Transcript cutremureledepamant - geografie-ot
Slide 1
Cutremurele de pământ
Slide 2
“Dezastrele se produc
atunci cand ai uitat de ele…”
Un savant japonez
Niigata, Japonia, 1963
Slide 3
Ce sunt?
Cutremurele sunt mişcări bruşte ale scoarţei terestre
Cauze: mişcarea plăcilor tectonice datorate erupţiilor vulcanice,
exploziilor nucleare, surpării unor galerii sau unor cauze antropice
(exploatării miniere)
Origine: cele mai puternice cutremure se formează la marginea
plăcilor tectonice. Mişcarea plăcilor nu este uniformă, se acumulează
o tensiune de-a lungul marginilor, până când rocile se rup, iar plăcile
intră în balans. Energia acumulată se eliberează sub forma unor
cutremure mai mici sau mai mari.
Frecvenţă: anual au loc circa 100 000 de cutremure, dar doar o
parte din ele sunt simţite de către om
Niigata, Japonia,
16 Iunie 1964
Slide 4
CLASIFICAREA CUTREMURELOR
de origine tectonică-datorate deplasărilor care au loc în
scoarţa terestră
subacvatice
de origine vulcanică
de prăbuşire
provocate de activitatea umană
Slide 5
CUM PUTEM DETECTA
CUTREMURELE
Seismografele sunt
instrumente folosite pentru
inregistrarea miscarii solului in
timpul unui cutremur.Acestea
sunt instalate pe/in pamant, in
locuri special amenajate pe
glob
Primul instrument de masurat
cutremure a fost inventat in
132 I.C.. Filozoful chinez
Zhang Heng a inventat un
instrument ce avea la baza un
pendul. Acest instrument putea
simti cutremure mici, care nu
erau percepute de oameni.
Slide 6
Scara Richter
Scara Richter este făcută pentru a măsura puterea unui cutremur. Este o scară
logaritmica, pentru că magnitudinea, după Richter, corespunde logaritmului măsurării
amplitudinii undelor de volum (de tip P şi S), la 100 km de epicentru. În mod normal
nu este gradată de la 1 la 9, ci mai ales cu numere raţionale.
Magnitudine 1 : În mod normal nu este simţit.
Magnitudine 2 : În mod normal nu este simţit.
Magnitudine 3 : Este simţit adeseori, dar nu provoacă daune materiale.
Magnitudine 4 : Este simţit adeseori, dar nu provoacă daune materiale.
Magnitudine 5 : Cutremur moderat. Este simţit moderat. Mici daune la clădirile din
apropierea epicentrului.
Magnitudine 6 : Cutremur puternic. Clădirile care nu sunt rezistente se distrug pe o
rază de câţiva kilometri de la epicentru.
Magnitudine 7 : Cutremur major. Cauzează multe daune importante pe câteva sute de
kilometri de la epicentru.
Magnitudine 8 : Cutremur gigant. Există multe daune materiale, numeroase decese şi
mulţi răniţi pe sute de kilometri.
Magnitudine 9 : Super-cutremur. Foarte rar. Distruge tot sau aproape tot atât în zona
epicentrului cât şi într-o arie de mii de km2 în jurul acestuia.
Slide 7
Efecte
Efectele depind de intensitatea cutremurului, de adâncimea la care se produce şi de
natura rocilor de la suprafaţă. Pământul se poate deschide, ridica sau surpa.
În munţi se pot produce avalanşe, alunecări de teren, chiar şi pe pantele mai puţin
abrupte, solul argilos se poate scurge asemeni lavei topite. Amestecul afânat de nisip
şi argilă este supus unei forţe atât de mari, încât se lichefiază şi se transformă în
nisipuri mişcătoare. Acest fenomen s-a întâmplat la cutremurul din 1964 din Alaska.
Cutremurele marine pot provoca valuri gigantice numite tsunami. Acestea pot avansa
pe ocean cu viteze de 800 km/oră, dar acolo sunt abia vizibile. Când valurile se
apropie de mal, marea iniţial se retrage, apoi inundă ţărmul cu o serie de valuri
gigantice ce pot atinge, uneori, chiar şi 40 m.
