Slide 1

Comunicarea în cuplu

„Care este cel mai important aspect
al căsniciei pe care trebuie să-l
cunoaştem?”

„COMUNICAREA!”
• Fără comunicare nu există relaţii între oameni,
iar fără relaţii nu există viaţă în comun.
„Comunicarea este pentru dragoste ceea ce
este sângele pentru organism”, spune autorul
cărţii „Miracolul dialogului”.

ESTE O
ARTĂ...

…DELOC
ABSTRACTĂ

Două lumi, două limbaje diferite
Când comunici, de fapt, te comunici pe tine
ca persoană. Atunci când un cuplu se
căsătoreşte, se împletesc două lumi şi
două limbaje. Deşi te-ar putea surprinde,
totuşi te căsătoreşti cu un străin. Şi asta
se vede prin faptul că deşi foloseşti
aceleaşi cuvinte, totuşi sensurile sunt
diferite în multe cazuri.

Comunicarea nonverbală
Dar o comunicare poate avea loc şi prin
gesticulaţie, prin uşi trântite, prin priviri
încruntate. Aceste forme de comunicare
sunt nonverbale şi, nu de puţine ori, intră
în contradicţie cu cele verbale.

Comunicarea
nonverbală

Când un soţ îi spune soţiei: „Draga mea, eşti o dulce”, dar
este scufundat în citirea unui ziar, ce va crede ea? Când
o soţie îşi întreabă soţul: „Cum a fost la servici?” pe un
ton monoton şi neutru, în timp ce trece prin cameră fără
să se oprească să primească răspunsul, cărui mesaj îi
va răspunde soţul, celui verbal sau celui nonverbal?
Ascultătorul aude ceva şi vede altceva. Rezultatul este
confuzia. În cele mai multe cazuri, ascultătorul ignoră
mesajele verbale şi reacţionează la cele nonverbale.

Tăcerea
Ce părere aveţi de tăcere? Este şi ea o
formă de comunicare. Cel mai adesea
însă comunică nemulţumire, mânie,
supărare, proastă dispoziţie sau dispreţ.
Mesajele tăcerii pot fi: „Nu-mi pasă de
tine!”, „Nu mă interesează!”, „Nu meriţi săţi răspuns!”, „Ţi-o coc eu!”, „Îţi arăt eu ţie!”.
Uneori, tăcerea poate comunica şi fericire,
satisfacţie, mulţumire.

Componentele comunicării
Cele trei componente ale comunicării sunt:
a) conţinutul 7%,
b) poziţia corpului şi gesturile 38%,
c) tonul şi inflexiunea vocii 55%.
Aceeaşi propoziţie îşi schimbă sensul prin
simpla schimbare a tonului şi infexiunii
vocii, a gesturilor sau a acţiunilor.

Exemplu
• N-AM spus că el a furat banii. (Oricine a făcut-o,
nu eu)
• N-am SPUS că el a furat banii. (Am arătat spre
el, dar eu n-am spus nimic)
• N-am spus că EL a furat banii. (Era tipul celălalt)
• N-am spus că el A FURAT banii. (I-a împrumutat
poate, dar nu i-a furat)
• N-am spus că el a furat BANII. (El a furat
altceva, dar nu banii)
Ceea ce arată vorba veche:
„Nu ceea ce spui, ci felul cum o spui face
diferenţa”.

Când apar probleme în cuplu?
Problemele conjugale pot proveni din
comunicarea nonverbală ineficientă sau din
incapacitatea de a armoniza comunicarea
nonverbală cu cea verbală. Ascultătorul înţelege
mai repede semnalele nonverbale decât
conţinutul mesajului. Noi interpretăm sunetul unei
voci, fie că ne dăm seama, fie că nu. De regulă,
ne dăm seama de emoţiile vorbitorului după
înălţimea, ritmul şi volumul sunetului. Putem
desluşi sinceritatea sau ipocrizia, convingerea
sau îndoiala, adevărul sau falsitatea celor mai
multe afirmaţii pe care le auzim.

Comunicarea emoţională
Când vorbim despre comunicare în cadrul căsniciei,
nu ne gândim numai la trasmiterea de idei şi
informaţii, ci la trasmiterea de sentimente şi trăiri
complexe pe care le are o fiinţă.
Exemplu:
Draga mea am terminat de vopsit în bucătărie!
- Răspuns agresiv: Ţi-a luat cam mult timp pentru
asta!
- Răspuns rece sau indiferent: Mi-ai văzut
ochelarii?
- Răspuns cald: Ce treabă minunată ai făcut!

... Dar şi la ascultare
„Orice om să
fie grabnic
la ascultare”
(Iacob 1,19).

„Cine
răspunde
fără să fi
ascultat,
face o
prostie şi îşi
trage
ruşine”
(Proverbe 18,13).

Ascultarea
A asculta înseamnă a dovedi dragoste şi empatie
faţă de persoana care vorbeşte. Atunci când
asculţi nu te gândeşti la răspunsul pe care să-l
dai; accepţi fără a judeca ceea ce spune,
însemnând a înţelege că partenerul ţi-a
comunicat părerea lui, chiar dacă nu eşti de
acord cu conţinutul mesajului; trebuie să poţi
repeta mesajul comunicat şi să spui care au fost
emoţiile partenerului pe care le-ai desprins din
felul în care a fost comunicat mesajul,
înţelegând lucrurile din perspectiva lui.

Timpul alocat ascultării
• Din totalul timpului în care comunicăm,
33% este dedicat vorbirii şi 42% este
dedicat ascultării, ceea ce arată
importanţa celei din urmă.
• Pentru o ascultare atentă, trebuie să fim
conştienţi de obstacolele frecvente, care
împiedică o comunicare eficientă.

Obstacole în comunicare
•
•
•
•
•
•

•
•

Spiritul defensiv. În timp ce asculţi, te gândeşti cum să te scuzi, să te aperi, pierzând
sensul mesajului celui care vorbeşte şi transformă tot ceea ce spune într-un atac la
propria persoană.
Părerile preconcepute. Concepţiile pe care ţi le-ai făcut despre un om te fac să
respingi persoana fără a asculta ceea ce are de spus.
Conflictele interioare. Ne este greu să ascultăm atunci când participarea emoţională
devine nesănătos de intensă.
Întreruperile. Pentru că partenerul tău nu trece suficient de repede la esenţialul
mesajului său, întrerupi sau anticipezi ce o să spună. „O, asta nu-i nimic! Să vezi ceam păţit eu!”
Evitarea privirilor. Atunci când eviţi privirile, transmiţi celuilalt neîncredere, dezinteres
şi lipsă de atenţie.
Selectarea mesajului. Ascultătorul selectează mesajul potrivit atitudinii pe care o are.
Dacă are o atitudine negativă, va ignora mesajele pozitive, iar dacă are o atitudine
pozitivă va prelua doar pe cele care îi fac bine, respingându-le pe cele care ar duce
la dispute.
Insensibilitatea. Ascultătorul insensibil este incapabil să recepţioneze simţămintele
sau emoţiile din spatele cuvintelor.
Supraîncărcarea minţii. În anumite momente din zi în care oboseala fizică şi psihică
este maximă, ascultarea este diminuată.

Perioade esenţiale în comunicare
Există două perioade esenţiale de
comunicare dintre cei doi parteneri.
Ambele durează 4 minute. Primele patru
minute imediat după trezire şi primele
patru minute după întâlnirea de seară.
După unele studii, cele 8 minute sunt
socotite cruciale pentru atmosfera din
cadrul familiei pentru că dezlănţuie o
influenţă pozitivă asupra celorlalţi membri
ai familiei.

Prin comunicare ne descoperim şi
pe noi înşine

Prin comunicare, descoperim nu doar
persoana cealaltă şi nevoile ei, ci şi pe noi
înşine prin răspunsul pe care ni-l oferă
partenerul, dându-ne posibilitatea
corectării trăsăturilor de caracter
neformate.

Unde duce lipsa de comunicare?

Motivul de fond pentru care o
căsnicie se desface este datorat
lipsei comunicării, care duce la
lipsă de încredere.

Sugestii pentru cele 4 minute şi
ultimele 4 minute din zi
• Atunci când vă întâlniţi la sfârşitul zilei, să vă acordaţi
toată atenţia unul celuilalt, ascultându-vă cu inima, cu
ochii, cu urechile, cu tot corpul.
• Nu începeţi discuţia cu lista de îndatoriri: „Ai făcut ce ţiam cerut?”, altfel partenerul se va simţi ca un angajat.
• Atingeţi-vă, sărutaţi-vă, îmbrăţişati-vă, ţineti-vă de mână.
• Primele cuvinte spuse să nu fie o plângere.
• Acordaţi-vă un timp de relaxare. Nu vă învăluiţi imediat
partenerul cu treburi gospodăreşti. Nu vă repeziţi la
telefon şi nu vă apucaţi imediat de ocupaţia favorită.
Atenţia principală e îndreptată spre partenerul
dumneavoastră de viaţă, care e mai important decât
orice.
• Pregătiţi-vă mintal pentru întâlnirea cu partenerul.
Gândiţi-vă la ceea ce îi veţi spune sau la ceea ce veţi
face. Pregătiţi o surpriză cel puţin într-o seară pe

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
• După un timp de separare (chiar dacă este vorba de numai
câteva ore), întâmpinaţi-vă partenerul cu un zâmbet, o
vorbă bună, o atingere, un sărut, un compliment, o glumă.
• Stabiliţi o perioadă de tranziţie între timpul petrecut la
serviciu şi restul zilei. Perioada aceasta este necesară
pentru ca presiunile, frustrările, oboseala, supărarea să nu
afecteze comunicarea.
• Nu discutaţi despre subiecte importante, care pot duce la
neînţelegeri, când unul din parteneri este supărat, bolnav
sau suferind.
• Stabiliţi un timp zilnic, în care să abordaţi problemele
importante ale familiei şi să rezolvaţi problemele care au
apărut. În această perioadă a „hotărârilor”, nu permiteţi să
fiţi întrerupţi şi nu faceţi altceva, cum ar fi servitul mesei,
mersul cu maşina, urmărirea televizorului.
• Nu vă învinovăţiţi partenerul. Păstraţi-vă nemulţumirile
pentru perioada „hotărârilor”.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•
•
•
•
•
•

Nu schimbaţi subiectul înainte ca amândoi să-şi fi spus
părerea.
Fiţi specifici în discuţii. Definiţi cu grijă cuvintele şi
evitaţi generalizările sau exagerările.
Confirmaţi spusele partenerului, prin cuvintele voastre,
de exemplu: „înţeleg”, „îmi dau seama”, „da”, desigur”
etc.
Încercaţi să fiţi consecvenţi în comunicarea verbală şi
cea nonverbală, pentru a transmite un mesaj clar. Nu
faceţi complimente pe ton indiferent.
Fiţi cât se poate de precişi în descrierea evenimentului
sau obiectului de care vorbiţi. Nu uitaţi că vorbiţi din
perspectiva voastră.
Apreciaţi-l pe partener pentru lucrurile plăcute pe care
vi le spune. Folosiţi cuvinte şi expresii despre care
sunteţi sigur că îl vor convinge de aprecierea voastră.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•

•
•
•
•

•
•

Discutaţi cu partenerul despre subiecte care ştiţi că-i fac
plăcere. Dacă nu este dispus să discutaţi despre subiecte
plăcute vouă, nu ezitaţi să-i aduceţi la cunoştinţă despre ceea
ce vă place să discutaţi.
Nu exageraţi niciodată pentru a vă dovedi dreptatea.
Nu citiţi gândurile partenerului şi nu faceţi presupuneri despre
afirmaţiile lui.
Nu insistaţi asupra detaliilor sau lucrurilor neimportante.
Răspundeţi complet, dar nu excesiv de lung, când vă vine
rândul.
Repetaţi ce a spus partenerul, dacă credeţi că nu aţi înţeles
bine afirmaţiile lui.
Nu ocupaţi prea mult timp cu relatările ce privesc persoana
dumneavoastră, ci lăsaţi loc pentru desfăşurarea informaţiilor
şi trăirilor din zi ale celuilalt partener.

Rugăciunea

Rugaţi-vă zilnic, unul pentru celălalt,
în auzul partenerului şi arătaţi, prin
diferite ocazii, cât de preţios este
pentru voi.


Slide 2

Comunicarea în cuplu

„Care este cel mai important aspect
al căsniciei pe care trebuie să-l
cunoaştem?”

„COMUNICAREA!”
• Fără comunicare nu există relaţii între oameni,
iar fără relaţii nu există viaţă în comun.
„Comunicarea este pentru dragoste ceea ce
este sângele pentru organism”, spune autorul
cărţii „Miracolul dialogului”.

ESTE O
ARTĂ...

…DELOC
ABSTRACTĂ

Două lumi, două limbaje diferite
Când comunici, de fapt, te comunici pe tine
ca persoană. Atunci când un cuplu se
căsătoreşte, se împletesc două lumi şi
două limbaje. Deşi te-ar putea surprinde,
totuşi te căsătoreşti cu un străin. Şi asta
se vede prin faptul că deşi foloseşti
aceleaşi cuvinte, totuşi sensurile sunt
diferite în multe cazuri.

Comunicarea nonverbală
Dar o comunicare poate avea loc şi prin
gesticulaţie, prin uşi trântite, prin priviri
încruntate. Aceste forme de comunicare
sunt nonverbale şi, nu de puţine ori, intră
în contradicţie cu cele verbale.

Comunicarea
nonverbală

Când un soţ îi spune soţiei: „Draga mea, eşti o dulce”, dar
este scufundat în citirea unui ziar, ce va crede ea? Când
o soţie îşi întreabă soţul: „Cum a fost la servici?” pe un
ton monoton şi neutru, în timp ce trece prin cameră fără
să se oprească să primească răspunsul, cărui mesaj îi
va răspunde soţul, celui verbal sau celui nonverbal?
Ascultătorul aude ceva şi vede altceva. Rezultatul este
confuzia. În cele mai multe cazuri, ascultătorul ignoră
mesajele verbale şi reacţionează la cele nonverbale.

Tăcerea
Ce părere aveţi de tăcere? Este şi ea o
formă de comunicare. Cel mai adesea
însă comunică nemulţumire, mânie,
supărare, proastă dispoziţie sau dispreţ.
Mesajele tăcerii pot fi: „Nu-mi pasă de
tine!”, „Nu mă interesează!”, „Nu meriţi săţi răspuns!”, „Ţi-o coc eu!”, „Îţi arăt eu ţie!”.
Uneori, tăcerea poate comunica şi fericire,
satisfacţie, mulţumire.

Componentele comunicării
Cele trei componente ale comunicării sunt:
a) conţinutul 7%,
b) poziţia corpului şi gesturile 38%,
c) tonul şi inflexiunea vocii 55%.
Aceeaşi propoziţie îşi schimbă sensul prin
simpla schimbare a tonului şi infexiunii
vocii, a gesturilor sau a acţiunilor.

Exemplu
• N-AM spus că el a furat banii. (Oricine a făcut-o,
nu eu)
• N-am SPUS că el a furat banii. (Am arătat spre
el, dar eu n-am spus nimic)
• N-am spus că EL a furat banii. (Era tipul celălalt)
• N-am spus că el A FURAT banii. (I-a împrumutat
poate, dar nu i-a furat)
• N-am spus că el a furat BANII. (El a furat
altceva, dar nu banii)
Ceea ce arată vorba veche:
„Nu ceea ce spui, ci felul cum o spui face
diferenţa”.

Când apar probleme în cuplu?
Problemele conjugale pot proveni din
comunicarea nonverbală ineficientă sau din
incapacitatea de a armoniza comunicarea
nonverbală cu cea verbală. Ascultătorul înţelege
mai repede semnalele nonverbale decât
conţinutul mesajului. Noi interpretăm sunetul unei
voci, fie că ne dăm seama, fie că nu. De regulă,
ne dăm seama de emoţiile vorbitorului după
înălţimea, ritmul şi volumul sunetului. Putem
desluşi sinceritatea sau ipocrizia, convingerea
sau îndoiala, adevărul sau falsitatea celor mai
multe afirmaţii pe care le auzim.

Comunicarea emoţională
Când vorbim despre comunicare în cadrul căsniciei,
nu ne gândim numai la trasmiterea de idei şi
informaţii, ci la trasmiterea de sentimente şi trăiri
complexe pe care le are o fiinţă.
Exemplu:
Draga mea am terminat de vopsit în bucătărie!
- Răspuns agresiv: Ţi-a luat cam mult timp pentru
asta!
- Răspuns rece sau indiferent: Mi-ai văzut
ochelarii?
- Răspuns cald: Ce treabă minunată ai făcut!

... Dar şi la ascultare
„Orice om să
fie grabnic
la ascultare”
(Iacob 1,19).

„Cine
răspunde
fără să fi
ascultat,
face o
prostie şi îşi
trage
ruşine”
(Proverbe 18,13).

Ascultarea
A asculta înseamnă a dovedi dragoste şi empatie
faţă de persoana care vorbeşte. Atunci când
asculţi nu te gândeşti la răspunsul pe care să-l
dai; accepţi fără a judeca ceea ce spune,
însemnând a înţelege că partenerul ţi-a
comunicat părerea lui, chiar dacă nu eşti de
acord cu conţinutul mesajului; trebuie să poţi
repeta mesajul comunicat şi să spui care au fost
emoţiile partenerului pe care le-ai desprins din
felul în care a fost comunicat mesajul,
înţelegând lucrurile din perspectiva lui.

Timpul alocat ascultării
• Din totalul timpului în care comunicăm,
33% este dedicat vorbirii şi 42% este
dedicat ascultării, ceea ce arată
importanţa celei din urmă.
• Pentru o ascultare atentă, trebuie să fim
conştienţi de obstacolele frecvente, care
împiedică o comunicare eficientă.

Obstacole în comunicare
•
•
•
•
•
•

•
•

Spiritul defensiv. În timp ce asculţi, te gândeşti cum să te scuzi, să te aperi, pierzând
sensul mesajului celui care vorbeşte şi transformă tot ceea ce spune într-un atac la
propria persoană.
Părerile preconcepute. Concepţiile pe care ţi le-ai făcut despre un om te fac să
respingi persoana fără a asculta ceea ce are de spus.
Conflictele interioare. Ne este greu să ascultăm atunci când participarea emoţională
devine nesănătos de intensă.
Întreruperile. Pentru că partenerul tău nu trece suficient de repede la esenţialul
mesajului său, întrerupi sau anticipezi ce o să spună. „O, asta nu-i nimic! Să vezi ceam păţit eu!”
Evitarea privirilor. Atunci când eviţi privirile, transmiţi celuilalt neîncredere, dezinteres
şi lipsă de atenţie.
Selectarea mesajului. Ascultătorul selectează mesajul potrivit atitudinii pe care o are.
Dacă are o atitudine negativă, va ignora mesajele pozitive, iar dacă are o atitudine
pozitivă va prelua doar pe cele care îi fac bine, respingându-le pe cele care ar duce
la dispute.
Insensibilitatea. Ascultătorul insensibil este incapabil să recepţioneze simţămintele
sau emoţiile din spatele cuvintelor.
Supraîncărcarea minţii. În anumite momente din zi în care oboseala fizică şi psihică
este maximă, ascultarea este diminuată.

Perioade esenţiale în comunicare
Există două perioade esenţiale de
comunicare dintre cei doi parteneri.
Ambele durează 4 minute. Primele patru
minute imediat după trezire şi primele
patru minute după întâlnirea de seară.
După unele studii, cele 8 minute sunt
socotite cruciale pentru atmosfera din
cadrul familiei pentru că dezlănţuie o
influenţă pozitivă asupra celorlalţi membri
ai familiei.

