hernie prin alunecare hernie paraesofagiană - hernie cu brahiesofag COMPLICAŢII: hemoragie, obstrucţie,esofagită, stenoză esofagiană PTOZĂ GASTRICĂ

MODIFICĂRI DOBÂNDITE ALE POZIŢIEI STOMACULUI DEPLASĂRI: ÎN SUS: aerocolie, sarcină,fibrom uterin, chist de ovar, ascită,chist pancreatic, glob vezical, anevrism de aortă, etc.

ÎN JOS: hepatomegalie, chist pancreatic, etc.

ANTERIOR: tumoră renală, suprarenală, tumori retroperitoneale, etc. SPRE STÂNGA: tumori hepatice, retroperitoneale, renale, etc.

SPRE DREAPTA: spenomegalii, hidronefroză,tumori renale, chist sau tumori ale cozii pancreasului, scolioză,pericolecistită, etc.

GASTRITELE - PROCESE INFLAMATORII ALE MUCOASEI GASTRICE CLASIFICARE - GASTRITE - acute - cronice - hipertrofice - atrofice ETIOLOGIE AGENŢI EXTRINSECI: alcool, droguri, antiinflamatoare,substanţe acide şi alcaline în concentraţii mari, sulfatul feros INFECŢII: tuberculoza, sifilisul produc forme localizate de gastrită însoţite de rigiditate; infecţia herpetică la bolnavi cu imunodeficienţă - BOALA CROHN rigid, fără peristaltică localizare antrală, aspect infiltrativ - TBC GASTRIC poziţie orizontală, formă vegetantă asemănătoare cancerului; mai rar infiltrativă (biloculare) - diagnostic anatomopatologic - LUESUL - perioada .

- goma - lacune scleriză ulceraţii pe fond de calus

MICOZE GASTRICE - actimicoze localizare şi în alte organe formă vegetantă - fistulizare - infiltrarea peretelui mucomicoză formă vegetantă candidoză în işele gastrice ulceraţii FORME PARTICULARE ALE GASTRITEI: -GASTRITA MENETRIER GASTRITA ANTRALĂ - dg. diferenţial cu cancer forma infiltrativă îngustare concentrică simetrică - pliurile mucoasei prezente - perete gastric mai suplu - unde peristaltice prezente

ULCERUL GASTRIC

FRECVENŢĂ UG/UD - 1/5 - FIBROSCOPIE MODIFICĂRI RADIOLOGICE - SEMNE DIRECTE SUBSTANŢĂ) NIŞA HAUDECK (PLUS DE - LOCALIZARE MĂRIME FORMĂ NUMĂR - CONTURURI - EDEM PERIULCEROS -LINIA HAMPTON - SEMNE INDIRECTE - ORGANICE - INCIZURA CONTROLATERALĂ, BILOCULEAZĂ ASIMETRIC STOMACUL GASTRITA GENERALIZATĂ, LOCALIZATĂ CONVERGENŢA PLIURILOR - RIGIDITATE - DIMENSIUNI REDUSE - RETRACTAREA MICII CURBURI FUNCŢIONALE - TRIADA SCHLESSINGER

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL NIŞA BENIGNĂ este situată înafara conturului gastric este bine delimitată, contur regulat - edemul din jur este fin, neted, uniform dimensiunile şi localizarea nişei nu constituie un element de diferenţiere după o lună de tratament antiulceros nişa dispare NIŞA MALIGNĂ este situată în conturul gastric - pliurile sunt dispuse radiar formă de şa, menisc, plată - contur neregulat haloul transparent este larg, nodular şi bine delimitat din profil nişa endoluminală împreună cu haloul Transparent.

nodular, neregulat realizează aşa numitul meniscus complex pliurile întrerupte creşte rapid în dimensiuni nu reacţionează la tratament antiulceros

DIVERTICOLUL GASTRIC REST DE BARIU ÎNTRE PLIURI RECESUL SUBCARDIAL UNGHIUL TREITZ ADERENŢE UNDE PERISTALTICE FORME PARTICULARE - ulcerul poulului superior juxtacardial ulcerul feţelor gastrice - ulcerul marii curburi - ulcerul piloric COM PLICAŢII: - perforaţia penetraţia - hemoragia (angiografie, scintigrafie) - perigastrita

DIAGNOSTICUL IMAGISTIC ÎN AFECŢIUNILE STOMACULUI II TUMORILE GASTRICE

- TUMORI BENIGNE - TUMORI MALIGNE TUMORILE GASTRICE BENIGNE frecvenţa mai mică ca şi cele maligne evoluţie lentă IMAGISTICA RADIOLOGIC lacună bine delimitată - asimptomatice - pliuri mucoase suple ocolesc tumora perete gastric suplu elastic cu peristaltică normală sunt elastice, se aplatizează la compresie ULTRASONOGRAFIC îngroşare localizată a peretelui gastric CT lacună bine delimitată

FORME HISTOLOGICE Polipi adenomatoşi - (unici, multipli, pediculaţi, sesili) stare precanceroasă; sindrom Cronkhite Canada polipoza intestinului subţire, colonului, malabsorbţie, modificări tegumentare Fibromul (mixofibrom, fibrolipom) creşte ajungând la dimensiuni mari (30cm) Leiomiomul - 30-40% din TBG - dimensiuni gigante dezvoltare exoluminală uneori se exulcerează Neurofibroamele - din fibrele nervoase ale stomacului Schwanoame - din teaca Schwan dezvoltare endo, exoluminală - dimensiuni mari lacună neomogenă - se exulcerează

Lipoamele - submucos, compresibile Granulomul eozinofil formă difuză formă localizată - pseudopolipoide Sindromul Zollinger Ellison tumoră benignă ectopică în peretele gastric produce hipersecreţie gastrică şi intestinală Radiologic aspect pseudopolipoid asemănător gastritei Menetrier dilatarea D2 + hipersecreţie hipersecreţie intestinală cu tranzit accelerat