Avalanşă
1964, Alaska, Anchorage
Alunecare de teren
Slide 8
Ce trebuie să facem în timpul unui cutremur puternic?
Păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică, liniştiţi-i şi pe ceilalţi, protejaţi copiii, bătrânii şi
femeile. Nu vă speriaţi de zgomotele din jur.
Preveniţi tendinţele de a se părăsi sala de clasă, de curs, laboratorul, locuinţa etc.
deoarece durata redusă a fazei seismice iniţiale va face ca faza puternică a mişcării să
surprindă grupurile de persoane pe scări, în aglomeraţie şi panică, conducând la
accidente nedorite.
Dacă vă aflaţi în faţa unei clădiri, rămâneti departe de aceasta, feriţi-vă de tencuieli,
cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, care de obicei se pot prăbuşi în stradă.
Dacă vă aflaţi înăuntru rămâneţi acolo, departe de ferestre care se pot sparge; staţi
înspre centrul clădirii, lângă un perete structural rezistent.
Protejaţi-vă sub o grindă, toc de uşă solid, birou, masă, iar copiii sub băncile din clasă
sau mese, care sunt suficient de rezistente spre a feri de căderea unor lămpi, obiecte,
mobile suprapuse, tencuieli ornamentale etc.
Sprijiniţi-vă cu palmele pe podea sau ţineţi-vă cu mâinile de piciorul mesei sau tocul
uşii, spre a vă asigura stabilitatea.
În lipsa unor astfel de posibilităţi de a vă menţine sub şoc stabilitatea, vă puteţi
proteja stând la podea lânga un perete solid, ghemuit pe genunchi şi coate, cu faţa în
jos: cu palmele împreunate vă veţi proteja capul (ceafa), iar cu antebraţele pe lateral,
faţa.
Dacă vă aflaţi într-un loc public cu aglomerări de persoane (teatru, cinematograf,
biserică, stadion, sala de sedinţe) nu alergaţi către ieşire; îmbulzeala produce mai
multe victime decât cutremurul. Staţi calm şi liniştiţi-vă vecinii de pe rând.
Slide 9
CUTREMURE PRODUSE DE-A LUNGUL
TIMPULUI….
decembrie 1908: intre 70.000 si 100.000 de oameni au murit in urma
unui seism care a distrus orasele italiene Messina, Reggio Calabria si
Palmi.
decembrie 1920: cutremurul din Gansu, nord-vestul Chinei, a facut
200.000 de morti.
septembrie 1923: un seism resimtit in Tokyo si Yokohama s-a soldat cu
143.000 de morti.
mai 1927: 200.000 de persoane si-au pierdut viata intr-un cutremur la
Nanchang (sudul Chinei).
decembrie 1932: regiunea Gansu, din China, lovita de un cutremur care
a facut 70.000 de morti.
octombrie 1942: 61.000 de persoane au murit sau au fost date
disparute, dupa ce un ciclon a devastat sudul Bangladeshului.
mai 1970: un seism resimtit pe coasta peruana a facut 66.000 de morti.
noiembrie 1970: un ciclon urmat de valuri devastatoare a facut circa
300.000 de morti si disparuti in Bangladesh.
iulie 1976: un seism din Tangshan, China, a facut 242.000 de morti,
potrivit bilantului oficial, si circa 700.000, potrivit expertilor occidentali.
aprilie 1991: un ciclon urmat de tornade si inundatii a lasat in urma
peste 139.000 de morti in Bangladesh.
Slide 10
Cutremurul din 1977
Cutremurul din 1977 este un puternic cutremur care s-a produs la
orele 21,22 din data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra
României. A avut o intensitate de 7,4 grade pe scara Richter şi a făcut
în timp de cca. 55 de secunde, 1.578 de victime, din care 1.424
numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 răniţi şi
aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor
materiale s-au concentrat la Bucureşti unde peste 33 clădiri şi blocuri
mari s-au prăbuşit.Epicentrul cutremurului a fost în zona Vrancea, cea
mai activă zonă seismică din ţară, la o adâncime de circa 100 km.