Prin comunicare ne descoperim şi
pe noi înşine

Prin comunicare, descoperim nu doar
persoana cealaltă şi nevoile ei, ci şi pe noi
înşine prin răspunsul pe care ni-l oferă
partenerul, dându-ne posibilitatea
corectării trăsăturilor de caracter
neformate.

Unde duce lipsa de comunicare?

Motivul de fond pentru care o
căsnicie se desface este datorat
lipsei comunicării, care duce la
lipsă de încredere.

Sugestii pentru cele 4 minute şi
ultimele 4 minute din zi
• Atunci când vă întâlniţi la sfârşitul zilei, să vă acordaţi
toată atenţia unul celuilalt, ascultându-vă cu inima, cu
ochii, cu urechile, cu tot corpul.
• Nu începeţi discuţia cu lista de îndatoriri: „Ai făcut ce ţiam cerut?”, altfel partenerul se va simţi ca un angajat.
• Atingeţi-vă, sărutaţi-vă, îmbrăţişati-vă, ţineti-vă de mână.
• Primele cuvinte spuse să nu fie o plângere.
• Acordaţi-vă un timp de relaxare. Nu vă învăluiţi imediat
partenerul cu treburi gospodăreşti. Nu vă repeziţi la
telefon şi nu vă apucaţi imediat de ocupaţia favorită.
Atenţia principală e îndreptată spre partenerul
dumneavoastră de viaţă, care e mai important decât
orice.
• Pregătiţi-vă mintal pentru întâlnirea cu partenerul.
Gândiţi-vă la ceea ce îi veţi spune sau la ceea ce veţi
face. Pregătiţi o surpriză cel puţin într-o seară pe

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
• După un timp de separare (chiar dacă este vorba de numai
câteva ore), întâmpinaţi-vă partenerul cu un zâmbet, o
vorbă bună, o atingere, un sărut, un compliment, o glumă.
• Stabiliţi o perioadă de tranziţie între timpul petrecut la
serviciu şi restul zilei. Perioada aceasta este necesară
pentru ca presiunile, frustrările, oboseala, supărarea să nu
afecteze comunicarea.
• Nu discutaţi despre subiecte importante, care pot duce la
neînţelegeri, când unul din parteneri este supărat, bolnav
sau suferind.
• Stabiliţi un timp zilnic, în care să abordaţi problemele
importante ale familiei şi să rezolvaţi problemele care au
apărut. În această perioadă a „hotărârilor”, nu permiteţi să
fiţi întrerupţi şi nu faceţi altceva, cum ar fi servitul mesei,
mersul cu maşina, urmărirea televizorului.
• Nu vă învinovăţiţi partenerul. Păstraţi-vă nemulţumirile
pentru perioada „hotărârilor”.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•
•
•
•
•
•

Nu schimbaţi subiectul înainte ca amândoi să-şi fi spus
părerea.
Fiţi specifici în discuţii. Definiţi cu grijă cuvintele şi
evitaţi generalizările sau exagerările.
Confirmaţi spusele partenerului, prin cuvintele voastre,
de exemplu: „înţeleg”, „îmi dau seama”, „da”, desigur”
etc.
Încercaţi să fiţi consecvenţi în comunicarea verbală şi
cea nonverbală, pentru a transmite un mesaj clar. Nu
faceţi complimente pe ton indiferent.
Fiţi cât se poate de precişi în descrierea evenimentului
sau obiectului de care vorbiţi. Nu uitaţi că vorbiţi din
perspectiva voastră.
Apreciaţi-l pe partener pentru lucrurile plăcute pe care
vi le spune. Folosiţi cuvinte şi expresii despre care
sunteţi sigur că îl vor convinge de aprecierea voastră.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•

•
•
•
•

•
•

Discutaţi cu partenerul despre subiecte care ştiţi că-i fac
plăcere. Dacă nu este dispus să discutaţi despre subiecte
plăcute vouă, nu ezitaţi să-i aduceţi la cunoştinţă despre ceea
ce vă place să discutaţi.
Nu exageraţi niciodată pentru a vă dovedi dreptatea.
Nu citiţi gândurile partenerului şi nu faceţi presupuneri despre
afirmaţiile lui.
Nu insistaţi asupra detaliilor sau lucrurilor neimportante.
Răspundeţi complet, dar nu excesiv de lung, când vă vine
rândul.
Repetaţi ce a spus partenerul, dacă credeţi că nu aţi înţeles
bine afirmaţiile lui.
Nu ocupaţi prea mult timp cu relatările ce privesc persoana
dumneavoastră, ci lăsaţi loc pentru desfăşurarea informaţiilor
şi trăirilor din zi ale celuilalt partener.

Rugăciunea

Rugaţi-vă zilnic, unul pentru celălalt,
în auzul partenerului şi arătaţi, prin
diferite ocazii, cât de preţios este
pentru voi.


Slide 3

Comunicarea în cuplu

„Care este cel mai important aspect
al căsniciei pe care trebuie să-l
cunoaştem?”

„COMUNICAREA!”
• Fără comunicare nu există relaţii între oameni,
iar fără relaţii nu există viaţă în comun.
„Comunicarea este pentru dragoste ceea ce
este sângele pentru organism”, spune autorul
cărţii „Miracolul dialogului”.

ESTE O
ARTĂ...

…DELOC
ABSTRACTĂ

Două lumi, două limbaje diferite
Când comunici, de fapt, te comunici pe tine
ca persoană. Atunci când un cuplu se
căsătoreşte, se împletesc două lumi şi
două limbaje. Deşi te-ar putea surprinde,
totuşi te căsătoreşti cu un străin. Şi asta
se vede prin faptul că deşi foloseşti
aceleaşi cuvinte, totuşi sensurile sunt
diferite în multe cazuri.

Comunicarea nonverbală
Dar o comunicare poate avea loc şi prin
gesticulaţie, prin uşi trântite, prin priviri
încruntate. Aceste forme de comunicare
sunt nonverbale şi, nu de puţine ori, intră
în contradicţie cu cele verbale.

Comunicarea
nonverbală

Când un soţ îi spune soţiei: „Draga mea, eşti o dulce”, dar
este scufundat în citirea unui ziar, ce va crede ea? Când
o soţie îşi întreabă soţul: „Cum a fost la servici?” pe un
ton monoton şi neutru, în timp ce trece prin cameră fără
să se oprească să primească răspunsul, cărui mesaj îi
va răspunde soţul, celui verbal sau celui nonverbal?
Ascultătorul aude ceva şi vede altceva. Rezultatul este
confuzia. În cele mai multe cazuri, ascultătorul ignoră
mesajele verbale şi reacţionează la cele nonverbale.

Tăcerea
Ce părere aveţi de tăcere? Este şi ea o
formă de comunicare. Cel mai adesea
însă comunică nemulţumire, mânie,
supărare, proastă dispoziţie sau dispreţ.
Mesajele tăcerii pot fi: „Nu-mi pasă de
tine!”, „Nu mă interesează!”, „Nu meriţi săţi răspuns!”, „Ţi-o coc eu!”, „Îţi arăt eu ţie!”.
Uneori, tăcerea poate comunica şi fericire,
satisfacţie, mulţumire.

Componentele comunicării
Cele trei componente ale comunicării sunt:
a) conţinutul 7%,
b) poziţia corpului şi gesturile 38%,
c) tonul şi inflexiunea vocii 55%.
Aceeaşi propoziţie îşi schimbă sensul prin
simpla schimbare a tonului şi infexiunii
vocii, a gesturilor sau a acţiunilor.

Exemplu
• N-AM spus că el a furat banii. (Oricine a făcut-o,
nu eu)
• N-am SPUS că el a furat banii. (Am arătat spre
el, dar eu n-am spus nimic)
• N-am spus că EL a furat banii. (Era tipul celălalt)
• N-am spus că el A FURAT banii. (I-a împrumutat
poate, dar nu i-a furat)
• N-am spus că el a furat BANII. (El a furat
altceva, dar nu banii)
Ceea ce arată vorba veche:
„Nu ceea ce spui, ci felul cum o spui face
diferenţa”.

Când apar probleme în cuplu?
Problemele conjugale pot proveni din
comunicarea nonverbală ineficientă sau din
incapacitatea de a armoniza comunicarea
nonverbală cu cea verbală. Ascultătorul înţelege
mai repede semnalele nonverbale decât
conţinutul mesajului. Noi interpretăm sunetul unei
voci, fie că ne dăm seama, fie că nu. De regulă,
ne dăm seama de emoţiile vorbitorului după
înălţimea, ritmul şi volumul sunetului. Putem
desluşi sinceritatea sau ipocrizia, convingerea
sau îndoiala, adevărul sau falsitatea celor mai
multe afirmaţii pe care le auzim.

Comunicarea emoţională
Când vorbim despre comunicare în cadrul căsniciei,
nu ne gândim numai la trasmiterea de idei şi
informaţii, ci la trasmiterea de sentimente şi trăiri
complexe pe care le are o fiinţă.
Exemplu:
Draga mea am terminat de vopsit în bucătărie!
- Răspuns agresiv: Ţi-a luat cam mult timp pentru
asta!
- Răspuns rece sau indiferent: Mi-ai văzut
ochelarii?
- Răspuns cald: Ce treabă minunată ai făcut!

... Dar şi la ascultare
„Orice om să
fie grabnic
la ascultare”
(Iacob 1,19).

„Cine
răspunde
fără să fi
ascultat,
face o
prostie şi îşi
trage
ruşine”
(Proverbe 18,13).

Ascultarea
A asculta înseamnă a dovedi dragoste şi empatie
faţă de persoana care vorbeşte. Atunci când
asculţi nu te gândeşti la răspunsul pe care să-l
dai; accepţi fără a judeca ceea ce spune,
însemnând a înţelege că partenerul ţi-a
comunicat părerea lui, chiar dacă nu eşti de
acord cu conţinutul mesajului; trebuie să poţi
repeta mesajul comunicat şi să spui care au fost
emoţiile partenerului pe care le-ai desprins din
felul în care a fost comunicat mesajul,
înţelegând lucrurile din perspectiva lui.

Timpul alocat ascultării
• Din totalul timpului în care comunicăm,
33% este dedicat vorbirii şi 42% este
dedicat ascultării, ceea ce arată
importanţa celei din urmă.
• Pentru o ascultare atentă, trebuie să fim
conştienţi de obstacolele frecvente, care
împiedică o comunicare eficientă.

Obstacole în comunicare
•
•
•
•
•
•

•
•

Spiritul defensiv. În timp ce asculţi, te gândeşti cum să te scuzi, să te aperi, pierzând
sensul mesajului celui care vorbeşte şi transformă tot ceea ce spune într-un atac la
propria persoană.
Părerile preconcepute. Concepţiile pe care ţi le-ai făcut despre un om te fac să
respingi persoana fără a asculta ceea ce are de spus.
Conflictele interioare. Ne este greu să ascultăm atunci când participarea emoţională
devine nesănătos de intensă.
Întreruperile. Pentru că partenerul tău nu trece suficient de repede la esenţialul
mesajului său, întrerupi sau anticipezi ce o să spună. „O, asta nu-i nimic! Să vezi ceam păţit eu!”
Evitarea privirilor. Atunci când eviţi privirile, transmiţi celuilalt neîncredere, dezinteres
şi lipsă de atenţie.
Selectarea mesajului. Ascultătorul selectează mesajul potrivit atitudinii pe care o are.
Dacă are o atitudine negativă, va ignora mesajele pozitive, iar dacă are o atitudine
pozitivă va prelua doar pe cele care îi fac bine, respingându-le pe cele care ar duce
la dispute.
Insensibilitatea. Ascultătorul insensibil este incapabil să recepţioneze simţămintele
sau emoţiile din spatele cuvintelor.
Supraîncărcarea minţii. În anumite momente din zi în care oboseala fizică şi psihică
este maximă, ascultarea este diminuată.

Perioade esenţiale în comunicare
Există două perioade esenţiale de
comunicare dintre cei doi parteneri.
Ambele durează 4 minute. Primele patru
minute imediat după trezire şi primele
patru minute după întâlnirea de seară.
După unele studii, cele 8 minute sunt
socotite cruciale pentru atmosfera din
cadrul familiei pentru că dezlănţuie o
influenţă pozitivă asupra celorlalţi membri
ai familiei.

Prin comunicare ne descoperim şi
pe noi înşine

Prin comunicare, descoperim nu doar
persoana cealaltă şi nevoile ei, ci şi pe noi
înşine prin răspunsul pe care ni-l oferă
partenerul, dându-ne posibilitatea
corectării trăsăturilor de caracter
neformate.

Unde duce lipsa de comunicare?

Motivul de fond pentru care o
căsnicie se desface este datorat
lipsei comunicării, care duce la
lipsă de încredere.

Sugestii pentru cele 4 minute şi
ultimele 4 minute din zi
• Atunci când vă întâlniţi la sfârşitul zilei, să vă acordaţi
toată atenţia unul celuilalt, ascultându-vă cu inima, cu
ochii, cu urechile, cu tot corpul.
• Nu începeţi discuţia cu lista de îndatoriri: „Ai făcut ce ţiam cerut?”, altfel partenerul se va simţi ca un angajat.
• Atingeţi-vă, sărutaţi-vă, îmbrăţişati-vă, ţineti-vă de mână.
• Primele cuvinte spuse să nu fie o plângere.
• Acordaţi-vă un timp de relaxare. Nu vă învăluiţi imediat
partenerul cu treburi gospodăreşti. Nu vă repeziţi la
telefon şi nu vă apucaţi imediat de ocupaţia favorită.
Atenţia principală e îndreptată spre partenerul
dumneavoastră de viaţă, care e mai important decât
orice.
• Pregătiţi-vă mintal pentru întâlnirea cu partenerul.
Gândiţi-vă la ceea ce îi veţi spune sau la ceea ce veţi
face. Pregătiţi o surpriză cel puţin într-o seară pe

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
• După un timp de separare (chiar dacă este vorba de numai
câteva ore), întâmpinaţi-vă partenerul cu un zâmbet, o
vorbă bună, o atingere, un sărut, un compliment, o glumă.
• Stabiliţi o perioadă de tranziţie între timpul petrecut la
serviciu şi restul zilei. Perioada aceasta este necesară
pentru ca presiunile, frustrările, oboseala, supărarea să nu
afecteze comunicarea.
• Nu discutaţi despre subiecte importante, care pot duce la
neînţelegeri, când unul din parteneri este supărat, bolnav
sau suferind.
• Stabiliţi un timp zilnic, în care să abordaţi problemele
importante ale familiei şi să rezolvaţi problemele care au
apărut. În această perioadă a „hotărârilor”, nu permiteţi să
fiţi întrerupţi şi nu faceţi altceva, cum ar fi servitul mesei,
mersul cu maşina, urmărirea televizorului.
• Nu vă învinovăţiţi partenerul. Păstraţi-vă nemulţumirile
pentru perioada „hotărârilor”.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•
•
•
•
•
•

Nu schimbaţi subiectul înainte ca amândoi să-şi fi spus
părerea.
Fiţi specifici în discuţii. Definiţi cu grijă cuvintele şi
evitaţi generalizările sau exagerările.
Confirmaţi spusele partenerului, prin cuvintele voastre,
de exemplu: „înţeleg”, „îmi dau seama”, „da”, desigur”
etc.
Încercaţi să fiţi consecvenţi în comunicarea verbală şi
cea nonverbală, pentru a transmite un mesaj clar. Nu
faceţi complimente pe ton indiferent.
Fiţi cât se poate de precişi în descrierea evenimentului
sau obiectului de care vorbiţi. Nu uitaţi că vorbiţi din
perspectiva voastră.
Apreciaţi-l pe partener pentru lucrurile plăcute pe care
vi le spune. Folosiţi cuvinte şi expresii despre care
sunteţi sigur că îl vor convinge de aprecierea voastră.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•

•
•
•
•

•
•

Discutaţi cu partenerul despre subiecte care ştiţi că-i fac
plăcere. Dacă nu este dispus să discutaţi despre subiecte
plăcute vouă, nu ezitaţi să-i aduceţi la cunoştinţă despre ceea
ce vă place să discutaţi.
Nu exageraţi niciodată pentru a vă dovedi dreptatea.
Nu citiţi gândurile partenerului şi nu faceţi presupuneri despre
afirmaţiile lui.
Nu insistaţi asupra detaliilor sau lucrurilor neimportante.
Răspundeţi complet, dar nu excesiv de lung, când vă vine
rândul.
Repetaţi ce a spus partenerul, dacă credeţi că nu aţi înţeles
bine afirmaţiile lui.
Nu ocupaţi prea mult timp cu relatările ce privesc persoana
dumneavoastră, ci lăsaţi loc pentru desfăşurarea informaţiilor
şi trăirilor din zi ale celuilalt partener.

Rugăciunea

Rugaţi-vă zilnic, unul pentru celălalt,
în auzul partenerului şi arătaţi, prin
diferite ocazii, cât de preţios este
pentru voi.


Slide 4

Comunicarea în cuplu

„Care este cel mai important aspect
al căsniciei pe care trebuie să-l
cunoaştem?”

„COMUNICAREA!”
• Fără comunicare nu există relaţii între oameni,
iar fără relaţii nu există viaţă în comun.
„Comunicarea este pentru dragoste ceea ce
este sângele pentru organism”, spune autorul
cărţii „Miracolul dialogului”.

ESTE O
ARTĂ...

…DELOC
ABSTRACTĂ

Două lumi, două limbaje diferite
Când comunici, de fapt, te comunici pe tine
ca persoană. Atunci când un cuplu se
căsătoreşte, se împletesc două lumi şi
două limbaje. Deşi te-ar putea surprinde,
totuşi te căsătoreşti cu un străin. Şi asta
se vede prin faptul că deşi foloseşti
aceleaşi cuvinte, totuşi sensurile sunt
diferite în multe cazuri.

Comunicarea nonverbală
Dar o comunicare poate avea loc şi prin
gesticulaţie, prin uşi trântite, prin priviri
încruntate. Aceste forme de comunicare
sunt nonverbale şi, nu de puţine ori, intră
în contradicţie cu cele verbale.

Comunicarea
nonverbală

Când un soţ îi spune soţiei: „Draga mea, eşti o dulce”, dar
este scufundat în citirea unui ziar, ce va crede ea? Când
o soţie îşi întreabă soţul: „Cum a fost la servici?” pe un
ton monoton şi neutru, în timp ce trece prin cameră fără
să se oprească să primească răspunsul, cărui mesaj îi
va răspunde soţul, celui verbal sau celui nonverbal?
Ascultătorul aude ceva şi vede altceva. Rezultatul este
confuzia. În cele mai multe cazuri, ascultătorul ignoră
mesajele verbale şi reacţionează la cele nonverbale.

Tăcerea
Ce părere aveţi de tăcere? Este şi ea o
formă de comunicare. Cel mai adesea
însă comunică nemulţumire, mânie,
supărare, proastă dispoziţie sau dispreţ.
Mesajele tăcerii pot fi: „Nu-mi pasă de
tine!”, „Nu mă interesează!”, „Nu meriţi săţi răspuns!”, „Ţi-o coc eu!”, „Îţi arăt eu ţie!”.
Uneori, tăcerea poate comunica şi fericire,
satisfacţie, mulţumire.

Componentele comunicării
Cele trei componente ale comunicării sunt:
a) conţinutul 7%,
b) poziţia corpului şi gesturile 38%,
c) tonul şi inflexiunea vocii 55%.
Aceeaşi propoziţie îşi schimbă sensul prin
simpla schimbare a tonului şi infexiunii
vocii, a gesturilor sau a acţiunilor.