-

TUMORILE GASTRICE MALIGNE

frecvenţa mai mare la bărbaţi - diagnostic endoscopic + biopsie CARCINOAMELE - adenocarcinoamele modificări imagistice variabile cu tipul anatomopatologic localizare preferenţială la nivelul porţiunii orizontale CARCINOAMELE VEGETANTE lacună cu contur neregulat, pinteni şi semitonuri - perete gastric rigid pliuri gastrice întrerupte stenoză excentrică cu contur neregulat CARCINOAME INFILTRATIVE rigiditate segmentară, semnul scândurii pe valuri stenoză - circulară, biloculare gastrică axială, inextensibilă pereţi rigizi, fără peristaltică pliuri întrerupte stenoză regională schir gastric sau linita gastrică malignă; stomac tubular cu accelerată evacuare

CARCINOAME ULCERATIVE nişă malignă - în conturul gastric formă de platou, şa, menisc, cocardă (de faţă) - contur neregulat lărgimea depăşeşte adâncimea nişei zona periulceroasă neregulată se delimitează net pliuri întrerupte CARCINOAME MIXTE - ulcerovegetante - infitrativ ulceroase FORME DUPĂ LOCALIZARE - carcinoame de formix - carcinoame ale corpului gastric - carcinoame antrale LIMFOAMELE GASTRICE NONHODKINIENE - forme infiltrative difuze perete îngroşat - pliuri hipertrofice forme cu hipertrofie localizată a mucoasei - forme vegetante, rare - forme multiple - gastrice, colice

LIMFOAME GASTRICE HODGKINIENE - forme ulcerative - forme infiltrative - forme vegetante + adenomegalii vizualizate US sau CT LEUCEMIA - aspect polipoid LIMFORETICULO SARCOMUL forma pseudopolipoidă- pliuri largi cu orientare păstrată, contururi nete, marea curbură franjurată forma ulceroasă - nişe gigante, adânci forma ectaziantă - dilatarea unei porţiuni a stomacului, cu contururi neregulate, angulate

METASTAZELE GASTRICE

noduli submucoşi → ulceraţii - punct de plecare: cancerul mamar, limfomul, melanomul, Kaposi ULTRASONOGRAFIA ŞI CT decelează prezenţa metastazelor şi adenopatiile regionale şi la distanţă ultrasonografia endoluminală - extensia în suprafaţă şi profunzime a tumorii sarcomul

-

DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC AL STOMACUL OPERAT

stomacul este supus unor mari varietăţi de intervenţii chirurgicale Radiologul trebuie să cunoască potocolul operator TIPURI DE INTERVENŢII CHIRURGICALE 1 Repunerea stomacului în poziţii normale (ptoze, volvulus, hernie hiatală) - gastropexia, devolvulare, fixarea stomacului la peretele anterior abdominal, refacerea inelului hiatal, fixarea cardiei şi formixului 2 Gastrotomia 3 Gastroplastii, piloroplastii (cardiomiotomia op. Heller în cardiospasm, piloromiotomia - Fredet) 4 Gastroenteroanastomozele GEA antecolică izo sau antiperistaltică GEA transmezocolică posterioară, izo sau a ntiperistaltică + anastomoză Braun 5 Excizia şi sutura ulcerului sau a soluţiilor de continuitate post traumatice

6 Rezecţiile gastrice - parţiale - largi Rezecţii parţiale: triunghiulare, în gutieră, inelare Rezecţii largi (2/3)cu menţinerea canalului gastroalimentar Horsley, Haberer Finsterer, Schoemacher, Koher Haberer Rezecţii largi cu anastomoză gastrojejunală Bilroth II, Krőnlein, Balfour, Moyniham, Reichel Polya, Hoffmeister Finsterer Rezecţii asociate - cu proteze intestinale Henley cu proteză jejunală Moroney cu proteză colică 7 Gastrectomia totală 96 de tehnici de refacerea continuităţii tubului digestiv anastomoză eso-duodenală anastomoză esojejunală anastomoză cu proteză 8 Întreruperea inervaţiei gastroduodenale Bilroth I,

PATOLOGIA STOMACULUI OPERAT

SUFERINŢE IMEDIATE POSTOPERATORII 1. Atonia acută gastrică 2. Stenoza gurii de anastomoză - edem, invaginaţia anselor, torsiunea anselor, retracţia breşei mezocolice 3. Dezunirea suturilor 4. Abcesul subfrenic SUFERINŢE POSTOPERATORII TARDIVE 1. Stomacul mic 2. Stomita inflamaţie limitată, gură mică, pliuri hipertrofice pseudopolipoide, conopidiforme, stază gastrică, evacuare întârziată 3. Gastrita bontului 4. Invaginaţia gurii de anastomoză - lacună rotundă, ovalară, policiclică , contur dinţat, penat cu treneuri radioopace orientate spiral, simetrică sau asimetrică 5. Ulcerul peptic frecvent la bărbaţi 10/1 după operaţie pentru ulcer duodenal - apare imediat sau tardiv post operator

Radiologic: nişă pe versantul intestinal - edem - pliuri convergente bază largă, îngustă - spasm local - deformarea anselor - contur neregulat Dg. diferenţial pinteni de Tracţiune (Berg) 6. Perigastrita 7. Sindromul postprandial precoce 8. Sindromul postprandial tardiv 9. Cancerul bontului gastric - recidivant primar (lacună, rigiditate) 10. Jejunita 11. Hernia hiatală 12. Suferinţe iatrogene - gura de anastomoză prea sus şi la dr.

anastomoză gastroileală, gastrocolică