Unda de şoc s-a simţit aproape în toţi Balcanii.
Slide 11
26 Decembrie 1939
Cel mai puternic cutremur din istoria Turciei a avut loc la 26 Decembrie 1939, având
magnitudinea de 7,9 grade pe scara Richter cu epicentrul în apropierea oraşului
Erzincan, murind peste 25 000 de persoane.
Slide 12
26 Decembrie 2003
Istoria se repetă? O zi cu ghinion pentru cetăţenii oraşului Bam, Iran, în
apropierea căruia a fost epicentrul unui cutremur puternic cu magnitudinea
de 6,7 grade pe scara Richter, distrugând întreg oraşul şi având ca urmare
aproximativ 35 000 de morti.
Slide 13
26 Decembrie 2004
Cutremurul din Oceanul Indian, ce a avut loc exact un an mai târziu, a fost un
seism submarin cu o magnitudine de 9,3 grade pe scara Richter desfăşurat în estul
Oceanului Indian pe 26 Decembrie 2004 la ora locală 07:58. Cutremurul, care a
avut epicentrul aproape de coasta nordică a insulei indoneziene Sumatra, a
provocat o serie de valuri tsunami care au afectat regiunile costiere ale unui număr
de opt ţări asiatice şi care au cauzat moartea a peste 120.000 de persoane.
Slide 14
Haiti 2010
La data de 12 ianuarie 2010 la ora locală 16:53, în Haiti s-a
produs un mare cutremur de pământ cu magnitudinea de 7,0 grade pe
scara richter. Epicentrul cutremurului s-a aflat în imediata apropiere de
capitala Port au Prince. Cele mai mari pagube s-au înregistrat chiar în
centrul capitalei, unde sunt date dispărute mii de persoane.
Şi înainte de cutremur, infrastructura statului Haiti (străzile, aprovizionarea
cu apă, alimente şi medicamente, canalizarea, locuinţele, poliţia,
întreprinderile şi locurile de muncă ş.a.m.d.) era precară, majoritatea
localnicilor trăind la limita sărăciei; dar acum, după catastrofă, şi puţinul cât
exista a fost distrus aproape în întregime. După marele cutremur au mai
avut loc cel puţin 52 de replici, masurând până la 4,5 grade Richter.
250.000 de rezidenţe şi 30.000 de clădiri comerciale s-au prabuşit sau au
fost grav avariate.
La 28 ianuarie 2010, numărul de victime găsite sub dărâmături ajunsese la
circa 170.000 morţi. La 4 februarie numărul total de victime a fost apreciat
la 230.000 morţi, 300.000 răniţi şi 1.000.000 de oameni rămaşi fără
adăpost.
Slide 15
HAITI
Slide 16
URMĂRI ALE CUTREMURELOR
Distrugerea şi avarierea construcţiilor civile şi industriale,
instalaţiilor, reţelelor de apă, gaze, electrice, telecomunicaţii,
canalizare;
Distrugerea barajelor hidrotehnice, blocarea cursurilor de apă;
Apariţia incendiilor şi exploziilor;
Degradarea factorilor de mediu, epidemii;
Alunecări, prăbuşiri de teren, avalanşe;
Perturbaţii atmosferice (nori de praf, furtuni, cicloani);
Formarea unor valuri maritime care pot acţiona distructiv în
zona de coastă şi în porturi
Slide 17
CUM PUTEM DIMINUA EFECTUL
DISTRUGATOR AL CUTREMURELOR
Cercetatorii studiaza posibilitatile de diminuare a
efectului distrugator al cutremurelor. Dupa unii, cu mici
explozii se pot provoca cutremure de intensitate scazuta,
stabilind astfel tensiunea rocilor care determina
cutremurele puternice.