Exemplu
• N-AM spus că el a furat banii. (Oricine a făcut-o,
nu eu)
• N-am SPUS că el a furat banii. (Am arătat spre
el, dar eu n-am spus nimic)
• N-am spus că EL a furat banii. (Era tipul celălalt)
• N-am spus că el A FURAT banii. (I-a împrumutat
poate, dar nu i-a furat)
• N-am spus că el a furat BANII. (El a furat
altceva, dar nu banii)
Ceea ce arată vorba veche:
„Nu ceea ce spui, ci felul cum o spui face
diferenţa”.

Când apar probleme în cuplu?
Problemele conjugale pot proveni din
comunicarea nonverbală ineficientă sau din
incapacitatea de a armoniza comunicarea
nonverbală cu cea verbală. Ascultătorul înţelege
mai repede semnalele nonverbale decât
conţinutul mesajului. Noi interpretăm sunetul unei
voci, fie că ne dăm seama, fie că nu. De regulă,
ne dăm seama de emoţiile vorbitorului după
înălţimea, ritmul şi volumul sunetului. Putem
desluşi sinceritatea sau ipocrizia, convingerea
sau îndoiala, adevărul sau falsitatea celor mai
multe afirmaţii pe care le auzim.

Comunicarea emoţională
Când vorbim despre comunicare în cadrul căsniciei,
nu ne gândim numai la trasmiterea de idei şi
informaţii, ci la trasmiterea de sentimente şi trăiri
complexe pe care le are o fiinţă.
Exemplu:
Draga mea am terminat de vopsit în bucătărie!
- Răspuns agresiv: Ţi-a luat cam mult timp pentru
asta!
- Răspuns rece sau indiferent: Mi-ai văzut
ochelarii?
- Răspuns cald: Ce treabă minunată ai făcut!

... Dar şi la ascultare
„Orice om să
fie grabnic
la ascultare”
(Iacob 1,19).

„Cine
răspunde
fără să fi
ascultat,
face o
prostie şi îşi
trage
ruşine”
(Proverbe 18,13).

Ascultarea
A asculta înseamnă a dovedi dragoste şi empatie
faţă de persoana care vorbeşte. Atunci când
asculţi nu te gândeşti la răspunsul pe care să-l
dai; accepţi fără a judeca ceea ce spune,
însemnând a înţelege că partenerul ţi-a
comunicat părerea lui, chiar dacă nu eşti de
acord cu conţinutul mesajului; trebuie să poţi
repeta mesajul comunicat şi să spui care au fost
emoţiile partenerului pe care le-ai desprins din
felul în care a fost comunicat mesajul,
înţelegând lucrurile din perspectiva lui.

Timpul alocat ascultării
• Din totalul timpului în care comunicăm,
33% este dedicat vorbirii şi 42% este
dedicat ascultării, ceea ce arată
importanţa celei din urmă.
• Pentru o ascultare atentă, trebuie să fim
conştienţi de obstacolele frecvente, care
împiedică o comunicare eficientă.

Obstacole în comunicare
•
•
•
•
•
•

•
•

Spiritul defensiv. În timp ce asculţi, te gândeşti cum să te scuzi, să te aperi, pierzând
sensul mesajului celui care vorbeşte şi transformă tot ceea ce spune într-un atac la
propria persoană.
Părerile preconcepute. Concepţiile pe care ţi le-ai făcut despre un om te fac să
respingi persoana fără a asculta ceea ce are de spus.
Conflictele interioare. Ne este greu să ascultăm atunci când participarea emoţională
devine nesănătos de intensă.
Întreruperile. Pentru că partenerul tău nu trece suficient de repede la esenţialul
mesajului său, întrerupi sau anticipezi ce o să spună. „O, asta nu-i nimic! Să vezi ceam păţit eu!”
Evitarea privirilor. Atunci când eviţi privirile, transmiţi celuilalt neîncredere, dezinteres
şi lipsă de atenţie.
Selectarea mesajului. Ascultătorul selectează mesajul potrivit atitudinii pe care o are.
Dacă are o atitudine negativă, va ignora mesajele pozitive, iar dacă are o atitudine
pozitivă va prelua doar pe cele care îi fac bine, respingându-le pe cele care ar duce
la dispute.
Insensibilitatea. Ascultătorul insensibil este incapabil să recepţioneze simţămintele
sau emoţiile din spatele cuvintelor.
Supraîncărcarea minţii. În anumite momente din zi în care oboseala fizică şi psihică
este maximă, ascultarea este diminuată.

Perioade esenţiale în comunicare
Există două perioade esenţiale de
comunicare dintre cei doi parteneri.
Ambele durează 4 minute. Primele patru
minute imediat după trezire şi primele
patru minute după întâlnirea de seară.
După unele studii, cele 8 minute sunt
socotite cruciale pentru atmosfera din
cadrul familiei pentru că dezlănţuie o
influenţă pozitivă asupra celorlalţi membri
ai familiei.

Prin comunicare ne descoperim şi
pe noi înşine

Prin comunicare, descoperim nu doar
persoana cealaltă şi nevoile ei, ci şi pe noi
înşine prin răspunsul pe care ni-l oferă
partenerul, dându-ne posibilitatea
corectării trăsăturilor de caracter
neformate.

Unde duce lipsa de comunicare?

Motivul de fond pentru care o
căsnicie se desface este datorat
lipsei comunicării, care duce la
lipsă de încredere.

Sugestii pentru cele 4 minute şi
ultimele 4 minute din zi
• Atunci când vă întâlniţi la sfârşitul zilei, să vă acordaţi
toată atenţia unul celuilalt, ascultându-vă cu inima, cu
ochii, cu urechile, cu tot corpul.
• Nu începeţi discuţia cu lista de îndatoriri: „Ai făcut ce ţiam cerut?”, altfel partenerul se va simţi ca un angajat.
• Atingeţi-vă, sărutaţi-vă, îmbrăţişati-vă, ţineti-vă de mână.
• Primele cuvinte spuse să nu fie o plângere.
• Acordaţi-vă un timp de relaxare. Nu vă învăluiţi imediat
partenerul cu treburi gospodăreşti. Nu vă repeziţi la
telefon şi nu vă apucaţi imediat de ocupaţia favorită.
Atenţia principală e îndreptată spre partenerul
dumneavoastră de viaţă, care e mai important decât
orice.
• Pregătiţi-vă mintal pentru întâlnirea cu partenerul.
Gândiţi-vă la ceea ce îi veţi spune sau la ceea ce veţi
face. Pregătiţi o surpriză cel puţin într-o seară pe

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
• După un timp de separare (chiar dacă este vorba de numai
câteva ore), întâmpinaţi-vă partenerul cu un zâmbet, o
vorbă bună, o atingere, un sărut, un compliment, o glumă.
• Stabiliţi o perioadă de tranziţie între timpul petrecut la
serviciu şi restul zilei. Perioada aceasta este necesară
pentru ca presiunile, frustrările, oboseala, supărarea să nu
afecteze comunicarea.
• Nu discutaţi despre subiecte importante, care pot duce la
neînţelegeri, când unul din parteneri este supărat, bolnav
sau suferind.
• Stabiliţi un timp zilnic, în care să abordaţi problemele
importante ale familiei şi să rezolvaţi problemele care au
apărut. În această perioadă a „hotărârilor”, nu permiteţi să
fiţi întrerupţi şi nu faceţi altceva, cum ar fi servitul mesei,
mersul cu maşina, urmărirea televizorului.
• Nu vă învinovăţiţi partenerul. Păstraţi-vă nemulţumirile
pentru perioada „hotărârilor”.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•
•
•
•
•
•

Nu schimbaţi subiectul înainte ca amândoi să-şi fi spus
părerea.
Fiţi specifici în discuţii. Definiţi cu grijă cuvintele şi
evitaţi generalizările sau exagerările.
Confirmaţi spusele partenerului, prin cuvintele voastre,
de exemplu: „înţeleg”, „îmi dau seama”, „da”, desigur”
etc.
Încercaţi să fiţi consecvenţi în comunicarea verbală şi
cea nonverbală, pentru a transmite un mesaj clar. Nu
faceţi complimente pe ton indiferent.
Fiţi cât se poate de precişi în descrierea evenimentului
sau obiectului de care vorbiţi. Nu uitaţi că vorbiţi din
perspectiva voastră.
Apreciaţi-l pe partener pentru lucrurile plăcute pe care
vi le spune. Folosiţi cuvinte şi expresii despre care
sunteţi sigur că îl vor convinge de aprecierea voastră.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•

•
•
•
•

•
•

Discutaţi cu partenerul despre subiecte care ştiţi că-i fac
plăcere. Dacă nu este dispus să discutaţi despre subiecte
plăcute vouă, nu ezitaţi să-i aduceţi la cunoştinţă despre ceea
ce vă place să discutaţi.
Nu exageraţi niciodată pentru a vă dovedi dreptatea.
Nu citiţi gândurile partenerului şi nu faceţi presupuneri despre
afirmaţiile lui.
Nu insistaţi asupra detaliilor sau lucrurilor neimportante.
Răspundeţi complet, dar nu excesiv de lung, când vă vine
rândul.
Repetaţi ce a spus partenerul, dacă credeţi că nu aţi înţeles
bine afirmaţiile lui.
Nu ocupaţi prea mult timp cu relatările ce privesc persoana
dumneavoastră, ci lăsaţi loc pentru desfăşurarea informaţiilor
şi trăirilor din zi ale celuilalt partener.

Rugăciunea

Rugaţi-vă zilnic, unul pentru celălalt,
în auzul partenerului şi arătaţi, prin
diferite ocazii, cât de preţios este
pentru voi.


Slide 5

Comunicarea în cuplu

„Care este cel mai important aspect
al căsniciei pe care trebuie să-l
cunoaştem?”

„COMUNICAREA!”
• Fără comunicare nu există relaţii între oameni,
iar fără relaţii nu există viaţă în comun.
„Comunicarea este pentru dragoste ceea ce
este sângele pentru organism”, spune autorul
cărţii „Miracolul dialogului”.

ESTE O
ARTĂ...

…DELOC
ABSTRACTĂ

Două lumi, două limbaje diferite
Când comunici, de fapt, te comunici pe tine
ca persoană. Atunci când un cuplu se
căsătoreşte, se împletesc două lumi şi
două limbaje. Deşi te-ar putea surprinde,
totuşi te căsătoreşti cu un străin. Şi asta
se vede prin faptul că deşi foloseşti
aceleaşi cuvinte, totuşi sensurile sunt
diferite în multe cazuri.

Comunicarea nonverbală
Dar o comunicare poate avea loc şi prin
gesticulaţie, prin uşi trântite, prin priviri
încruntate. Aceste forme de comunicare
sunt nonverbale şi, nu de puţine ori, intră
în contradicţie cu cele verbale.

Comunicarea
nonverbală

Când un soţ îi spune soţiei: „Draga mea, eşti o dulce”, dar
este scufundat în citirea unui ziar, ce va crede ea? Când
o soţie îşi întreabă soţul: „Cum a fost la servici?” pe un
ton monoton şi neutru, în timp ce trece prin cameră fără
să se oprească să primească răspunsul, cărui mesaj îi
va răspunde soţul, celui verbal sau celui nonverbal?
Ascultătorul aude ceva şi vede altceva. Rezultatul este
confuzia. În cele mai multe cazuri, ascultătorul ignoră
mesajele verbale şi reacţionează la cele nonverbale.

Tăcerea
Ce părere aveţi de tăcere? Este şi ea o
formă de comunicare. Cel mai adesea
însă comunică nemulţumire, mânie,
supărare, proastă dispoziţie sau dispreţ.
Mesajele tăcerii pot fi: „Nu-mi pasă de
tine!”, „Nu mă interesează!”, „Nu meriţi săţi răspuns!”, „Ţi-o coc eu!”, „Îţi arăt eu ţie!”.
Uneori, tăcerea poate comunica şi fericire,
satisfacţie, mulţumire.

Componentele comunicării
Cele trei componente ale comunicării sunt:
a) conţinutul 7%,
b) poziţia corpului şi gesturile 38%,
c) tonul şi inflexiunea vocii 55%.
Aceeaşi propoziţie îşi schimbă sensul prin
simpla schimbare a tonului şi infexiunii
vocii, a gesturilor sau a acţiunilor.

Exemplu
• N-AM spus că el a furat banii. (Oricine a făcut-o,
nu eu)
• N-am SPUS că el a furat banii. (Am arătat spre
el, dar eu n-am spus nimic)
• N-am spus că EL a furat banii. (Era tipul celălalt)
• N-am spus că el A FURAT banii. (I-a împrumutat
poate, dar nu i-a furat)
• N-am spus că el a furat BANII. (El a furat
altceva, dar nu banii)
Ceea ce arată vorba veche:
„Nu ceea ce spui, ci felul cum o spui face
diferenţa”.

Când apar probleme în cuplu?
Problemele conjugale pot proveni din
comunicarea nonverbală ineficientă sau din
incapacitatea de a armoniza comunicarea
nonverbală cu cea verbală. Ascultătorul înţelege
mai repede semnalele nonverbale decât
conţinutul mesajului. Noi interpretăm sunetul unei
voci, fie că ne dăm seama, fie că nu. De regulă,
ne dăm seama de emoţiile vorbitorului după
înălţimea, ritmul şi volumul sunetului. Putem
desluşi sinceritatea sau ipocrizia, convingerea
sau îndoiala, adevărul sau falsitatea celor mai
multe afirmaţii pe care le auzim.

Comunicarea emoţională
Când vorbim despre comunicare în cadrul căsniciei,
nu ne gândim numai la trasmiterea de idei şi
informaţii, ci la trasmiterea de sentimente şi trăiri
complexe pe care le are o fiinţă.
Exemplu:
Draga mea am terminat de vopsit în bucătărie!
- Răspuns agresiv: Ţi-a luat cam mult timp pentru
asta!
- Răspuns rece sau indiferent: Mi-ai văzut
ochelarii?
- Răspuns cald: Ce treabă minunată ai făcut!

... Dar şi la ascultare
„Orice om să
fie grabnic
la ascultare”
(Iacob 1,19).

„Cine
răspunde
fără să fi
ascultat,
face o
prostie şi îşi
trage
ruşine”
(Proverbe 18,13).

Ascultarea
A asculta înseamnă a dovedi dragoste şi empatie
faţă de persoana care vorbeşte. Atunci când
asculţi nu te gândeşti la răspunsul pe care să-l
dai; accepţi fără a judeca ceea ce spune,
însemnând a înţelege că partenerul ţi-a
comunicat părerea lui, chiar dacă nu eşti de
acord cu conţinutul mesajului; trebuie să poţi
repeta mesajul comunicat şi să spui care au fost
emoţiile partenerului pe care le-ai desprins din
felul în care a fost comunicat mesajul,
înţelegând lucrurile din perspectiva lui.

Timpul alocat ascultării
• Din totalul timpului în care comunicăm,
33% este dedicat vorbirii şi 42% este
dedicat ascultării, ceea ce arată
importanţa celei din urmă.
• Pentru o ascultare atentă, trebuie să fim
conştienţi de obstacolele frecvente, care
împiedică o comunicare eficientă.

Obstacole în comunicare
•
•
•
•
•
•

•
•

Spiritul defensiv. În timp ce asculţi, te gândeşti cum să te scuzi, să te aperi, pierzând
sensul mesajului celui care vorbeşte şi transformă tot ceea ce spune într-un atac la
propria persoană.
Părerile preconcepute. Concepţiile pe care ţi le-ai făcut despre un om te fac să
respingi persoana fără a asculta ceea ce are de spus.
Conflictele interioare. Ne este greu să ascultăm atunci când participarea emoţională
devine nesănătos de intensă.
Întreruperile. Pentru că partenerul tău nu trece suficient de repede la esenţialul
mesajului său, întrerupi sau anticipezi ce o să spună. „O, asta nu-i nimic! Să vezi ceam păţit eu!”
Evitarea privirilor. Atunci când eviţi privirile, transmiţi celuilalt neîncredere, dezinteres
şi lipsă de atenţie.
Selectarea mesajului. Ascultătorul selectează mesajul potrivit atitudinii pe care o are.
Dacă are o atitudine negativă, va ignora mesajele pozitive, iar dacă are o atitudine
pozitivă va prelua doar pe cele care îi fac bine, respingându-le pe cele care ar duce
la dispute.
Insensibilitatea. Ascultătorul insensibil este incapabil să recepţioneze simţămintele
sau emoţiile din spatele cuvintelor.
Supraîncărcarea minţii. În anumite momente din zi în care oboseala fizică şi psihică
este maximă, ascultarea este diminuată.

Perioade esenţiale în comunicare
Există două perioade esenţiale de
comunicare dintre cei doi parteneri.
Ambele durează 4 minute. Primele patru
minute imediat după trezire şi primele
patru minute după întâlnirea de seară.
După unele studii, cele 8 minute sunt
socotite cruciale pentru atmosfera din
cadrul familiei pentru că dezlănţuie o
influenţă pozitivă asupra celorlalţi membri
ai familiei.

Prin comunicare ne descoperim şi
pe noi înşine

Prin comunicare, descoperim nu doar
persoana cealaltă şi nevoile ei, ci şi pe noi
înşine prin răspunsul pe care ni-l oferă
partenerul, dându-ne posibilitatea
corectării trăsăturilor de caracter
neformate.

Unde duce lipsa de comunicare?

Motivul de fond pentru care o
căsnicie se desface este datorat
lipsei comunicării, care duce la
lipsă de încredere.

Sugestii pentru cele 4 minute şi
ultimele 4 minute din zi
• Atunci când vă întâlniţi la sfârşitul zilei, să vă acordaţi
toată atenţia unul celuilalt, ascultându-vă cu inima, cu
ochii, cu urechile, cu tot corpul.
• Nu începeţi discuţia cu lista de îndatoriri: „Ai făcut ce ţiam cerut?”, altfel partenerul se va simţi ca un angajat.
• Atingeţi-vă, sărutaţi-vă, îmbrăţişati-vă, ţineti-vă de mână.
• Primele cuvinte spuse să nu fie o plângere.
• Acordaţi-vă un timp de relaxare. Nu vă învăluiţi imediat
partenerul cu treburi gospodăreşti. Nu vă repeziţi la
telefon şi nu vă apucaţi imediat de ocupaţia favorită.
Atenţia principală e îndreptată spre partenerul
dumneavoastră de viaţă, care e mai important decât
orice.
• Pregătiţi-vă mintal pentru întâlnirea cu partenerul.
Gândiţi-vă la ceea ce îi veţi spune sau la ceea ce veţi
face. Pregătiţi o surpriză cel puţin într-o seară pe

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
• După un timp de separare (chiar dacă este vorba de numai
câteva ore), întâmpinaţi-vă partenerul cu un zâmbet, o
vorbă bună, o atingere, un sărut, un compliment, o glumă.
• Stabiliţi o perioadă de tranziţie între timpul petrecut la
serviciu şi restul zilei. Perioada aceasta este necesară
pentru ca presiunile, frustrările, oboseala, supărarea să nu
afecteze comunicarea.
• Nu discutaţi despre subiecte importante, care pot duce la
neînţelegeri, când unul din parteneri este supărat, bolnav
sau suferind.
• Stabiliţi un timp zilnic, în care să abordaţi problemele
importante ale familiei şi să rezolvaţi problemele care au
apărut. În această perioadă a „hotărârilor”, nu permiteţi să
fiţi întrerupţi şi nu faceţi altceva, cum ar fi servitul mesei,
mersul cu maşina, urmărirea televizorului.
• Nu vă învinovăţiţi partenerul. Păstraţi-vă nemulţumirile
pentru perioada „hotărârilor”.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•
•
•
•
•
•

Nu schimbaţi subiectul înainte ca amândoi să-şi fi spus
părerea.
Fiţi specifici în discuţii. Definiţi cu grijă cuvintele şi
evitaţi generalizările sau exagerările.
Confirmaţi spusele partenerului, prin cuvintele voastre,
de exemplu: „înţeleg”, „îmi dau seama”, „da”, desigur”
etc.
Încercaţi să fiţi consecvenţi în comunicarea verbală şi
cea nonverbală, pentru a transmite un mesaj clar. Nu
faceţi complimente pe ton indiferent.
Fiţi cât se poate de precişi în descrierea evenimentului
sau obiectului de care vorbiţi. Nu uitaţi că vorbiţi din
perspectiva voastră.
Apreciaţi-l pe partener pentru lucrurile plăcute pe care
vi le spune. Folosiţi cuvinte şi expresii despre care
sunteţi sigur că îl vor convinge de aprecierea voastră.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•

•
•
•
•

•
•

Discutaţi cu partenerul despre subiecte care ştiţi că-i fac
plăcere. Dacă nu este dispus să discutaţi despre subiecte
plăcute vouă, nu ezitaţi să-i aduceţi la cunoştinţă despre ceea
ce vă place să discutaţi.
Nu exageraţi niciodată pentru a vă dovedi dreptatea.
Nu citiţi gândurile partenerului şi nu faceţi presupuneri despre
afirmaţiile lui.
Nu insistaţi asupra detaliilor sau lucrurilor neimportante.
Răspundeţi complet, dar nu excesiv de lung, când vă vine
rândul.
Repetaţi ce a spus partenerul, dacă credeţi că nu aţi înţeles
bine afirmaţiile lui.
Nu ocupaţi prea mult timp cu relatările ce privesc persoana
dumneavoastră, ci lăsaţi loc pentru desfăşurarea informaţiilor
şi trăirilor din zi ale celuilalt partener.