Constructorii din America si Japonia studiaza metode de
constructie rezistente la cutremure. In timpul
cutremurelor peretii care se prabusesc reprezinta unul
din cele mai mari pericole. Aceasta se poate evita prin
proiectarea unor cladiri fara ornamente grele si cosuri.
Slide 18
MĂSURI DE PROTECŢIE ŞI
INTERVENŢIE
Instruirea populaţiei asupra modului de realizare a măsurilor
de protecţie şi respectarea regulilor de comportare
Înştiinţarea şi alarmarea populaţiei
Introducerea măsurilor de pază şi ordine în zona calamitată
Asigurarea condiţiilor de trai pentru sinistraţi
Organizarea acţiunilor de intervenţie
Organizarea cercetării de specialitate
Asigurarea intervenţiei pentru salvarea populaţiei şi bunurilor
materiale
Asigurarea primului ajutor sanitar
Scoaterea de sub dărâmături a cadavrelor şi asigurarea
serviciilor funerare
Slide 19
Stiati ca…
Cel mai mare cutremur cunoscut este cel din Chile, din 22
mai 1960 cu magnitudinea moment egala cu 9,5.
Anual, pe Glob se produc peste un milion de cutremure,
dar numai o mica parte dintre acestea sunt suficient de
puternice pentru a fi considerate hazarde.
Se produc, in medie, aproximativ 80.000 de cutremure pe
luna;
Se produc, in medie, aproximativ 2.600 pe zi;
Se produc, in medie, aproximativ 2 pe minut, deci, la
aproximativ 30 de secunde se produce un cutremur de
pamant.
Cel mai mare numar de oameni ucisi intr-un cutremur este
de 830.000 - cutremurul din China din 1556.
Undele seismice produse de cutremurele cu magnitudine
mai mare de 8,3 inconjoara Pamantul timp de aproape o
luna dupa ce seismul a avut loc. Asta face Pamantul sa
“sune”. Acest “sunet” poate fi auzit cu instrumente
speciale, deoarece frecventa acestuia este foarte scazuta
Cutremurele de pământ
Slide 2
“Dezastrele se produc
atunci cand ai uitat de ele…”
Un savant japonez
Niigata, Japonia, 1963
Slide 3
Ce sunt?
Cutremurele sunt mişcări bruşte ale scoarţei terestre
Cauze: mişcarea plăcilor tectonice datorate erupţiilor vulcanice,
exploziilor nucleare, surpării unor galerii sau unor cauze antropice
(exploatării miniere)
Origine: cele mai puternice cutremure se formează la marginea
plăcilor tectonice. Mişcarea plăcilor nu este uniformă, se acumulează
o tensiune de-a lungul marginilor, până când rocile se rup, iar plăcile
intră în balans. Energia acumulată se eliberează sub forma unor
cutremure mai mici sau mai mari.
Frecvenţă: anual au loc circa 100 000 de cutremure, dar doar o
parte din ele sunt simţite de către om
Niigata, Japonia,
16 Iunie 1964
Slide 4
CLASIFICAREA CUTREMURELOR
de origine tectonică-datorate deplasărilor care au loc în
scoarţa terestră
subacvatice
de origine vulcanică
de prăbuşire
provocate de activitatea umană
Slide 5
CUM PUTEM DETECTA
CUTREMURELE
Seismografele sunt
instrumente folosite pentru
inregistrarea miscarii solului in
timpul unui cutremur.Acestea
sunt instalate pe/in pamant, in
locuri special amenajate pe
glob
Primul instrument de masurat
cutremure a fost inventat in
132 I.C.. Filozoful chinez
Zhang Heng a inventat un
instrument ce avea la baza un
pendul. Acest instrument putea
simti cutremure mici, care nu
erau percepute de oameni.
Slide 6
Scara Richter
Scara Richter este făcută pentru a măsura puterea unui cutremur. Este o scară
logaritmica, pentru că magnitudinea, după Richter, corespunde logaritmului măsurării
amplitudinii undelor de volum (de tip P şi S), la 100 km de epicentru. În mod normal
nu este gradată de la 1 la 9, ci mai ales cu numere raţionale.
Magnitudine 1 : În mod normal nu este simţit.
Magnitudine 2 : În mod normal nu este simţit.
Magnitudine 3 : Este simţit adeseori, dar nu provoacă daune materiale.
Magnitudine 4 : Este simţit adeseori, dar nu provoacă daune materiale.
Magnitudine 5 : Cutremur moderat. Este simţit moderat. Mici daune la clădirile din
apropierea epicentrului.
Magnitudine 6 : Cutremur puternic. Clădirile care nu sunt rezistente se distrug pe o
rază de câţiva kilometri de la epicentru.
Magnitudine 7 : Cutremur major. Cauzează multe daune importante pe câteva sute de
kilometri de la epicentru.
Magnitudine 8 : Cutremur gigant. Există multe daune materiale, numeroase decese şi
mulţi răniţi pe sute de kilometri.
Magnitudine 9 : Super-cutremur. Foarte rar. Distruge tot sau aproape tot atât în zona
epicentrului cât şi într-o arie de mii de km2 în jurul acestuia.
Slide 7
Efecte
Efectele depind de intensitatea cutremurului, de adâncimea la care se produce şi de
natura rocilor de la suprafaţă. Pământul se poate deschide, ridica sau surpa.
În munţi se pot produce avalanşe, alunecări de teren, chiar şi pe pantele mai puţin
abrupte, solul argilos se poate scurge asemeni lavei topite. Amestecul afânat de nisip
şi argilă este supus unei forţe atât de mari, încât se lichefiază şi se transformă în
nisipuri mişcătoare. Acest fenomen s-a întâmplat la cutremurul din 1964 din Alaska.
Cutremurele marine pot provoca valuri gigantice numite tsunami. Acestea pot avansa
pe ocean cu viteze de 800 km/oră, dar acolo sunt abia vizibile. Când valurile se
apropie de mal, marea iniţial se retrage, apoi inundă ţărmul cu o serie de valuri
gigantice ce pot atinge, uneori, chiar şi 40 m.
Avalanşă
1964, Alaska, Anchorage
Alunecare de teren
Slide 8
Ce trebuie să facem în timpul unui cutremur puternic?
Păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică, liniştiţi-i şi pe ceilalţi, protejaţi copiii, bătrânii şi
femeile. Nu vă speriaţi de zgomotele din jur.
Preveniţi tendinţele de a se părăsi sala de clasă, de curs, laboratorul, locuinţa etc.
deoarece durata redusă a fazei seismice iniţiale va face ca faza puternică a mişcării să
surprindă grupurile de persoane pe scări, în aglomeraţie şi panică, conducând la
accidente nedorite.
Dacă vă aflaţi în faţa unei clădiri, rămâneti departe de aceasta, feriţi-vă de tencuieli,
cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, care de obicei se pot prăbuşi în stradă.
Dacă vă aflaţi înăuntru rămâneţi acolo, departe de ferestre care se pot sparge; staţi
înspre centrul clădirii, lângă un perete structural rezistent.
Protejaţi-vă sub o grindă, toc de uşă solid, birou, masă, iar copiii sub băncile din clasă
sau mese, care sunt suficient de rezistente spre a feri de căderea unor lămpi, obiecte,
mobile suprapuse, tencuieli ornamentale etc.
Sprijiniţi-vă cu palmele pe podea sau ţineţi-vă cu mâinile de piciorul mesei sau tocul
uşii, spre a vă asigura stabilitatea.
În lipsa unor astfel de posibilităţi de a vă menţine sub şoc stabilitatea, vă puteţi
proteja stând la podea lânga un perete solid, ghemuit pe genunchi şi coate, cu faţa în
jos: cu palmele împreunate vă veţi proteja capul (ceafa), iar cu antebraţele pe lateral,
faţa.