Rugăciunea

Rugaţi-vă zilnic, unul pentru celălalt,
în auzul partenerului şi arătaţi, prin
diferite ocazii, cât de preţios este
pentru voi.


Slide 6

Comunicarea în cuplu

„Care este cel mai important aspect
al căsniciei pe care trebuie să-l
cunoaştem?”

„COMUNICAREA!”
• Fără comunicare nu există relaţii între oameni,
iar fără relaţii nu există viaţă în comun.
„Comunicarea este pentru dragoste ceea ce
este sângele pentru organism”, spune autorul
cărţii „Miracolul dialogului”.

ESTE O
ARTĂ...

…DELOC
ABSTRACTĂ

Două lumi, două limbaje diferite
Când comunici, de fapt, te comunici pe tine
ca persoană. Atunci când un cuplu se
căsătoreşte, se împletesc două lumi şi
două limbaje. Deşi te-ar putea surprinde,
totuşi te căsătoreşti cu un străin. Şi asta
se vede prin faptul că deşi foloseşti
aceleaşi cuvinte, totuşi sensurile sunt
diferite în multe cazuri.

Comunicarea nonverbală
Dar o comunicare poate avea loc şi prin
gesticulaţie, prin uşi trântite, prin priviri
încruntate. Aceste forme de comunicare
sunt nonverbale şi, nu de puţine ori, intră
în contradicţie cu cele verbale.

Comunicarea
nonverbală

Când un soţ îi spune soţiei: „Draga mea, eşti o dulce”, dar
este scufundat în citirea unui ziar, ce va crede ea? Când
o soţie îşi întreabă soţul: „Cum a fost la servici?” pe un
ton monoton şi neutru, în timp ce trece prin cameră fără
să se oprească să primească răspunsul, cărui mesaj îi
va răspunde soţul, celui verbal sau celui nonverbal?
Ascultătorul aude ceva şi vede altceva. Rezultatul este
confuzia. În cele mai multe cazuri, ascultătorul ignoră
mesajele verbale şi reacţionează la cele nonverbale.

Tăcerea
Ce părere aveţi de tăcere? Este şi ea o
formă de comunicare. Cel mai adesea
însă comunică nemulţumire, mânie,
supărare, proastă dispoziţie sau dispreţ.
Mesajele tăcerii pot fi: „Nu-mi pasă de
tine!”, „Nu mă interesează!”, „Nu meriţi săţi răspuns!”, „Ţi-o coc eu!”, „Îţi arăt eu ţie!”.
Uneori, tăcerea poate comunica şi fericire,
satisfacţie, mulţumire.

Componentele comunicării
Cele trei componente ale comunicării sunt:
a) conţinutul 7%,
b) poziţia corpului şi gesturile 38%,
c) tonul şi inflexiunea vocii 55%.
Aceeaşi propoziţie îşi schimbă sensul prin
simpla schimbare a tonului şi infexiunii
vocii, a gesturilor sau a acţiunilor.

Exemplu
• N-AM spus că el a furat banii. (Oricine a făcut-o,
nu eu)
• N-am SPUS că el a furat banii. (Am arătat spre
el, dar eu n-am spus nimic)
• N-am spus că EL a furat banii. (Era tipul celălalt)
• N-am spus că el A FURAT banii. (I-a împrumutat
poate, dar nu i-a furat)
• N-am spus că el a furat BANII. (El a furat
altceva, dar nu banii)
Ceea ce arată vorba veche:
„Nu ceea ce spui, ci felul cum o spui face
diferenţa”.

Când apar probleme în cuplu?
Problemele conjugale pot proveni din
comunicarea nonverbală ineficientă sau din
incapacitatea de a armoniza comunicarea
nonverbală cu cea verbală. Ascultătorul înţelege
mai repede semnalele nonverbale decât
conţinutul mesajului. Noi interpretăm sunetul unei
voci, fie că ne dăm seama, fie că nu. De regulă,
ne dăm seama de emoţiile vorbitorului după
înălţimea, ritmul şi volumul sunetului. Putem
desluşi sinceritatea sau ipocrizia, convingerea
sau îndoiala, adevărul sau falsitatea celor mai
multe afirmaţii pe care le auzim.

Comunicarea emoţională
Când vorbim despre comunicare în cadrul căsniciei,
nu ne gândim numai la trasmiterea de idei şi
informaţii, ci la trasmiterea de sentimente şi trăiri
complexe pe care le are o fiinţă.
Exemplu:
Draga mea am terminat de vopsit în bucătărie!
- Răspuns agresiv: Ţi-a luat cam mult timp pentru
asta!
- Răspuns rece sau indiferent: Mi-ai văzut
ochelarii?
- Răspuns cald: Ce treabă minunată ai făcut!

... Dar şi la ascultare
„Orice om să
fie grabnic
la ascultare”
(Iacob 1,19).

„Cine
răspunde
fără să fi
ascultat,
face o
prostie şi îşi
trage
ruşine”
(Proverbe 18,13).

Ascultarea
A asculta înseamnă a dovedi dragoste şi empatie
faţă de persoana care vorbeşte. Atunci când
asculţi nu te gândeşti la răspunsul pe care să-l
dai; accepţi fără a judeca ceea ce spune,
însemnând a înţelege că partenerul ţi-a
comunicat părerea lui, chiar dacă nu eşti de
acord cu conţinutul mesajului; trebuie să poţi
repeta mesajul comunicat şi să spui care au fost
emoţiile partenerului pe care le-ai desprins din
felul în care a fost comunicat mesajul,
înţelegând lucrurile din perspectiva lui.

Timpul alocat ascultării
• Din totalul timpului în care comunicăm,
33% este dedicat vorbirii şi 42% este
dedicat ascultării, ceea ce arată
importanţa celei din urmă.
• Pentru o ascultare atentă, trebuie să fim
conştienţi de obstacolele frecvente, care
împiedică o comunicare eficientă.

Obstacole în comunicare
•
•
•
•
•
•

•
•

Spiritul defensiv. În timp ce asculţi, te gândeşti cum să te scuzi, să te aperi, pierzând
sensul mesajului celui care vorbeşte şi transformă tot ceea ce spune într-un atac la
propria persoană.
Părerile preconcepute. Concepţiile pe care ţi le-ai făcut despre un om te fac să
respingi persoana fără a asculta ceea ce are de spus.
Conflictele interioare. Ne este greu să ascultăm atunci când participarea emoţională
devine nesănătos de intensă.
Întreruperile. Pentru că partenerul tău nu trece suficient de repede la esenţialul
mesajului său, întrerupi sau anticipezi ce o să spună. „O, asta nu-i nimic! Să vezi ceam păţit eu!”
Evitarea privirilor. Atunci când eviţi privirile, transmiţi celuilalt neîncredere, dezinteres
şi lipsă de atenţie.
Selectarea mesajului. Ascultătorul selectează mesajul potrivit atitudinii pe care o are.
Dacă are o atitudine negativă, va ignora mesajele pozitive, iar dacă are o atitudine
pozitivă va prelua doar pe cele care îi fac bine, respingându-le pe cele care ar duce
la dispute.
Insensibilitatea. Ascultătorul insensibil este incapabil să recepţioneze simţămintele
sau emoţiile din spatele cuvintelor.
Supraîncărcarea minţii. În anumite momente din zi în care oboseala fizică şi psihică
este maximă, ascultarea este diminuată.

Perioade esenţiale în comunicare
Există două perioade esenţiale de
comunicare dintre cei doi parteneri.
Ambele durează 4 minute. Primele patru
minute imediat după trezire şi primele
patru minute după întâlnirea de seară.
După unele studii, cele 8 minute sunt
socotite cruciale pentru atmosfera din
cadrul familiei pentru că dezlănţuie o
influenţă pozitivă asupra celorlalţi membri
ai familiei.

Prin comunicare ne descoperim şi
pe noi înşine

Prin comunicare, descoperim nu doar
persoana cealaltă şi nevoile ei, ci şi pe noi
înşine prin răspunsul pe care ni-l oferă
partenerul, dându-ne posibilitatea
corectării trăsăturilor de caracter
neformate.

Unde duce lipsa de comunicare?

Motivul de fond pentru care o
căsnicie se desface este datorat
lipsei comunicării, care duce la
lipsă de încredere.

Sugestii pentru cele 4 minute şi
ultimele 4 minute din zi
• Atunci când vă întâlniţi la sfârşitul zilei, să vă acordaţi
toată atenţia unul celuilalt, ascultându-vă cu inima, cu
ochii, cu urechile, cu tot corpul.
• Nu începeţi discuţia cu lista de îndatoriri: „Ai făcut ce ţiam cerut?”, altfel partenerul se va simţi ca un angajat.
• Atingeţi-vă, sărutaţi-vă, îmbrăţişati-vă, ţineti-vă de mână.
• Primele cuvinte spuse să nu fie o plângere.
• Acordaţi-vă un timp de relaxare. Nu vă învăluiţi imediat
partenerul cu treburi gospodăreşti. Nu vă repeziţi la
telefon şi nu vă apucaţi imediat de ocupaţia favorită.
Atenţia principală e îndreptată spre partenerul
dumneavoastră de viaţă, care e mai important decât
orice.
• Pregătiţi-vă mintal pentru întâlnirea cu partenerul.
Gândiţi-vă la ceea ce îi veţi spune sau la ceea ce veţi
face. Pregătiţi o surpriză cel puţin într-o seară pe

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
• După un timp de separare (chiar dacă este vorba de numai
câteva ore), întâmpinaţi-vă partenerul cu un zâmbet, o
vorbă bună, o atingere, un sărut, un compliment, o glumă.
• Stabiliţi o perioadă de tranziţie între timpul petrecut la
serviciu şi restul zilei. Perioada aceasta este necesară
pentru ca presiunile, frustrările, oboseala, supărarea să nu
afecteze comunicarea.
• Nu discutaţi despre subiecte importante, care pot duce la
neînţelegeri, când unul din parteneri este supărat, bolnav
sau suferind.
• Stabiliţi un timp zilnic, în care să abordaţi problemele
importante ale familiei şi să rezolvaţi problemele care au
apărut. În această perioadă a „hotărârilor”, nu permiteţi să
fiţi întrerupţi şi nu faceţi altceva, cum ar fi servitul mesei,
mersul cu maşina, urmărirea televizorului.
• Nu vă învinovăţiţi partenerul. Păstraţi-vă nemulţumirile
pentru perioada „hotărârilor”.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•
•
•
•
•
•

Nu schimbaţi subiectul înainte ca amândoi să-şi fi spus
părerea.
Fiţi specifici în discuţii. Definiţi cu grijă cuvintele şi
evitaţi generalizările sau exagerările.
Confirmaţi spusele partenerului, prin cuvintele voastre,
de exemplu: „înţeleg”, „îmi dau seama”, „da”, desigur”
etc.
Încercaţi să fiţi consecvenţi în comunicarea verbală şi
cea nonverbală, pentru a transmite un mesaj clar. Nu
faceţi complimente pe ton indiferent.
Fiţi cât se poate de precişi în descrierea evenimentului
sau obiectului de care vorbiţi. Nu uitaţi că vorbiţi din
perspectiva voastră.
Apreciaţi-l pe partener pentru lucrurile plăcute pe care
vi le spune. Folosiţi cuvinte şi expresii despre care
sunteţi sigur că îl vor convinge de aprecierea voastră.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•

•
•
•
•

•
•

Discutaţi cu partenerul despre subiecte care ştiţi că-i fac
plăcere. Dacă nu este dispus să discutaţi despre subiecte
plăcute vouă, nu ezitaţi să-i aduceţi la cunoştinţă despre ceea
ce vă place să discutaţi.
Nu exageraţi niciodată pentru a vă dovedi dreptatea.
Nu citiţi gândurile partenerului şi nu faceţi presupuneri despre
afirmaţiile lui.
Nu insistaţi asupra detaliilor sau lucrurilor neimportante.
Răspundeţi complet, dar nu excesiv de lung, când vă vine
rândul.
Repetaţi ce a spus partenerul, dacă credeţi că nu aţi înţeles
bine afirmaţiile lui.
Nu ocupaţi prea mult timp cu relatările ce privesc persoana
dumneavoastră, ci lăsaţi loc pentru desfăşurarea informaţiilor
şi trăirilor din zi ale celuilalt partener.

Rugăciunea

Rugaţi-vă zilnic, unul pentru celălalt,
în auzul partenerului şi arătaţi, prin
diferite ocazii, cât de preţios este
pentru voi.


Slide 7

Comunicarea în cuplu

„Care este cel mai important aspect
al căsniciei pe care trebuie să-l
cunoaştem?”

„COMUNICAREA!”
• Fără comunicare nu există relaţii între oameni,
iar fără relaţii nu există viaţă în comun.
„Comunicarea este pentru dragoste ceea ce
este sângele pentru organism”, spune autorul
cărţii „Miracolul dialogului”.

ESTE O
ARTĂ...

…DELOC
ABSTRACTĂ

Două lumi, două limbaje diferite
Când comunici, de fapt, te comunici pe tine
ca persoană. Atunci când un cuplu se
căsătoreşte, se împletesc două lumi şi
două limbaje. Deşi te-ar putea surprinde,
totuşi te căsătoreşti cu un străin. Şi asta
se vede prin faptul că deşi foloseşti
aceleaşi cuvinte, totuşi sensurile sunt
diferite în multe cazuri.

Comunicarea nonverbală
Dar o comunicare poate avea loc şi prin
gesticulaţie, prin uşi trântite, prin priviri
încruntate. Aceste forme de comunicare
sunt nonverbale şi, nu de puţine ori, intră
în contradicţie cu cele verbale.

Comunicarea
nonverbală

Când un soţ îi spune soţiei: „Draga mea, eşti o dulce”, dar
este scufundat în citirea unui ziar, ce va crede ea? Când
o soţie îşi întreabă soţul: „Cum a fost la servici?” pe un
ton monoton şi neutru, în timp ce trece prin cameră fără
să se oprească să primească răspunsul, cărui mesaj îi
va răspunde soţul, celui verbal sau celui nonverbal?
Ascultătorul aude ceva şi vede altceva. Rezultatul este
confuzia. În cele mai multe cazuri, ascultătorul ignoră
mesajele verbale şi reacţionează la cele nonverbale.

Tăcerea
Ce părere aveţi de tăcere? Este şi ea o
formă de comunicare. Cel mai adesea
însă comunică nemulţumire, mânie,
supărare, proastă dispoziţie sau dispreţ.
Mesajele tăcerii pot fi: „Nu-mi pasă de
tine!”, „Nu mă interesează!”, „Nu meriţi săţi răspuns!”, „Ţi-o coc eu!”, „Îţi arăt eu ţie!”.
Uneori, tăcerea poate comunica şi fericire,
satisfacţie, mulţumire.

Componentele comunicării
Cele trei componente ale comunicării sunt:
a) conţinutul 7%,
b) poziţia corpului şi gesturile 38%,
c) tonul şi inflexiunea vocii 55%.
Aceeaşi propoziţie îşi schimbă sensul prin
simpla schimbare a tonului şi infexiunii
vocii, a gesturilor sau a acţiunilor.

Exemplu
• N-AM spus că el a furat banii. (Oricine a făcut-o,
nu eu)
• N-am SPUS că el a furat banii. (Am arătat spre
el, dar eu n-am spus nimic)
• N-am spus că EL a furat banii. (Era tipul celălalt)
• N-am spus că el A FURAT banii. (I-a împrumutat
poate, dar nu i-a furat)
• N-am spus că el a furat BANII. (El a furat
altceva, dar nu banii)
Ceea ce arată vorba veche:
„Nu ceea ce spui, ci felul cum o spui face
diferenţa”.

Când apar probleme în cuplu?
Problemele conjugale pot proveni din
comunicarea nonverbală ineficientă sau din
incapacitatea de a armoniza comunicarea
nonverbală cu cea verbală. Ascultătorul înţelege
mai repede semnalele nonverbale decât
conţinutul mesajului. Noi interpretăm sunetul unei
voci, fie că ne dăm seama, fie că nu. De regulă,
ne dăm seama de emoţiile vorbitorului după
înălţimea, ritmul şi volumul sunetului. Putem
desluşi sinceritatea sau ipocrizia, convingerea
sau îndoiala, adevărul sau falsitatea celor mai
multe afirmaţii pe care le auzim.

Comunicarea emoţională
Când vorbim despre comunicare în cadrul căsniciei,
nu ne gândim numai la trasmiterea de idei şi
informaţii, ci la trasmiterea de sentimente şi trăiri
complexe pe care le are o fiinţă.
Exemplu:
Draga mea am terminat de vopsit în bucătărie!
- Răspuns agresiv: Ţi-a luat cam mult timp pentru
asta!
- Răspuns rece sau indiferent: Mi-ai văzut
ochelarii?
- Răspuns cald: Ce treabă minunată ai făcut!

... Dar şi la ascultare
„Orice om să
fie grabnic
la ascultare”
(Iacob 1,19).

„Cine
răspunde
fără să fi
ascultat,
face o
prostie şi îşi
trage
ruşine”
(Proverbe 18,13).

Ascultarea
A asculta înseamnă a dovedi dragoste şi empatie
faţă de persoana care vorbeşte. Atunci când
asculţi nu te gândeşti la răspunsul pe care să-l
dai; accepţi fără a judeca ceea ce spune,
însemnând a înţelege că partenerul ţi-a
comunicat părerea lui, chiar dacă nu eşti de
acord cu conţinutul mesajului; trebuie să poţi
repeta mesajul comunicat şi să spui care au fost
emoţiile partenerului pe care le-ai desprins din
felul în care a fost comunicat mesajul,
înţelegând lucrurile din perspectiva lui.

Timpul alocat ascultării
• Din totalul timpului în care comunicăm,
33% este dedicat vorbirii şi 42% este
dedicat ascultării, ceea ce arată
importanţa celei din urmă.
• Pentru o ascultare atentă, trebuie să fim
conştienţi de obstacolele frecvente, care
împiedică o comunicare eficientă.

Obstacole în comunicare
•
•
•
•
•
•

•
•

Spiritul defensiv. În timp ce asculţi, te gândeşti cum să te scuzi, să te aperi, pierzând
sensul mesajului celui care vorbeşte şi transformă tot ceea ce spune într-un atac la
propria persoană.
Părerile preconcepute. Concepţiile pe care ţi le-ai făcut despre un om te fac să
respingi persoana fără a asculta ceea ce are de spus.
Conflictele interioare. Ne este greu să ascultăm atunci când participarea emoţională
devine nesănătos de intensă.
Întreruperile. Pentru că partenerul tău nu trece suficient de repede la esenţialul
mesajului său, întrerupi sau anticipezi ce o să spună. „O, asta nu-i nimic! Să vezi ceam păţit eu!”
Evitarea privirilor. Atunci când eviţi privirile, transmiţi celuilalt neîncredere, dezinteres
şi lipsă de atenţie.
Selectarea mesajului. Ascultătorul selectează mesajul potrivit atitudinii pe care o are.
Dacă are o atitudine negativă, va ignora mesajele pozitive, iar dacă are o atitudine
pozitivă va prelua doar pe cele care îi fac bine, respingându-le pe cele care ar duce
la dispute.
Insensibilitatea. Ascultătorul insensibil este incapabil să recepţioneze simţămintele
sau emoţiile din spatele cuvintelor.
Supraîncărcarea minţii. În anumite momente din zi în care oboseala fizică şi psihică
este maximă, ascultarea este diminuată.

Perioade esenţiale în comunicare
Există două perioade esenţiale de
comunicare dintre cei doi parteneri.
Ambele durează 4 minute. Primele patru
minute imediat după trezire şi primele
patru minute după întâlnirea de seară.
După unele studii, cele 8 minute sunt
socotite cruciale pentru atmosfera din
cadrul familiei pentru că dezlănţuie o
influenţă pozitivă asupra celorlalţi membri
ai familiei.

Prin comunicare ne descoperim şi
pe noi înşine

Prin comunicare, descoperim nu doar
persoana cealaltă şi nevoile ei, ci şi pe noi
înşine prin răspunsul pe care ni-l oferă
partenerul, dându-ne posibilitatea
corectării trăsăturilor de caracter
neformate.

Unde duce lipsa de comunicare?

Motivul de fond pentru care o
căsnicie se desface este datorat
lipsei comunicării, care duce la
lipsă de încredere.

Sugestii pentru cele 4 minute şi
ultimele 4 minute din zi
• Atunci când vă întâlniţi la sfârşitul zilei, să vă acordaţi
toată atenţia unul celuilalt, ascultându-vă cu inima, cu
ochii, cu urechile, cu tot corpul.
• Nu începeţi discuţia cu lista de îndatoriri: „Ai făcut ce ţiam cerut?”, altfel partenerul se va simţi ca un angajat.
• Atingeţi-vă, sărutaţi-vă, îmbrăţişati-vă, ţineti-vă de mână.
• Primele cuvinte spuse să nu fie o plângere.
• Acordaţi-vă un timp de relaxare. Nu vă învăluiţi imediat
partenerul cu treburi gospodăreşti. Nu vă repeziţi la
telefon şi nu vă apucaţi imediat de ocupaţia favorită.
Atenţia principală e îndreptată spre partenerul
dumneavoastră de viaţă, care e mai important decât
orice.
• Pregătiţi-vă mintal pentru întâlnirea cu partenerul.
Gândiţi-vă la ceea ce îi veţi spune sau la ceea ce veţi
face. Pregătiţi o surpriză cel puţin într-o seară pe

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
• După un timp de separare (chiar dacă este vorba de numai
câteva ore), întâmpinaţi-vă partenerul cu un zâmbet, o
vorbă bună, o atingere, un sărut, un compliment, o glumă.
• Stabiliţi o perioadă de tranziţie între timpul petrecut la
serviciu şi restul zilei. Perioada aceasta este necesară
pentru ca presiunile, frustrările, oboseala, supărarea să nu
afecteze comunicarea.
• Nu discutaţi despre subiecte importante, care pot duce la
neînţelegeri, când unul din parteneri este supărat, bolnav
sau suferind.
• Stabiliţi un timp zilnic, în care să abordaţi problemele
importante ale familiei şi să rezolvaţi problemele care au
apărut. În această perioadă a „hotărârilor”, nu permiteţi să
fiţi întrerupţi şi nu faceţi altceva, cum ar fi servitul mesei,
mersul cu maşina, urmărirea televizorului.
• Nu vă învinovăţiţi partenerul. Păstraţi-vă nemulţumirile
pentru perioada „hotărârilor”.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•
•
•
•
•
•

Nu schimbaţi subiectul înainte ca amândoi să-şi fi spus
părerea.
Fiţi specifici în discuţii. Definiţi cu grijă cuvintele şi
evitaţi generalizările sau exagerările.
Confirmaţi spusele partenerului, prin cuvintele voastre,
de exemplu: „înţeleg”, „îmi dau seama”, „da”, desigur”
etc.
Încercaţi să fiţi consecvenţi în comunicarea verbală şi
cea nonverbală, pentru a transmite un mesaj clar. Nu
faceţi complimente pe ton indiferent.
Fiţi cât se poate de precişi în descrierea evenimentului
sau obiectului de care vorbiţi. Nu uitaţi că vorbiţi din
perspectiva voastră.
Apreciaţi-l pe partener pentru lucrurile plăcute pe care
vi le spune. Folosiţi cuvinte şi expresii despre care
sunteţi sigur că îl vor convinge de aprecierea voastră.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•

•
•
•
•

•
•

Discutaţi cu partenerul despre subiecte care ştiţi că-i fac
plăcere. Dacă nu este dispus să discutaţi despre subiecte
plăcute vouă, nu ezitaţi să-i aduceţi la cunoştinţă despre ceea
ce vă place să discutaţi.
Nu exageraţi niciodată pentru a vă dovedi dreptatea.
Nu citiţi gândurile partenerului şi nu faceţi presupuneri despre
afirmaţiile lui.
Nu insistaţi asupra detaliilor sau lucrurilor neimportante.
Răspundeţi complet, dar nu excesiv de lung, când vă vine
rândul.
Repetaţi ce a spus partenerul, dacă credeţi că nu aţi înţeles
bine afirmaţiile lui.
Nu ocupaţi prea mult timp cu relatările ce privesc persoana
dumneavoastră, ci lăsaţi loc pentru desfăşurarea informaţiilor
şi trăirilor din zi ale celuilalt partener.

Rugăciunea

Rugaţi-vă zilnic, unul pentru celălalt,
în auzul partenerului şi arătaţi, prin
diferite ocazii, cât de preţios este
pentru voi.


Slide 8

Comunicarea în cuplu

„Care este cel mai important aspect
al căsniciei pe care trebuie să-l
cunoaştem?”

„COMUNICAREA!”
• Fără comunicare nu există relaţii între oameni,
iar fără relaţii nu există viaţă în comun.
„Comunicarea este pentru dragoste ceea ce
este sângele pentru organism”, spune autorul
cărţii „Miracolul dialogului”.

ESTE O
ARTĂ...

…DELOC
ABSTRACTĂ

Două lumi, două limbaje diferite
Când comunici, de fapt, te comunici pe tine
ca persoană. Atunci când un cuplu se
căsătoreşte, se împletesc două lumi şi
două limbaje. Deşi te-ar putea surprinde,
totuşi te căsătoreşti cu un străin. Şi asta
se vede prin faptul că deşi foloseşti
aceleaşi cuvinte, totuşi sensurile sunt
diferite în multe cazuri.

Comunicarea nonverbală
Dar o comunicare poate avea loc şi prin
gesticulaţie, prin uşi trântite, prin priviri
încruntate. Aceste forme de comunicare
sunt nonverbale şi, nu de puţine ori, intră
în contradicţie cu cele verbale.

Comunicarea
nonverbală

Când un soţ îi spune soţiei: „Draga mea, eşti o dulce”, dar
este scufundat în citirea unui ziar, ce va crede ea? Când
o soţie îşi întreabă soţul: „Cum a fost la servici?” pe un
ton monoton şi neutru, în timp ce trece prin cameră fără
să se oprească să primească răspunsul, cărui mesaj îi
va răspunde soţul, celui verbal sau celui nonverbal?
Ascultătorul aude ceva şi vede altceva. Rezultatul este
confuzia. În cele mai multe cazuri, ascultătorul ignoră
mesajele verbale şi reacţionează la cele nonverbale.

Tăcerea
Ce părere aveţi de tăcere? Este şi ea o
formă de comunicare. Cel mai adesea
însă comunică nemulţumire, mânie,
supărare, proastă dispoziţie sau dispreţ.
Mesajele tăcerii pot fi: „Nu-mi pasă de
tine!”, „Nu mă interesează!”, „Nu meriţi săţi răspuns!”, „Ţi-o coc eu!”, „Îţi arăt eu ţie!”.
Uneori, tăcerea poate comunica şi fericire,
satisfacţie, mulţumire.

Componentele comunicării
Cele trei componente ale comunicării sunt:
a) conţinutul 7%,
b) poziţia corpului şi gesturile 38%,
c) tonul şi inflexiunea vocii 55%.
Aceeaşi propoziţie îşi schimbă sensul prin
simpla schimbare a tonului şi infexiunii
vocii, a gesturilor sau a acţiunilor.

Exemplu
• N-AM spus că el a furat banii. (Oricine a făcut-o,
nu eu)
• N-am SPUS că el a furat banii. (Am arătat spre
el, dar eu n-am spus nimic)
• N-am spus că EL a furat banii. (Era tipul celălalt)
• N-am spus că el A FURAT banii. (I-a împrumutat
poate, dar nu i-a furat)
• N-am spus că el a furat BANII. (El a furat
altceva, dar nu banii)
Ceea ce arată vorba veche:
„Nu ceea ce spui, ci felul cum o spui face
diferenţa”.

Când apar probleme în cuplu?
Problemele conjugale pot proveni din
comunicarea nonverbală ineficientă sau din
incapacitatea de a armoniza comunicarea
nonverbală cu cea verbală. Ascultătorul înţelege
mai repede semnalele nonverbale decât
conţinutul mesajului. Noi interpretăm sunetul unei
voci, fie că ne dăm seama, fie că nu. De regulă,
ne dăm seama de emoţiile vorbitorului după
înălţimea, ritmul şi volumul sunetului. Putem
desluşi sinceritatea sau ipocrizia, convingerea
sau îndoiala, adevărul sau falsitatea celor mai
multe afirmaţii pe care le auzim.

Comunicarea emoţională
Când vorbim despre comunicare în cadrul căsniciei,
nu ne gândim numai la trasmiterea de idei şi
informaţii, ci la trasmiterea de sentimente şi trăiri
complexe pe care le are o fiinţă.
Exemplu:
Draga mea am terminat de vopsit în bucătărie!
- Răspuns agresiv: Ţi-a luat cam mult timp pentru
asta!
- Răspuns rece sau indiferent: Mi-ai văzut
ochelarii?
- Răspuns cald: Ce treabă minunată ai făcut!

... Dar şi la ascultare
„Orice om să
fie grabnic
la ascultare”
(Iacob 1,19).

„Cine
răspunde
fără să fi
ascultat,
face o
prostie şi îşi
trage
ruşine”
(Proverbe 18,13).

Ascultarea
A asculta înseamnă a dovedi dragoste şi empatie
faţă de persoana care vorbeşte. Atunci când
asculţi nu te gândeşti la răspunsul pe care să-l
dai; accepţi fără a judeca ceea ce spune,
însemnând a înţelege că partenerul ţi-a
comunicat părerea lui, chiar dacă nu eşti de
acord cu conţinutul mesajului; trebuie să poţi
repeta mesajul comunicat şi să spui care au fost
emoţiile partenerului pe care le-ai desprins din
felul în care a fost comunicat mesajul,
înţelegând lucrurile din perspectiva lui.

Timpul alocat ascultării
• Din totalul timpului în care comunicăm,
33% este dedicat vorbirii şi 42% este
dedicat ascultării, ceea ce arată
importanţa celei din urmă.
• Pentru o ascultare atentă, trebuie să fim
conştienţi de obstacolele frecvente, care
împiedică o comunicare eficientă.

Obstacole în comunicare
•
•
•
•
•
•

•
•

Spiritul defensiv. În timp ce asculţi, te gândeşti cum să te scuzi, să te aperi, pierzând
sensul mesajului celui care vorbeşte şi transformă tot ceea ce spune într-un atac la
propria persoană.
Părerile preconcepute. Concepţiile pe care ţi le-ai făcut despre un om te fac să
respingi persoana fără a asculta ceea ce are de spus.
Conflictele interioare. Ne este greu să ascultăm atunci când participarea emoţională
devine nesănătos de intensă.
Întreruperile. Pentru că partenerul tău nu trece suficient de repede la esenţialul
mesajului său, întrerupi sau anticipezi ce o să spună. „O, asta nu-i nimic! Să vezi ceam păţit eu!”
Evitarea privirilor. Atunci când eviţi privirile, transmiţi celuilalt neîncredere, dezinteres
şi lipsă de atenţie.
Selectarea mesajului. Ascultătorul selectează mesajul potrivit atitudinii pe care o are.
Dacă are o atitudine negativă, va ignora mesajele pozitive, iar dacă are o atitudine
pozitivă va prelua doar pe cele care îi fac bine, respingându-le pe cele care ar duce
la dispute.
Insensibilitatea. Ascultătorul insensibil este incapabil să recepţioneze simţămintele
sau emoţiile din spatele cuvintelor.
Supraîncărcarea minţii. În anumite momente din zi în care oboseala fizică şi psihică
este maximă, ascultarea este diminuată.

Perioade esenţiale în comunicare
Există două perioade esenţiale de
comunicare dintre cei doi parteneri.
Ambele durează 4 minute. Primele patru
minute imediat după trezire şi primele
patru minute după întâlnirea de seară.
După unele studii, cele 8 minute sunt
socotite cruciale pentru atmosfera din
cadrul familiei pentru că dezlănţuie o
influenţă pozitivă asupra celorlalţi membri
ai familiei.

Prin comunicare ne descoperim şi
pe noi înşine

Prin comunicare, descoperim nu doar
persoana cealaltă şi nevoile ei, ci şi pe noi
înşine prin răspunsul pe care ni-l oferă
partenerul, dându-ne posibilitatea
corectării trăsăturilor de caracter
neformate.

Unde duce lipsa de comunicare?

Motivul de fond pentru care o
căsnicie se desface este datorat
lipsei comunicării, care duce la
lipsă de încredere.

Sugestii pentru cele 4 minute şi
ultimele 4 minute din zi
• Atunci când vă întâlniţi la sfârşitul zilei, să vă acordaţi
toată atenţia unul celuilalt, ascultându-vă cu inima, cu
ochii, cu urechile, cu tot corpul.
• Nu începeţi discuţia cu lista de îndatoriri: „Ai făcut ce ţiam cerut?”, altfel partenerul se va simţi ca un angajat.
• Atingeţi-vă, sărutaţi-vă, îmbrăţişati-vă, ţineti-vă de mână.
• Primele cuvinte spuse să nu fie o plângere.
• Acordaţi-vă un timp de relaxare. Nu vă învăluiţi imediat
partenerul cu treburi gospodăreşti. Nu vă repeziţi la
telefon şi nu vă apucaţi imediat de ocupaţia favorită.
Atenţia principală e îndreptată spre partenerul
dumneavoastră de viaţă, care e mai important decât
orice.
• Pregătiţi-vă mintal pentru întâlnirea cu partenerul.
Gândiţi-vă la ceea ce îi veţi spune sau la ceea ce veţi
face. Pregătiţi o surpriză cel puţin într-o seară pe

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
• După un timp de separare (chiar dacă este vorba de numai
câteva ore), întâmpinaţi-vă partenerul cu un zâmbet, o
vorbă bună, o atingere, un sărut, un compliment, o glumă.
• Stabiliţi o perioadă de tranziţie între timpul petrecut la
serviciu şi restul zilei. Perioada aceasta este necesară
pentru ca presiunile, frustrările, oboseala, supărarea să nu
afecteze comunicarea.
• Nu discutaţi despre subiecte importante, care pot duce la
neînţelegeri, când unul din parteneri este supărat, bolnav
sau suferind.
• Stabiliţi un timp zilnic, în care să abordaţi problemele
importante ale familiei şi să rezolvaţi problemele care au
apărut. În această perioadă a „hotărârilor”, nu permiteţi să
fiţi întrerupţi şi nu faceţi altceva, cum ar fi servitul mesei,
mersul cu maşina, urmărirea televizorului.
• Nu vă învinovăţiţi partenerul. Păstraţi-vă nemulţumirile
pentru perioada „hotărârilor”.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•
•
•
•
•
•

Nu schimbaţi subiectul înainte ca amândoi să-şi fi spus
părerea.
Fiţi specifici în discuţii. Definiţi cu grijă cuvintele şi
evitaţi generalizările sau exagerările.
Confirmaţi spusele partenerului, prin cuvintele voastre,
de exemplu: „înţeleg”, „îmi dau seama”, „da”, desigur”
etc.
Încercaţi să fiţi consecvenţi în comunicarea verbală şi
cea nonverbală, pentru a transmite un mesaj clar. Nu
faceţi complimente pe ton indiferent.
Fiţi cât se poate de precişi în descrierea evenimentului
sau obiectului de care vorbiţi. Nu uitaţi că vorbiţi din
perspectiva voastră.
Apreciaţi-l pe partener pentru lucrurile plăcute pe care
vi le spune. Folosiţi cuvinte şi expresii despre care
sunteţi sigur că îl vor convinge de aprecierea voastră.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•

•
•
•
•

•
•

Discutaţi cu partenerul despre subiecte care ştiţi că-i fac
plăcere. Dacă nu este dispus să discutaţi despre subiecte
plăcute vouă, nu ezitaţi să-i aduceţi la cunoştinţă despre ceea
ce vă place să discutaţi.
Nu exageraţi niciodată pentru a vă dovedi dreptatea.
Nu citiţi gândurile partenerului şi nu faceţi presupuneri despre
afirmaţiile lui.
Nu insistaţi asupra detaliilor sau lucrurilor neimportante.
Răspundeţi complet, dar nu excesiv de lung, când vă vine
rândul.
Repetaţi ce a spus partenerul, dacă credeţi că nu aţi înţeles
bine afirmaţiile lui.
Nu ocupaţi prea mult timp cu relatările ce privesc persoana
dumneavoastră, ci lăsaţi loc pentru desfăşurarea informaţiilor
şi trăirilor din zi ale celuilalt partener.

Rugăciunea

Rugaţi-vă zilnic, unul pentru celălalt,
în auzul partenerului şi arătaţi, prin
diferite ocazii, cât de preţios este
pentru voi.


Slide 9

Comunicarea în cuplu

„Care este cel mai important aspect
al căsniciei pe care trebuie să-l
cunoaştem?”

„COMUNICAREA!”
• Fără comunicare nu există relaţii între oameni,
iar fără relaţii nu există viaţă în comun.
„Comunicarea este pentru dragoste ceea ce
este sângele pentru organism”, spune autorul
cărţii „Miracolul dialogului”.

ESTE O
ARTĂ...

…DELOC
ABSTRACTĂ

Două lumi, două limbaje diferite
Când comunici, de fapt, te comunici pe tine
ca persoană. Atunci când un cuplu se
căsătoreşte, se împletesc două lumi şi
două limbaje. Deşi te-ar putea surprinde,
totuşi te căsătoreşti cu un străin. Şi asta
se vede prin faptul că deşi foloseşti
aceleaşi cuvinte, totuşi sensurile sunt
diferite în multe cazuri.

Comunicarea nonverbală
Dar o comunicare poate avea loc şi prin
gesticulaţie, prin uşi trântite, prin priviri
încruntate. Aceste forme de comunicare
sunt nonverbale şi, nu de puţine ori, intră
în contradicţie cu cele verbale.