Dacă vă aflaţi într-un loc public cu aglomerări de persoane (teatru, cinematograf,
biserică, stadion, sala de sedinţe) nu alergaţi către ieşire; îmbulzeala produce mai
multe victime decât cutremurul. Staţi calm şi liniştiţi-vă vecinii de pe rând.
Slide 9
CUTREMURE PRODUSE DE-A LUNGUL
TIMPULUI….
decembrie 1908: intre 70.000 si 100.000 de oameni au murit in urma
unui seism care a distrus orasele italiene Messina, Reggio Calabria si
Palmi.
decembrie 1920: cutremurul din Gansu, nord-vestul Chinei, a facut
200.000 de morti.
septembrie 1923: un seism resimtit in Tokyo si Yokohama s-a soldat cu
143.000 de morti.
mai 1927: 200.000 de persoane si-au pierdut viata intr-un cutremur la
Nanchang (sudul Chinei).
decembrie 1932: regiunea Gansu, din China, lovita de un cutremur care
a facut 70.000 de morti.
octombrie 1942: 61.000 de persoane au murit sau au fost date
disparute, dupa ce un ciclon a devastat sudul Bangladeshului.
mai 1970: un seism resimtit pe coasta peruana a facut 66.000 de morti.
noiembrie 1970: un ciclon urmat de valuri devastatoare a facut circa
300.000 de morti si disparuti in Bangladesh.
iulie 1976: un seism din Tangshan, China, a facut 242.000 de morti,
potrivit bilantului oficial, si circa 700.000, potrivit expertilor occidentali.
aprilie 1991: un ciclon urmat de tornade si inundatii a lasat in urma
peste 139.000 de morti in Bangladesh.
Slide 10
Cutremurul din 1977
Cutremurul din 1977 este un puternic cutremur care s-a produs la
orele 21,22 din data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra
României. A avut o intensitate de 7,4 grade pe scara Richter şi a făcut
în timp de cca. 55 de secunde, 1.578 de victime, din care 1.424
numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 răniţi şi
aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor
materiale s-au concentrat la Bucureşti unde peste 33 clădiri şi blocuri
mari s-au prăbuşit.Epicentrul cutremurului a fost în zona Vrancea, cea
mai activă zonă seismică din ţară, la o adâncime de circa 100 km.
Unda de şoc s-a simţit aproape în toţi Balcanii.
Slide 11
26 Decembrie 1939
Cel mai puternic cutremur din istoria Turciei a avut loc la 26 Decembrie 1939, având
magnitudinea de 7,9 grade pe scara Richter cu epicentrul în apropierea oraşului
Erzincan, murind peste 25 000 de persoane.
Slide 12
26 Decembrie 2003
Istoria se repetă? O zi cu ghinion pentru cetăţenii oraşului Bam, Iran, în
apropierea căruia a fost epicentrul unui cutremur puternic cu magnitudinea
de 6,7 grade pe scara Richter, distrugând întreg oraşul şi având ca urmare
aproximativ 35 000 de morti.
Slide 13
26 Decembrie 2004
Cutremurul din Oceanul Indian, ce a avut loc exact un an mai târziu, a fost un
seism submarin cu o magnitudine de 9,3 grade pe scara Richter desfăşurat în estul
Oceanului Indian pe 26 Decembrie 2004 la ora locală 07:58. Cutremurul, care a
avut epicentrul aproape de coasta nordică a insulei indoneziene Sumatra, a
provocat o serie de valuri tsunami care au afectat regiunile costiere ale unui număr
de opt ţări asiatice şi care au cauzat moartea a peste 120.000 de persoane.
Slide 14
Haiti 2010
La data de 12 ianuarie 2010 la ora locală 16:53, în Haiti s-a
produs un mare cutremur de pământ cu magnitudinea de 7,0 grade pe
scara richter. Epicentrul cutremurului s-a aflat în imediata apropiere de
capitala Port au Prince. Cele mai mari pagube s-au înregistrat chiar în
centrul capitalei, unde sunt date dispărute mii de persoane.
Şi înainte de cutremur, infrastructura statului Haiti (străzile, aprovizionarea
cu apă, alimente şi medicamente, canalizarea, locuinţele, poliţia,
întreprinderile şi locurile de muncă ş.a.m.d.) era precară, majoritatea
localnicilor trăind la limita sărăciei; dar acum, după catastrofă, şi puţinul cât
exista a fost distrus aproape în întregime. După marele cutremur au mai
avut loc cel puţin 52 de replici, masurând până la 4,5 grade Richter.
250.000 de rezidenţe şi 30.000 de clădiri comerciale s-au prabuşit sau au
fost grav avariate.
La 28 ianuarie 2010, numărul de victime găsite sub dărâmături ajunsese la
circa 170.000 morţi. La 4 februarie numărul total de victime a fost apreciat
la 230.000 morţi, 300.000 răniţi şi 1.000.000 de oameni rămaşi fără
adăpost.
Slide 15
HAITI
Slide 16
URMĂRI ALE CUTREMURELOR
Distrugerea şi avarierea construcţiilor civile şi industriale,
instalaţiilor, reţelelor de apă, gaze, electrice, telecomunicaţii,
canalizare;
Distrugerea barajelor hidrotehnice, blocarea cursurilor de apă;
Apariţia incendiilor şi exploziilor;
Degradarea factorilor de mediu, epidemii;
Alunecări, prăbuşiri de teren, avalanşe;
Perturbaţii atmosferice (nori de praf, furtuni, cicloani);
Formarea unor valuri maritime care pot acţiona distructiv în
zona de coastă şi în porturi
Slide 17
CUM PUTEM DIMINUA EFECTUL
DISTRUGATOR AL CUTREMURELOR
Cercetatorii studiaza posibilitatile de diminuare a
efectului distrugator al cutremurelor. Dupa unii, cu mici
explozii se pot provoca cutremure de intensitate scazuta,
stabilind astfel tensiunea rocilor care determina
cutremurele puternice.
Constructorii din America si Japonia studiaza metode de
constructie rezistente la cutremure. In timpul
cutremurelor peretii care se prabusesc reprezinta unul
din cele mai mari pericole. Aceasta se poate evita prin
proiectarea unor cladiri fara ornamente grele si cosuri.
Slide 18
MĂSURI DE PROTECŢIE ŞI
INTERVENŢIE
Instruirea populaţiei asupra modului de realizare a măsurilor
de protecţie şi respectarea regulilor de comportare
Înştiinţarea şi alarmarea populaţiei
Introducerea măsurilor de pază şi ordine în zona calamitată
Asigurarea condiţiilor de trai pentru sinistraţi
Organizarea acţiunilor de intervenţie
Organizarea cercetării de specialitate
Asigurarea intervenţiei pentru salvarea populaţiei şi bunurilor
materiale
Asigurarea primului ajutor sanitar
Scoaterea de sub dărâmături a cadavrelor şi asigurarea
serviciilor funerare
Slide 19
Stiati ca…
Cel mai mare cutremur cunoscut este cel din Chile, din 22
mai 1960 cu magnitudinea moment egala cu 9,5.
Anual, pe Glob se produc peste un milion de cutremure,
dar numai o mica parte dintre acestea sunt suficient de
puternice pentru a fi considerate hazarde.
Se produc, in medie, aproximativ 80.000 de cutremure pe
luna;
Se produc, in medie, aproximativ 2.600 pe zi;
Se produc, in medie, aproximativ 2 pe minut, deci, la
aproximativ 30 de secunde se produce un cutremur de
pamant.
Cel mai mare numar de oameni ucisi intr-un cutremur este
de 830.000 - cutremurul din China din 1556.
Undele seismice produse de cutremurele cu magnitudine
mai mare de 8,3 inconjoara Pamantul timp de aproape o
luna dupa ce seismul a avut loc. Asta face Pamantul sa
“sune”. Acest “sunet” poate fi auzit cu instrumente
speciale, deoarece frecventa acestuia este foarte scazuta