Comunicarea
nonverbală

Când un soţ îi spune soţiei: „Draga mea, eşti o dulce”, dar
este scufundat în citirea unui ziar, ce va crede ea? Când
o soţie îşi întreabă soţul: „Cum a fost la servici?” pe un
ton monoton şi neutru, în timp ce trece prin cameră fără
să se oprească să primească răspunsul, cărui mesaj îi
va răspunde soţul, celui verbal sau celui nonverbal?
Ascultătorul aude ceva şi vede altceva. Rezultatul este
confuzia. În cele mai multe cazuri, ascultătorul ignoră
mesajele verbale şi reacţionează la cele nonverbale.

Tăcerea
Ce părere aveţi de tăcere? Este şi ea o
formă de comunicare. Cel mai adesea
însă comunică nemulţumire, mânie,
supărare, proastă dispoziţie sau dispreţ.
Mesajele tăcerii pot fi: „Nu-mi pasă de
tine!”, „Nu mă interesează!”, „Nu meriţi săţi răspuns!”, „Ţi-o coc eu!”, „Îţi arăt eu ţie!”.
Uneori, tăcerea poate comunica şi fericire,
satisfacţie, mulţumire.

Componentele comunicării
Cele trei componente ale comunicării sunt:
a) conţinutul 7%,
b) poziţia corpului şi gesturile 38%,
c) tonul şi inflexiunea vocii 55%.
Aceeaşi propoziţie îşi schimbă sensul prin
simpla schimbare a tonului şi infexiunii
vocii, a gesturilor sau a acţiunilor.

Exemplu
• N-AM spus că el a furat banii. (Oricine a făcut-o,
nu eu)
• N-am SPUS că el a furat banii. (Am arătat spre
el, dar eu n-am spus nimic)
• N-am spus că EL a furat banii. (Era tipul celălalt)
• N-am spus că el A FURAT banii. (I-a împrumutat
poate, dar nu i-a furat)
• N-am spus că el a furat BANII. (El a furat
altceva, dar nu banii)
Ceea ce arată vorba veche:
„Nu ceea ce spui, ci felul cum o spui face
diferenţa”.

Când apar probleme în cuplu?
Problemele conjugale pot proveni din
comunicarea nonverbală ineficientă sau din
incapacitatea de a armoniza comunicarea
nonverbală cu cea verbală. Ascultătorul înţelege
mai repede semnalele nonverbale decât
conţinutul mesajului. Noi interpretăm sunetul unei
voci, fie că ne dăm seama, fie că nu. De regulă,
ne dăm seama de emoţiile vorbitorului după
înălţimea, ritmul şi volumul sunetului. Putem
desluşi sinceritatea sau ipocrizia, convingerea
sau îndoiala, adevărul sau falsitatea celor mai
multe afirmaţii pe care le auzim.

Comunicarea emoţională
Când vorbim despre comunicare în cadrul căsniciei,
nu ne gândim numai la trasmiterea de idei şi
informaţii, ci la trasmiterea de sentimente şi trăiri
complexe pe care le are o fiinţă.
Exemplu:
Draga mea am terminat de vopsit în bucătărie!
- Răspuns agresiv: Ţi-a luat cam mult timp pentru
asta!
- Răspuns rece sau indiferent: Mi-ai văzut
ochelarii?
- Răspuns cald: Ce treabă minunată ai făcut!

... Dar şi la ascultare
„Orice om să
fie grabnic
la ascultare”
(Iacob 1,19).

„Cine
răspunde
fără să fi
ascultat,
face o
prostie şi îşi
trage
ruşine”
(Proverbe 18,13).

Ascultarea
A asculta înseamnă a dovedi dragoste şi empatie
faţă de persoana care vorbeşte. Atunci când
asculţi nu te gândeşti la răspunsul pe care să-l
dai; accepţi fără a judeca ceea ce spune,
însemnând a înţelege că partenerul ţi-a
comunicat părerea lui, chiar dacă nu eşti de
acord cu conţinutul mesajului; trebuie să poţi
repeta mesajul comunicat şi să spui care au fost
emoţiile partenerului pe care le-ai desprins din
felul în care a fost comunicat mesajul,
înţelegând lucrurile din perspectiva lui.

Timpul alocat ascultării
• Din totalul timpului în care comunicăm,
33% este dedicat vorbirii şi 42% este
dedicat ascultării, ceea ce arată
importanţa celei din urmă.
• Pentru o ascultare atentă, trebuie să fim
conştienţi de obstacolele frecvente, care
împiedică o comunicare eficientă.

Obstacole în comunicare
•
•
•
•
•
•

•
•

Spiritul defensiv. În timp ce asculţi, te gândeşti cum să te scuzi, să te aperi, pierzând
sensul mesajului celui care vorbeşte şi transformă tot ceea ce spune într-un atac la
propria persoană.
Părerile preconcepute. Concepţiile pe care ţi le-ai făcut despre un om te fac să
respingi persoana fără a asculta ceea ce are de spus.
Conflictele interioare. Ne este greu să ascultăm atunci când participarea emoţională
devine nesănătos de intensă.
Întreruperile. Pentru că partenerul tău nu trece suficient de repede la esenţialul
mesajului său, întrerupi sau anticipezi ce o să spună. „O, asta nu-i nimic! Să vezi ceam păţit eu!”
Evitarea privirilor. Atunci când eviţi privirile, transmiţi celuilalt neîncredere, dezinteres
şi lipsă de atenţie.
Selectarea mesajului. Ascultătorul selectează mesajul potrivit atitudinii pe care o are.
Dacă are o atitudine negativă, va ignora mesajele pozitive, iar dacă are o atitudine
pozitivă va prelua doar pe cele care îi fac bine, respingându-le pe cele care ar duce
la dispute.
Insensibilitatea. Ascultătorul insensibil este incapabil să recepţioneze simţămintele
sau emoţiile din spatele cuvintelor.
Supraîncărcarea minţii. În anumite momente din zi în care oboseala fizică şi psihică
este maximă, ascultarea este diminuată.

Perioade esenţiale în comunicare
Există două perioade esenţiale de
comunicare dintre cei doi parteneri.
Ambele durează 4 minute. Primele patru
minute imediat după trezire şi primele
patru minute după întâlnirea de seară.
După unele studii, cele 8 minute sunt
socotite cruciale pentru atmosfera din
cadrul familiei pentru că dezlănţuie o
influenţă pozitivă asupra celorlalţi membri
ai familiei.

Prin comunicare ne descoperim şi
pe noi înşine

Prin comunicare, descoperim nu doar
persoana cealaltă şi nevoile ei, ci şi pe noi
înşine prin răspunsul pe care ni-l oferă
partenerul, dându-ne posibilitatea
corectării trăsăturilor de caracter
neformate.

Unde duce lipsa de comunicare?

Motivul de fond pentru care o
căsnicie se desface este datorat
lipsei comunicării, care duce la
lipsă de încredere.

Sugestii pentru cele 4 minute şi
ultimele 4 minute din zi
• Atunci când vă întâlniţi la sfârşitul zilei, să vă acordaţi
toată atenţia unul celuilalt, ascultându-vă cu inima, cu
ochii, cu urechile, cu tot corpul.
• Nu începeţi discuţia cu lista de îndatoriri: „Ai făcut ce ţiam cerut?”, altfel partenerul se va simţi ca un angajat.
• Atingeţi-vă, sărutaţi-vă, îmbrăţişati-vă, ţineti-vă de mână.
• Primele cuvinte spuse să nu fie o plângere.
• Acordaţi-vă un timp de relaxare. Nu vă învăluiţi imediat
partenerul cu treburi gospodăreşti. Nu vă repeziţi la
telefon şi nu vă apucaţi imediat de ocupaţia favorită.
Atenţia principală e îndreptată spre partenerul
dumneavoastră de viaţă, care e mai important decât
orice.
• Pregătiţi-vă mintal pentru întâlnirea cu partenerul.
Gândiţi-vă la ceea ce îi veţi spune sau la ceea ce veţi
face. Pregătiţi o surpriză cel puţin într-o seară pe

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
• După un timp de separare (chiar dacă este vorba de numai
câteva ore), întâmpinaţi-vă partenerul cu un zâmbet, o
vorbă bună, o atingere, un sărut, un compliment, o glumă.
• Stabiliţi o perioadă de tranziţie între timpul petrecut la
serviciu şi restul zilei. Perioada aceasta este necesară
pentru ca presiunile, frustrările, oboseala, supărarea să nu
afecteze comunicarea.
• Nu discutaţi despre subiecte importante, care pot duce la
neînţelegeri, când unul din parteneri este supărat, bolnav
sau suferind.
• Stabiliţi un timp zilnic, în care să abordaţi problemele
importante ale familiei şi să rezolvaţi problemele care au
apărut. În această perioadă a „hotărârilor”, nu permiteţi să
fiţi întrerupţi şi nu faceţi altceva, cum ar fi servitul mesei,
mersul cu maşina, urmărirea televizorului.
• Nu vă învinovăţiţi partenerul. Păstraţi-vă nemulţumirile
pentru perioada „hotărârilor”.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•
•
•
•
•
•

Nu schimbaţi subiectul înainte ca amândoi să-şi fi spus
părerea.
Fiţi specifici în discuţii. Definiţi cu grijă cuvintele şi
evitaţi generalizările sau exagerările.
Confirmaţi spusele partenerului, prin cuvintele voastre,
de exemplu: „înţeleg”, „îmi dau seama”, „da”, desigur”
etc.
Încercaţi să fiţi consecvenţi în comunicarea verbală şi
cea nonverbală, pentru a transmite un mesaj clar. Nu
faceţi complimente pe ton indiferent.
Fiţi cât se poate de precişi în descrierea evenimentului
sau obiectului de care vorbiţi. Nu uitaţi că vorbiţi din
perspectiva voastră.
Apreciaţi-l pe partener pentru lucrurile plăcute pe care
vi le spune. Folosiţi cuvinte şi expresii despre care
sunteţi sigur că îl vor convinge de aprecierea voastră.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•

•
•
•
•

•
•

Discutaţi cu partenerul despre subiecte care ştiţi că-i fac
plăcere. Dacă nu este dispus să discutaţi despre subiecte
plăcute vouă, nu ezitaţi să-i aduceţi la cunoştinţă despre ceea
ce vă place să discutaţi.
Nu exageraţi niciodată pentru a vă dovedi dreptatea.
Nu citiţi gândurile partenerului şi nu faceţi presupuneri despre
afirmaţiile lui.
Nu insistaţi asupra detaliilor sau lucrurilor neimportante.
Răspundeţi complet, dar nu excesiv de lung, când vă vine
rândul.
Repetaţi ce a spus partenerul, dacă credeţi că nu aţi înţeles
bine afirmaţiile lui.
Nu ocupaţi prea mult timp cu relatările ce privesc persoana
dumneavoastră, ci lăsaţi loc pentru desfăşurarea informaţiilor
şi trăirilor din zi ale celuilalt partener.

Rugăciunea

Rugaţi-vă zilnic, unul pentru celălalt,
în auzul partenerului şi arătaţi, prin
diferite ocazii, cât de preţios este
pentru voi.


Slide 10

Comunicarea în cuplu

„Care este cel mai important aspect
al căsniciei pe care trebuie să-l
cunoaştem?”

„COMUNICAREA!”
• Fără comunicare nu există relaţii între oameni,
iar fără relaţii nu există viaţă în comun.
„Comunicarea este pentru dragoste ceea ce
este sângele pentru organism”, spune autorul
cărţii „Miracolul dialogului”.

ESTE O
ARTĂ...

…DELOC
ABSTRACTĂ

Două lumi, două limbaje diferite
Când comunici, de fapt, te comunici pe tine
ca persoană. Atunci când un cuplu se
căsătoreşte, se împletesc două lumi şi
două limbaje. Deşi te-ar putea surprinde,
totuşi te căsătoreşti cu un străin. Şi asta
se vede prin faptul că deşi foloseşti
aceleaşi cuvinte, totuşi sensurile sunt
diferite în multe cazuri.

Comunicarea nonverbală
Dar o comunicare poate avea loc şi prin
gesticulaţie, prin uşi trântite, prin priviri
încruntate. Aceste forme de comunicare
sunt nonverbale şi, nu de puţine ori, intră
în contradicţie cu cele verbale.

Comunicarea
nonverbală

Când un soţ îi spune soţiei: „Draga mea, eşti o dulce”, dar
este scufundat în citirea unui ziar, ce va crede ea? Când
o soţie îşi întreabă soţul: „Cum a fost la servici?” pe un
ton monoton şi neutru, în timp ce trece prin cameră fără
să se oprească să primească răspunsul, cărui mesaj îi
va răspunde soţul, celui verbal sau celui nonverbal?
Ascultătorul aude ceva şi vede altceva. Rezultatul este
confuzia. În cele mai multe cazuri, ascultătorul ignoră
mesajele verbale şi reacţionează la cele nonverbale.

Tăcerea
Ce părere aveţi de tăcere? Este şi ea o
formă de comunicare. Cel mai adesea
însă comunică nemulţumire, mânie,
supărare, proastă dispoziţie sau dispreţ.
Mesajele tăcerii pot fi: „Nu-mi pasă de
tine!”, „Nu mă interesează!”, „Nu meriţi săţi răspuns!”, „Ţi-o coc eu!”, „Îţi arăt eu ţie!”.
Uneori, tăcerea poate comunica şi fericire,
satisfacţie, mulţumire.

Componentele comunicării
Cele trei componente ale comunicării sunt:
a) conţinutul 7%,
b) poziţia corpului şi gesturile 38%,
c) tonul şi inflexiunea vocii 55%.
Aceeaşi propoziţie îşi schimbă sensul prin
simpla schimbare a tonului şi infexiunii
vocii, a gesturilor sau a acţiunilor.

Exemplu
• N-AM spus că el a furat banii. (Oricine a făcut-o,
nu eu)
• N-am SPUS că el a furat banii. (Am arătat spre
el, dar eu n-am spus nimic)
• N-am spus că EL a furat banii. (Era tipul celălalt)
• N-am spus că el A FURAT banii. (I-a împrumutat
poate, dar nu i-a furat)
• N-am spus că el a furat BANII. (El a furat
altceva, dar nu banii)
Ceea ce arată vorba veche:
„Nu ceea ce spui, ci felul cum o spui face
diferenţa”.

Când apar probleme în cuplu?
Problemele conjugale pot proveni din
comunicarea nonverbală ineficientă sau din
incapacitatea de a armoniza comunicarea
nonverbală cu cea verbală. Ascultătorul înţelege
mai repede semnalele nonverbale decât
conţinutul mesajului. Noi interpretăm sunetul unei
voci, fie că ne dăm seama, fie că nu. De regulă,
ne dăm seama de emoţiile vorbitorului după
înălţimea, ritmul şi volumul sunetului. Putem
desluşi sinceritatea sau ipocrizia, convingerea
sau îndoiala, adevărul sau falsitatea celor mai
multe afirmaţii pe care le auzim.

Comunicarea emoţională
Când vorbim despre comunicare în cadrul căsniciei,
nu ne gândim numai la trasmiterea de idei şi
informaţii, ci la trasmiterea de sentimente şi trăiri
complexe pe care le are o fiinţă.
Exemplu:
Draga mea am terminat de vopsit în bucătărie!
- Răspuns agresiv: Ţi-a luat cam mult timp pentru
asta!
- Răspuns rece sau indiferent: Mi-ai văzut
ochelarii?
- Răspuns cald: Ce treabă minunată ai făcut!

... Dar şi la ascultare
„Orice om să
fie grabnic
la ascultare”
(Iacob 1,19).

„Cine
răspunde
fără să fi
ascultat,
face o
prostie şi îşi
trage
ruşine”
(Proverbe 18,13).

Ascultarea
A asculta înseamnă a dovedi dragoste şi empatie
faţă de persoana care vorbeşte. Atunci când
asculţi nu te gândeşti la răspunsul pe care să-l
dai; accepţi fără a judeca ceea ce spune,
însemnând a înţelege că partenerul ţi-a
comunicat părerea lui, chiar dacă nu eşti de
acord cu conţinutul mesajului; trebuie să poţi
repeta mesajul comunicat şi să spui care au fost
emoţiile partenerului pe care le-ai desprins din
felul în care a fost comunicat mesajul,
înţelegând lucrurile din perspectiva lui.

Timpul alocat ascultării
• Din totalul timpului în care comunicăm,
33% este dedicat vorbirii şi 42% este
dedicat ascultării, ceea ce arată
importanţa celei din urmă.
• Pentru o ascultare atentă, trebuie să fim
conştienţi de obstacolele frecvente, care
împiedică o comunicare eficientă.

Obstacole în comunicare
•
•
•
•
•
•

•
•

Spiritul defensiv. În timp ce asculţi, te gândeşti cum să te scuzi, să te aperi, pierzând
sensul mesajului celui care vorbeşte şi transformă tot ceea ce spune într-un atac la
propria persoană.
Părerile preconcepute. Concepţiile pe care ţi le-ai făcut despre un om te fac să
respingi persoana fără a asculta ceea ce are de spus.
Conflictele interioare. Ne este greu să ascultăm atunci când participarea emoţională
devine nesănătos de intensă.
Întreruperile. Pentru că partenerul tău nu trece suficient de repede la esenţialul
mesajului său, întrerupi sau anticipezi ce o să spună. „O, asta nu-i nimic! Să vezi ceam păţit eu!”
Evitarea privirilor. Atunci când eviţi privirile, transmiţi celuilalt neîncredere, dezinteres
şi lipsă de atenţie.
Selectarea mesajului. Ascultătorul selectează mesajul potrivit atitudinii pe care o are.
Dacă are o atitudine negativă, va ignora mesajele pozitive, iar dacă are o atitudine
pozitivă va prelua doar pe cele care îi fac bine, respingându-le pe cele care ar duce
la dispute.
Insensibilitatea. Ascultătorul insensibil este incapabil să recepţioneze simţămintele
sau emoţiile din spatele cuvintelor.
Supraîncărcarea minţii. În anumite momente din zi în care oboseala fizică şi psihică
este maximă, ascultarea este diminuată.

Perioade esenţiale în comunicare
Există două perioade esenţiale de
comunicare dintre cei doi parteneri.
Ambele durează 4 minute. Primele patru
minute imediat după trezire şi primele
patru minute după întâlnirea de seară.
După unele studii, cele 8 minute sunt
socotite cruciale pentru atmosfera din
cadrul familiei pentru că dezlănţuie o
influenţă pozitivă asupra celorlalţi membri
ai familiei.

Prin comunicare ne descoperim şi
pe noi înşine

Prin comunicare, descoperim nu doar
persoana cealaltă şi nevoile ei, ci şi pe noi
înşine prin răspunsul pe care ni-l oferă
partenerul, dându-ne posibilitatea
corectării trăsăturilor de caracter
neformate.

Unde duce lipsa de comunicare?

Motivul de fond pentru care o
căsnicie se desface este datorat
lipsei comunicării, care duce la
lipsă de încredere.

Sugestii pentru cele 4 minute şi
ultimele 4 minute din zi
• Atunci când vă întâlniţi la sfârşitul zilei, să vă acordaţi
toată atenţia unul celuilalt, ascultându-vă cu inima, cu
ochii, cu urechile, cu tot corpul.
• Nu începeţi discuţia cu lista de îndatoriri: „Ai făcut ce ţiam cerut?”, altfel partenerul se va simţi ca un angajat.
• Atingeţi-vă, sărutaţi-vă, îmbrăţişati-vă, ţineti-vă de mână.
• Primele cuvinte spuse să nu fie o plângere.
• Acordaţi-vă un timp de relaxare. Nu vă învăluiţi imediat
partenerul cu treburi gospodăreşti. Nu vă repeziţi la
telefon şi nu vă apucaţi imediat de ocupaţia favorită.
Atenţia principală e îndreptată spre partenerul
dumneavoastră de viaţă, care e mai important decât
orice.
• Pregătiţi-vă mintal pentru întâlnirea cu partenerul.
Gândiţi-vă la ceea ce îi veţi spune sau la ceea ce veţi
face. Pregătiţi o surpriză cel puţin într-o seară pe

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
• După un timp de separare (chiar dacă este vorba de numai
câteva ore), întâmpinaţi-vă partenerul cu un zâmbet, o
vorbă bună, o atingere, un sărut, un compliment, o glumă.
• Stabiliţi o perioadă de tranziţie între timpul petrecut la
serviciu şi restul zilei. Perioada aceasta este necesară
pentru ca presiunile, frustrările, oboseala, supărarea să nu
afecteze comunicarea.
• Nu discutaţi despre subiecte importante, care pot duce la
neînţelegeri, când unul din parteneri este supărat, bolnav
sau suferind.
• Stabiliţi un timp zilnic, în care să abordaţi problemele
importante ale familiei şi să rezolvaţi problemele care au
apărut. În această perioadă a „hotărârilor”, nu permiteţi să
fiţi întrerupţi şi nu faceţi altceva, cum ar fi servitul mesei,
mersul cu maşina, urmărirea televizorului.
• Nu vă învinovăţiţi partenerul. Păstraţi-vă nemulţumirile
pentru perioada „hotărârilor”.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•
•
•
•
•
•

Nu schimbaţi subiectul înainte ca amândoi să-şi fi spus
părerea.
Fiţi specifici în discuţii. Definiţi cu grijă cuvintele şi
evitaţi generalizările sau exagerările.
Confirmaţi spusele partenerului, prin cuvintele voastre,
de exemplu: „înţeleg”, „îmi dau seama”, „da”, desigur”
etc.
Încercaţi să fiţi consecvenţi în comunicarea verbală şi
cea nonverbală, pentru a transmite un mesaj clar. Nu
faceţi complimente pe ton indiferent.
Fiţi cât se poate de precişi în descrierea evenimentului
sau obiectului de care vorbiţi. Nu uitaţi că vorbiţi din
perspectiva voastră.
Apreciaţi-l pe partener pentru lucrurile plăcute pe care
vi le spune. Folosiţi cuvinte şi expresii despre care
sunteţi sigur că îl vor convinge de aprecierea voastră.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•

•
•
•
•

•
•

Discutaţi cu partenerul despre subiecte care ştiţi că-i fac
plăcere. Dacă nu este dispus să discutaţi despre subiecte
plăcute vouă, nu ezitaţi să-i aduceţi la cunoştinţă despre ceea
ce vă place să discutaţi.
Nu exageraţi niciodată pentru a vă dovedi dreptatea.
Nu citiţi gândurile partenerului şi nu faceţi presupuneri despre
afirmaţiile lui.
Nu insistaţi asupra detaliilor sau lucrurilor neimportante.
Răspundeţi complet, dar nu excesiv de lung, când vă vine
rândul.
Repetaţi ce a spus partenerul, dacă credeţi că nu aţi înţeles
bine afirmaţiile lui.
Nu ocupaţi prea mult timp cu relatările ce privesc persoana
dumneavoastră, ci lăsaţi loc pentru desfăşurarea informaţiilor
şi trăirilor din zi ale celuilalt partener.

Rugăciunea

Rugaţi-vă zilnic, unul pentru celălalt,
în auzul partenerului şi arătaţi, prin
diferite ocazii, cât de preţios este
pentru voi.


Slide 11

Comunicarea în cuplu

„Care este cel mai important aspect
al căsniciei pe care trebuie să-l
cunoaştem?”

„COMUNICAREA!”
• Fără comunicare nu există relaţii între oameni,
iar fără relaţii nu există viaţă în comun.
„Comunicarea este pentru dragoste ceea ce
este sângele pentru organism”, spune autorul
cărţii „Miracolul dialogului”.

ESTE O
ARTĂ...

…DELOC
ABSTRACTĂ

Două lumi, două limbaje diferite
Când comunici, de fapt, te comunici pe tine
ca persoană. Atunci când un cuplu se
căsătoreşte, se împletesc două lumi şi
două limbaje. Deşi te-ar putea surprinde,
totuşi te căsătoreşti cu un străin. Şi asta
se vede prin faptul că deşi foloseşti
aceleaşi cuvinte, totuşi sensurile sunt
diferite în multe cazuri.

Comunicarea nonverbală
Dar o comunicare poate avea loc şi prin
gesticulaţie, prin uşi trântite, prin priviri
încruntate. Aceste forme de comunicare
sunt nonverbale şi, nu de puţine ori, intră
în contradicţie cu cele verbale.

Comunicarea
nonverbală

Când un soţ îi spune soţiei: „Draga mea, eşti o dulce”, dar
este scufundat în citirea unui ziar, ce va crede ea? Când
o soţie îşi întreabă soţul: „Cum a fost la servici?” pe un
ton monoton şi neutru, în timp ce trece prin cameră fără
să se oprească să primească răspunsul, cărui mesaj îi
va răspunde soţul, celui verbal sau celui nonverbal?
Ascultătorul aude ceva şi vede altceva. Rezultatul este
confuzia. În cele mai multe cazuri, ascultătorul ignoră
mesajele verbale şi reacţionează la cele nonverbale.

Tăcerea
Ce părere aveţi de tăcere? Este şi ea o
formă de comunicare. Cel mai adesea
însă comunică nemulţumire, mânie,
supărare, proastă dispoziţie sau dispreţ.
Mesajele tăcerii pot fi: „Nu-mi pasă de
tine!”, „Nu mă interesează!”, „Nu meriţi săţi răspuns!”, „Ţi-o coc eu!”, „Îţi arăt eu ţie!”.
Uneori, tăcerea poate comunica şi fericire,
satisfacţie, mulţumire.

Componentele comunicării
Cele trei componente ale comunicării sunt:
a) conţinutul 7%,
b) poziţia corpului şi gesturile 38%,
c) tonul şi inflexiunea vocii 55%.
Aceeaşi propoziţie îşi schimbă sensul prin
simpla schimbare a tonului şi infexiunii
vocii, a gesturilor sau a acţiunilor.

Exemplu
• N-AM spus că el a furat banii. (Oricine a făcut-o,
nu eu)
• N-am SPUS că el a furat banii. (Am arătat spre
el, dar eu n-am spus nimic)
• N-am spus că EL a furat banii. (Era tipul celălalt)
• N-am spus că el A FURAT banii. (I-a împrumutat
poate, dar nu i-a furat)
• N-am spus că el a furat BANII. (El a furat
altceva, dar nu banii)
Ceea ce arată vorba veche:
„Nu ceea ce spui, ci felul cum o spui face
diferenţa”.

Când apar probleme în cuplu?
Problemele conjugale pot proveni din
comunicarea nonverbală ineficientă sau din
incapacitatea de a armoniza comunicarea
nonverbală cu cea verbală. Ascultătorul înţelege
mai repede semnalele nonverbale decât
conţinutul mesajului. Noi interpretăm sunetul unei
voci, fie că ne dăm seama, fie că nu. De regulă,
ne dăm seama de emoţiile vorbitorului după
înălţimea, ritmul şi volumul sunetului. Putem
desluşi sinceritatea sau ipocrizia, convingerea
sau îndoiala, adevărul sau falsitatea celor mai
multe afirmaţii pe care le auzim.

Comunicarea emoţională
Când vorbim despre comunicare în cadrul căsniciei,
nu ne gândim numai la trasmiterea de idei şi
informaţii, ci la trasmiterea de sentimente şi trăiri
complexe pe care le are o fiinţă.
Exemplu:
Draga mea am terminat de vopsit în bucătărie!
- Răspuns agresiv: Ţi-a luat cam mult timp pentru
asta!
- Răspuns rece sau indiferent: Mi-ai văzut
ochelarii?
- Răspuns cald: Ce treabă minunată ai făcut!

... Dar şi la ascultare
„Orice om să
fie grabnic
la ascultare”
(Iacob 1,19).

„Cine
răspunde
fără să fi
ascultat,
face o
prostie şi îşi
trage
ruşine”
(Proverbe 18,13).

Ascultarea
A asculta înseamnă a dovedi dragoste şi empatie
faţă de persoana care vorbeşte. Atunci când
asculţi nu te gândeşti la răspunsul pe care să-l
dai; accepţi fără a judeca ceea ce spune,
însemnând a înţelege că partenerul ţi-a
comunicat părerea lui, chiar dacă nu eşti de
acord cu conţinutul mesajului; trebuie să poţi
repeta mesajul comunicat şi să spui care au fost
emoţiile partenerului pe care le-ai desprins din
felul în care a fost comunicat mesajul,
înţelegând lucrurile din perspectiva lui.

Timpul alocat ascultării
• Din totalul timpului în care comunicăm,
33% este dedicat vorbirii şi 42% este
dedicat ascultării, ceea ce arată
importanţa celei din urmă.
• Pentru o ascultare atentă, trebuie să fim
conştienţi de obstacolele frecvente, care
împiedică o comunicare eficientă.

Obstacole în comunicare
•
•
•
•
•
•

•
•

Spiritul defensiv. În timp ce asculţi, te gândeşti cum să te scuzi, să te aperi, pierzând
sensul mesajului celui care vorbeşte şi transformă tot ceea ce spune într-un atac la
propria persoană.
Părerile preconcepute. Concepţiile pe care ţi le-ai făcut despre un om te fac să
respingi persoana fără a asculta ceea ce are de spus.
Conflictele interioare. Ne este greu să ascultăm atunci când participarea emoţională
devine nesănătos de intensă.
Întreruperile. Pentru că partenerul tău nu trece suficient de repede la esenţialul
mesajului său, întrerupi sau anticipezi ce o să spună. „O, asta nu-i nimic! Să vezi ceam păţit eu!”
Evitarea privirilor. Atunci când eviţi privirile, transmiţi celuilalt neîncredere, dezinteres
şi lipsă de atenţie.
Selectarea mesajului. Ascultătorul selectează mesajul potrivit atitudinii pe care o are.
Dacă are o atitudine negativă, va ignora mesajele pozitive, iar dacă are o atitudine
pozitivă va prelua doar pe cele care îi fac bine, respingându-le pe cele care ar duce
la dispute.
Insensibilitatea. Ascultătorul insensibil este incapabil să recepţioneze simţămintele
sau emoţiile din spatele cuvintelor.
Supraîncărcarea minţii. În anumite momente din zi în care oboseala fizică şi psihică
este maximă, ascultarea este diminuată.

Perioade esenţiale în comunicare
Există două perioade esenţiale de
comunicare dintre cei doi parteneri.
Ambele durează 4 minute. Primele patru
minute imediat după trezire şi primele
patru minute după întâlnirea de seară.
După unele studii, cele 8 minute sunt
socotite cruciale pentru atmosfera din
cadrul familiei pentru că dezlănţuie o
influenţă pozitivă asupra celorlalţi membri
ai familiei.

Prin comunicare ne descoperim şi
pe noi înşine

Prin comunicare, descoperim nu doar
persoana cealaltă şi nevoile ei, ci şi pe noi
înşine prin răspunsul pe care ni-l oferă
partenerul, dându-ne posibilitatea
corectării trăsăturilor de caracter
neformate.

Unde duce lipsa de comunicare?

Motivul de fond pentru care o
căsnicie se desface este datorat
lipsei comunicării, care duce la
lipsă de încredere.

Sugestii pentru cele 4 minute şi
ultimele 4 minute din zi
• Atunci când vă întâlniţi la sfârşitul zilei, să vă acordaţi
toată atenţia unul celuilalt, ascultându-vă cu inima, cu
ochii, cu urechile, cu tot corpul.
• Nu începeţi discuţia cu lista de îndatoriri: „Ai făcut ce ţiam cerut?”, altfel partenerul se va simţi ca un angajat.
• Atingeţi-vă, sărutaţi-vă, îmbrăţişati-vă, ţineti-vă de mână.
• Primele cuvinte spuse să nu fie o plângere.
• Acordaţi-vă un timp de relaxare. Nu vă învăluiţi imediat
partenerul cu treburi gospodăreşti. Nu vă repeziţi la
telefon şi nu vă apucaţi imediat de ocupaţia favorită.
Atenţia principală e îndreptată spre partenerul
dumneavoastră de viaţă, care e mai important decât
orice.
• Pregătiţi-vă mintal pentru întâlnirea cu partenerul.
Gândiţi-vă la ceea ce îi veţi spune sau la ceea ce veţi
face. Pregătiţi o surpriză cel puţin într-o seară pe

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
• După un timp de separare (chiar dacă este vorba de numai
câteva ore), întâmpinaţi-vă partenerul cu un zâmbet, o
vorbă bună, o atingere, un sărut, un compliment, o glumă.
• Stabiliţi o perioadă de tranziţie între timpul petrecut la
serviciu şi restul zilei. Perioada aceasta este necesară
pentru ca presiunile, frustrările, oboseala, supărarea să nu
afecteze comunicarea.
• Nu discutaţi despre subiecte importante, care pot duce la
neînţelegeri, când unul din parteneri este supărat, bolnav
sau suferind.
• Stabiliţi un timp zilnic, în care să abordaţi problemele
importante ale familiei şi să rezolvaţi problemele care au
apărut. În această perioadă a „hotărârilor”, nu permiteţi să
fiţi întrerupţi şi nu faceţi altceva, cum ar fi servitul mesei,
mersul cu maşina, urmărirea televizorului.
• Nu vă învinovăţiţi partenerul. Păstraţi-vă nemulţumirile
pentru perioada „hotărârilor”.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•
•
•
•
•
•

Nu schimbaţi subiectul înainte ca amândoi să-şi fi spus
părerea.
Fiţi specifici în discuţii. Definiţi cu grijă cuvintele şi
evitaţi generalizările sau exagerările.
Confirmaţi spusele partenerului, prin cuvintele voastre,
de exemplu: „înţeleg”, „îmi dau seama”, „da”, desigur”
etc.
Încercaţi să fiţi consecvenţi în comunicarea verbală şi
cea nonverbală, pentru a transmite un mesaj clar. Nu
faceţi complimente pe ton indiferent.
Fiţi cât se poate de precişi în descrierea evenimentului
sau obiectului de care vorbiţi. Nu uitaţi că vorbiţi din
perspectiva voastră.
Apreciaţi-l pe partener pentru lucrurile plăcute pe care
vi le spune. Folosiţi cuvinte şi expresii despre care
sunteţi sigur că îl vor convinge de aprecierea voastră.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•

•
•
•
•

•
•

Discutaţi cu partenerul despre subiecte care ştiţi că-i fac
plăcere. Dacă nu este dispus să discutaţi despre subiecte
plăcute vouă, nu ezitaţi să-i aduceţi la cunoştinţă despre ceea
ce vă place să discutaţi.
Nu exageraţi niciodată pentru a vă dovedi dreptatea.
Nu citiţi gândurile partenerului şi nu faceţi presupuneri despre
afirmaţiile lui.
Nu insistaţi asupra detaliilor sau lucrurilor neimportante.
Răspundeţi complet, dar nu excesiv de lung, când vă vine
rândul.
Repetaţi ce a spus partenerul, dacă credeţi că nu aţi înţeles
bine afirmaţiile lui.
Nu ocupaţi prea mult timp cu relatările ce privesc persoana
dumneavoastră, ci lăsaţi loc pentru desfăşurarea informaţiilor
şi trăirilor din zi ale celuilalt partener.

Rugăciunea

Rugaţi-vă zilnic, unul pentru celălalt,
în auzul partenerului şi arătaţi, prin
diferite ocazii, cât de preţios este
pentru voi.


Slide 12

Comunicarea în cuplu

„Care este cel mai important aspect
al căsniciei pe care trebuie să-l
cunoaştem?”

„COMUNICAREA!”
• Fără comunicare nu există relaţii între oameni,
iar fără relaţii nu există viaţă în comun.
„Comunicarea este pentru dragoste ceea ce
este sângele pentru organism”, spune autorul
cărţii „Miracolul dialogului”.

ESTE O
ARTĂ...

…DELOC
ABSTRACTĂ

Două lumi, două limbaje diferite
Când comunici, de fapt, te comunici pe tine
ca persoană. Atunci când un cuplu se
căsătoreşte, se împletesc două lumi şi
două limbaje. Deşi te-ar putea surprinde,
totuşi te căsătoreşti cu un străin. Şi asta
se vede prin faptul că deşi foloseşti
aceleaşi cuvinte, totuşi sensurile sunt
diferite în multe cazuri.

Comunicarea nonverbală
Dar o comunicare poate avea loc şi prin
gesticulaţie, prin uşi trântite, prin priviri
încruntate. Aceste forme de comunicare
sunt nonverbale şi, nu de puţine ori, intră
în contradicţie cu cele verbale.

Comunicarea
nonverbală

Când un soţ îi spune soţiei: „Draga mea, eşti o dulce”, dar
este scufundat în citirea unui ziar, ce va crede ea? Când
o soţie îşi întreabă soţul: „Cum a fost la servici?” pe un
ton monoton şi neutru, în timp ce trece prin cameră fără
să se oprească să primească răspunsul, cărui mesaj îi
va răspunde soţul, celui verbal sau celui nonverbal?
Ascultătorul aude ceva şi vede altceva. Rezultatul este
confuzia. În cele mai multe cazuri, ascultătorul ignoră
mesajele verbale şi reacţionează la cele nonverbale.

Tăcerea
Ce părere aveţi de tăcere? Este şi ea o
formă de comunicare. Cel mai adesea
însă comunică nemulţumire, mânie,
supărare, proastă dispoziţie sau dispreţ.
Mesajele tăcerii pot fi: „Nu-mi pasă de
tine!”, „Nu mă interesează!”, „Nu meriţi săţi răspuns!”, „Ţi-o coc eu!”, „Îţi arăt eu ţie!”.
Uneori, tăcerea poate comunica şi fericire,
satisfacţie, mulţumire.

Componentele comunicării
Cele trei componente ale comunicării sunt:
a) conţinutul 7%,
b) poziţia corpului şi gesturile 38%,
c) tonul şi inflexiunea vocii 55%.
Aceeaşi propoziţie îşi schimbă sensul prin
simpla schimbare a tonului şi infexiunii
vocii, a gesturilor sau a acţiunilor.

Exemplu
• N-AM spus că el a furat banii. (Oricine a făcut-o,
nu eu)
• N-am SPUS că el a furat banii. (Am arătat spre
el, dar eu n-am spus nimic)
• N-am spus că EL a furat banii. (Era tipul celălalt)
• N-am spus că el A FURAT banii. (I-a împrumutat
poate, dar nu i-a furat)
• N-am spus că el a furat BANII. (El a furat
altceva, dar nu banii)
Ceea ce arată vorba veche:
„Nu ceea ce spui, ci felul cum o spui face
diferenţa”.

Când apar probleme în cuplu?
Problemele conjugale pot proveni din
comunicarea nonverbală ineficientă sau din
incapacitatea de a armoniza comunicarea
nonverbală cu cea verbală. Ascultătorul înţelege
mai repede semnalele nonverbale decât
conţinutul mesajului. Noi interpretăm sunetul unei
voci, fie că ne dăm seama, fie că nu. De regulă,
ne dăm seama de emoţiile vorbitorului după
înălţimea, ritmul şi volumul sunetului. Putem
desluşi sinceritatea sau ipocrizia, convingerea
sau îndoiala, adevărul sau falsitatea celor mai
multe afirmaţii pe care le auzim.

Comunicarea emoţională
Când vorbim despre comunicare în cadrul căsniciei,
nu ne gândim numai la trasmiterea de idei şi
informaţii, ci la trasmiterea de sentimente şi trăiri
complexe pe care le are o fiinţă.
Exemplu:
Draga mea am terminat de vopsit în bucătărie!
- Răspuns agresiv: Ţi-a luat cam mult timp pentru
asta!
- Răspuns rece sau indiferent: Mi-ai văzut
ochelarii?
- Răspuns cald: Ce treabă minunată ai făcut!

... Dar şi la ascultare
„Orice om să
fie grabnic
la ascultare”
(Iacob 1,19).

„Cine
răspunde
fără să fi
ascultat,
face o
prostie şi îşi
trage
ruşine”
(Proverbe 18,13).

Ascultarea
A asculta înseamnă a dovedi dragoste şi empatie
faţă de persoana care vorbeşte. Atunci când
asculţi nu te gândeşti la răspunsul pe care să-l
dai; accepţi fără a judeca ceea ce spune,
însemnând a înţelege că partenerul ţi-a
comunicat părerea lui, chiar dacă nu eşti de
acord cu conţinutul mesajului; trebuie să poţi
repeta mesajul comunicat şi să spui care au fost
emoţiile partenerului pe care le-ai desprins din
felul în care a fost comunicat mesajul,
înţelegând lucrurile din perspectiva lui.

Timpul alocat ascultării
• Din totalul timpului în care comunicăm,
33% este dedicat vorbirii şi 42% este
dedicat ascultării, ceea ce arată
importanţa celei din urmă.
• Pentru o ascultare atentă, trebuie să fim
conştienţi de obstacolele frecvente, care
împiedică o comunicare eficientă.

Obstacole în comunicare
•
•
•
•
•
•

•
•

Spiritul defensiv. În timp ce asculţi, te gândeşti cum să te scuzi, să te aperi, pierzând
sensul mesajului celui care vorbeşte şi transformă tot ceea ce spune într-un atac la
propria persoană.
Părerile preconcepute. Concepţiile pe care ţi le-ai făcut despre un om te fac să
respingi persoana fără a asculta ceea ce are de spus.
Conflictele interioare. Ne este greu să ascultăm atunci când participarea emoţională
devine nesănătos de intensă.
Întreruperile. Pentru că partenerul tău nu trece suficient de repede la esenţialul
mesajului său, întrerupi sau anticipezi ce o să spună. „O, asta nu-i nimic! Să vezi ceam păţit eu!”
Evitarea privirilor. Atunci când eviţi privirile, transmiţi celuilalt neîncredere, dezinteres
şi lipsă de atenţie.
Selectarea mesajului. Ascultătorul selectează mesajul potrivit atitudinii pe care o are.
Dacă are o atitudine negativă, va ignora mesajele pozitive, iar dacă are o atitudine
pozitivă va prelua doar pe cele care îi fac bine, respingându-le pe cele care ar duce
la dispute.
Insensibilitatea. Ascultătorul insensibil este incapabil să recepţioneze simţămintele
sau emoţiile din spatele cuvintelor.
Supraîncărcarea minţii. În anumite momente din zi în care oboseala fizică şi psihică
este maximă, ascultarea este diminuată.

Perioade esenţiale în comunicare
Există două perioade esenţiale de
comunicare dintre cei doi parteneri.
Ambele durează 4 minute. Primele patru
minute imediat după trezire şi primele
patru minute după întâlnirea de seară.
După unele studii, cele 8 minute sunt
socotite cruciale pentru atmosfera din
cadrul familiei pentru că dezlănţuie o
influenţă pozitivă asupra celorlalţi membri
ai familiei.

Prin comunicare ne descoperim şi
pe noi înşine

Prin comunicare, descoperim nu doar
persoana cealaltă şi nevoile ei, ci şi pe noi
înşine prin răspunsul pe care ni-l oferă
partenerul, dându-ne posibilitatea
corectării trăsăturilor de caracter
neformate.

Unde duce lipsa de comunicare?

Motivul de fond pentru care o
căsnicie se desface este datorat
lipsei comunicării, care duce la
lipsă de încredere.

Sugestii pentru cele 4 minute şi
ultimele 4 minute din zi
• Atunci când vă întâlniţi la sfârşitul zilei, să vă acordaţi
toată atenţia unul celuilalt, ascultându-vă cu inima, cu
ochii, cu urechile, cu tot corpul.
• Nu începeţi discuţia cu lista de îndatoriri: „Ai făcut ce ţiam cerut?”, altfel partenerul se va simţi ca un angajat.
• Atingeţi-vă, sărutaţi-vă, îmbrăţişati-vă, ţineti-vă de mână.
• Primele cuvinte spuse să nu fie o plângere.
• Acordaţi-vă un timp de relaxare. Nu vă învăluiţi imediat
partenerul cu treburi gospodăreşti. Nu vă repeziţi la
telefon şi nu vă apucaţi imediat de ocupaţia favorită.
Atenţia principală e îndreptată spre partenerul
dumneavoastră de viaţă, care e mai important decât
orice.
• Pregătiţi-vă mintal pentru întâlnirea cu partenerul.
Gândiţi-vă la ceea ce îi veţi spune sau la ceea ce veţi
face. Pregătiţi o surpriză cel puţin într-o seară pe

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
• După un timp de separare (chiar dacă este vorba de numai
câteva ore), întâmpinaţi-vă partenerul cu un zâmbet, o
vorbă bună, o atingere, un sărut, un compliment, o glumă.
• Stabiliţi o perioadă de tranziţie între timpul petrecut la
serviciu şi restul zilei. Perioada aceasta este necesară
pentru ca presiunile, frustrările, oboseala, supărarea să nu
afecteze comunicarea.
• Nu discutaţi despre subiecte importante, care pot duce la
neînţelegeri, când unul din parteneri este supărat, bolnav
sau suferind.
• Stabiliţi un timp zilnic, în care să abordaţi problemele
importante ale familiei şi să rezolvaţi problemele care au
apărut. În această perioadă a „hotărârilor”, nu permiteţi să
fiţi întrerupţi şi nu faceţi altceva, cum ar fi servitul mesei,
mersul cu maşina, urmărirea televizorului.
• Nu vă învinovăţiţi partenerul. Păstraţi-vă nemulţumirile
pentru perioada „hotărârilor”.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•
•
•
•
•
•

Nu schimbaţi subiectul înainte ca amândoi să-şi fi spus
părerea.
Fiţi specifici în discuţii. Definiţi cu grijă cuvintele şi
evitaţi generalizările sau exagerările.
Confirmaţi spusele partenerului, prin cuvintele voastre,
de exemplu: „înţeleg”, „îmi dau seama”, „da”, desigur”
etc.
Încercaţi să fiţi consecvenţi în comunicarea verbală şi
cea nonverbală, pentru a transmite un mesaj clar. Nu
faceţi complimente pe ton indiferent.
Fiţi cât se poate de precişi în descrierea evenimentului
sau obiectului de care vorbiţi. Nu uitaţi că vorbiţi din
perspectiva voastră.
Apreciaţi-l pe partener pentru lucrurile plăcute pe care
vi le spune. Folosiţi cuvinte şi expresii despre care
sunteţi sigur că îl vor convinge de aprecierea voastră.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•

•
•
•
•

•
•

Discutaţi cu partenerul despre subiecte care ştiţi că-i fac
plăcere. Dacă nu este dispus să discutaţi despre subiecte
plăcute vouă, nu ezitaţi să-i aduceţi la cunoştinţă despre ceea
ce vă place să discutaţi.
Nu exageraţi niciodată pentru a vă dovedi dreptatea.
Nu citiţi gândurile partenerului şi nu faceţi presupuneri despre
afirmaţiile lui.
Nu insistaţi asupra detaliilor sau lucrurilor neimportante.
Răspundeţi complet, dar nu excesiv de lung, când vă vine
rândul.
Repetaţi ce a spus partenerul, dacă credeţi că nu aţi înţeles
bine afirmaţiile lui.
Nu ocupaţi prea mult timp cu relatările ce privesc persoana
dumneavoastră, ci lăsaţi loc pentru desfăşurarea informaţiilor
şi trăirilor din zi ale celuilalt partener.

Rugăciunea

Rugaţi-vă zilnic, unul pentru celălalt,
în auzul partenerului şi arătaţi, prin
diferite ocazii, cât de preţios este
pentru voi.


Slide 13

Comunicarea în cuplu

„Care este cel mai important aspect
al căsniciei pe care trebuie să-l
cunoaştem?”

„COMUNICAREA!”
• Fără comunicare nu există relaţii între oameni,
iar fără relaţii nu există viaţă în comun.
„Comunicarea este pentru dragoste ceea ce
este sângele pentru organism”, spune autorul
cărţii „Miracolul dialogului”.

ESTE O
ARTĂ...

…DELOC
ABSTRACTĂ

Două lumi, două limbaje diferite
Când comunici, de fapt, te comunici pe tine
ca persoană. Atunci când un cuplu se
căsătoreşte, se împletesc două lumi şi
două limbaje. Deşi te-ar putea surprinde,
totuşi te căsătoreşti cu un străin. Şi asta
se vede prin faptul că deşi foloseşti
aceleaşi cuvinte, totuşi sensurile sunt
diferite în multe cazuri.

Comunicarea nonverbală
Dar o comunicare poate avea loc şi prin
gesticulaţie, prin uşi trântite, prin priviri
încruntate. Aceste forme de comunicare
sunt nonverbale şi, nu de puţine ori, intră
în contradicţie cu cele verbale.

Comunicarea
nonverbală

Când un soţ îi spune soţiei: „Draga mea, eşti o dulce”, dar
este scufundat în citirea unui ziar, ce va crede ea? Când
o soţie îşi întreabă soţul: „Cum a fost la servici?” pe un
ton monoton şi neutru, în timp ce trece prin cameră fără
să se oprească să primească răspunsul, cărui mesaj îi
va răspunde soţul, celui verbal sau celui nonverbal?
Ascultătorul aude ceva şi vede altceva. Rezultatul este
confuzia. În cele mai multe cazuri, ascultătorul ignoră
mesajele verbale şi reacţionează la cele nonverbale.

Tăcerea
Ce părere aveţi de tăcere? Este şi ea o
formă de comunicare. Cel mai adesea
însă comunică nemulţumire, mânie,
supărare, proastă dispoziţie sau dispreţ.
Mesajele tăcerii pot fi: „Nu-mi pasă de
tine!”, „Nu mă interesează!”, „Nu meriţi săţi răspuns!”, „Ţi-o coc eu!”, „Îţi arăt eu ţie!”.
Uneori, tăcerea poate comunica şi fericire,
satisfacţie, mulţumire.

Componentele comunicării
Cele trei componente ale comunicării sunt:
a) conţinutul 7%,
b) poziţia corpului şi gesturile 38%,
c) tonul şi inflexiunea vocii 55%.
Aceeaşi propoziţie îşi schimbă sensul prin
simpla schimbare a tonului şi infexiunii
vocii, a gesturilor sau a acţiunilor.

Exemplu
• N-AM spus că el a furat banii. (Oricine a făcut-o,
nu eu)
• N-am SPUS că el a furat banii. (Am arătat spre
el, dar eu n-am spus nimic)
• N-am spus că EL a furat banii. (Era tipul celălalt)
• N-am spus că el A FURAT banii. (I-a împrumutat
poate, dar nu i-a furat)
• N-am spus că el a furat BANII. (El a furat
altceva, dar nu banii)
Ceea ce arată vorba veche:
„Nu ceea ce spui, ci felul cum o spui face
diferenţa”.

Când apar probleme în cuplu?
Problemele conjugale pot proveni din
comunicarea nonverbală ineficientă sau din
incapacitatea de a armoniza comunicarea
nonverbală cu cea verbală. Ascultătorul înţelege
mai repede semnalele nonverbale decât
conţinutul mesajului. Noi interpretăm sunetul unei
voci, fie că ne dăm seama, fie că nu. De regulă,
ne dăm seama de emoţiile vorbitorului după
înălţimea, ritmul şi volumul sunetului. Putem
desluşi sinceritatea sau ipocrizia, convingerea
sau îndoiala, adevărul sau falsitatea celor mai
multe afirmaţii pe care le auzim.

Comunicarea emoţională
Când vorbim despre comunicare în cadrul căsniciei,
nu ne gândim numai la trasmiterea de idei şi
informaţii, ci la trasmiterea de sentimente şi trăiri
complexe pe care le are o fiinţă.
Exemplu:
Draga mea am terminat de vopsit în bucătărie!
- Răspuns agresiv: Ţi-a luat cam mult timp pentru
asta!
- Răspuns rece sau indiferent: Mi-ai văzut
ochelarii?
- Răspuns cald: Ce treabă minunată ai făcut!

... Dar şi la ascultare
„Orice om să
fie grabnic
la ascultare”
(Iacob 1,19).

„Cine
răspunde
fără să fi
ascultat,
face o
prostie şi îşi
trage
ruşine”
(Proverbe 18,13).

Ascultarea
A asculta înseamnă a dovedi dragoste şi empatie
faţă de persoana care vorbeşte. Atunci când
asculţi nu te gândeşti la răspunsul pe care să-l
dai; accepţi fără a judeca ceea ce spune,
însemnând a înţelege că partenerul ţi-a
comunicat părerea lui, chiar dacă nu eşti de
acord cu conţinutul mesajului; trebuie să poţi
repeta mesajul comunicat şi să spui care au fost
emoţiile partenerului pe care le-ai desprins din
felul în care a fost comunicat mesajul,
înţelegând lucrurile din perspectiva lui.

Timpul alocat ascultării
• Din totalul timpului în care comunicăm,
33% este dedicat vorbirii şi 42% este
dedicat ascultării, ceea ce arată
importanţa celei din urmă.
• Pentru o ascultare atentă, trebuie să fim
conştienţi de obstacolele frecvente, care
împiedică o comunicare eficientă.

Obstacole în comunicare
•
•
•
•
•
•

•
•

Spiritul defensiv. În timp ce asculţi, te gândeşti cum să te scuzi, să te aperi, pierzând
sensul mesajului celui care vorbeşte şi transformă tot ceea ce spune într-un atac la
propria persoană.
Părerile preconcepute. Concepţiile pe care ţi le-ai făcut despre un om te fac să
respingi persoana fără a asculta ceea ce are de spus.
Conflictele interioare. Ne este greu să ascultăm atunci când participarea emoţională
devine nesănătos de intensă.
Întreruperile. Pentru că partenerul tău nu trece suficient de repede la esenţialul
mesajului său, întrerupi sau anticipezi ce o să spună. „O, asta nu-i nimic! Să vezi ceam păţit eu!”
Evitarea privirilor. Atunci când eviţi privirile, transmiţi celuilalt neîncredere, dezinteres
şi lipsă de atenţie.
Selectarea mesajului. Ascultătorul selectează mesajul potrivit atitudinii pe care o are.
Dacă are o atitudine negativă, va ignora mesajele pozitive, iar dacă are o atitudine
pozitivă va prelua doar pe cele care îi fac bine, respingându-le pe cele care ar duce
la dispute.
Insensibilitatea. Ascultătorul insensibil este incapabil să recepţioneze simţămintele
sau emoţiile din spatele cuvintelor.
Supraîncărcarea minţii. În anumite momente din zi în care oboseala fizică şi psihică
este maximă, ascultarea este diminuată.

Perioade esenţiale în comunicare
Există două perioade esenţiale de
comunicare dintre cei doi parteneri.
Ambele durează 4 minute. Primele patru
minute imediat după trezire şi primele
patru minute după întâlnirea de seară.
După unele studii, cele 8 minute sunt
socotite cruciale pentru atmosfera din
cadrul familiei pentru că dezlănţuie o
influenţă pozitivă asupra celorlalţi membri
ai familiei.

Prin comunicare ne descoperim şi
pe noi înşine

Prin comunicare, descoperim nu doar
persoana cealaltă şi nevoile ei, ci şi pe noi
înşine prin răspunsul pe care ni-l oferă
partenerul, dându-ne posibilitatea
corectării trăsăturilor de caracter
neformate.

Unde duce lipsa de comunicare?

Motivul de fond pentru care o
căsnicie se desface este datorat
lipsei comunicării, care duce la
lipsă de încredere.

Sugestii pentru cele 4 minute şi
ultimele 4 minute din zi
• Atunci când vă întâlniţi la sfârşitul zilei, să vă acordaţi
toată atenţia unul celuilalt, ascultându-vă cu inima, cu
ochii, cu urechile, cu tot corpul.
• Nu începeţi discuţia cu lista de îndatoriri: „Ai făcut ce ţiam cerut?”, altfel partenerul se va simţi ca un angajat.
• Atingeţi-vă, sărutaţi-vă, îmbrăţişati-vă, ţineti-vă de mână.
• Primele cuvinte spuse să nu fie o plângere.
• Acordaţi-vă un timp de relaxare. Nu vă învăluiţi imediat
partenerul cu treburi gospodăreşti. Nu vă repeziţi la
telefon şi nu vă apucaţi imediat de ocupaţia favorită.
Atenţia principală e îndreptată spre partenerul
dumneavoastră de viaţă, care e mai important decât
orice.
• Pregătiţi-vă mintal pentru întâlnirea cu partenerul.
Gândiţi-vă la ceea ce îi veţi spune sau la ceea ce veţi
face. Pregătiţi o surpriză cel puţin într-o seară pe

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
• După un timp de separare (chiar dacă este vorba de numai
câteva ore), întâmpinaţi-vă partenerul cu un zâmbet, o
vorbă bună, o atingere, un sărut, un compliment, o glumă.
• Stabiliţi o perioadă de tranziţie între timpul petrecut la
serviciu şi restul zilei. Perioada aceasta este necesară
pentru ca presiunile, frustrările, oboseala, supărarea să nu
afecteze comunicarea.
• Nu discutaţi despre subiecte importante, care pot duce la
neînţelegeri, când unul din parteneri este supărat, bolnav
sau suferind.
• Stabiliţi un timp zilnic, în care să abordaţi problemele
importante ale familiei şi să rezolvaţi problemele care au
apărut. În această perioadă a „hotărârilor”, nu permiteţi să
fiţi întrerupţi şi nu faceţi altceva, cum ar fi servitul mesei,
mersul cu maşina, urmărirea televizorului.
• Nu vă învinovăţiţi partenerul. Păstraţi-vă nemulţumirile
pentru perioada „hotărârilor”.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•
•
•
•
•
•

Nu schimbaţi subiectul înainte ca amândoi să-şi fi spus
părerea.
Fiţi specifici în discuţii. Definiţi cu grijă cuvintele şi
evitaţi generalizările sau exagerările.
Confirmaţi spusele partenerului, prin cuvintele voastre,
de exemplu: „înţeleg”, „îmi dau seama”, „da”, desigur”
etc.
Încercaţi să fiţi consecvenţi în comunicarea verbală şi
cea nonverbală, pentru a transmite un mesaj clar. Nu
faceţi complimente pe ton indiferent.
Fiţi cât se poate de precişi în descrierea evenimentului
sau obiectului de care vorbiţi. Nu uitaţi că vorbiţi din
perspectiva voastră.
Apreciaţi-l pe partener pentru lucrurile plăcute pe care
vi le spune. Folosiţi cuvinte şi expresii despre care
sunteţi sigur că îl vor convinge de aprecierea voastră.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•

•
•
•
•

•
•

Discutaţi cu partenerul despre subiecte care ştiţi că-i fac
plăcere. Dacă nu este dispus să discutaţi despre subiecte
plăcute vouă, nu ezitaţi să-i aduceţi la cunoştinţă despre ceea
ce vă place să discutaţi.
Nu exageraţi niciodată pentru a vă dovedi dreptatea.
Nu citiţi gândurile partenerului şi nu faceţi presupuneri despre
afirmaţiile lui.
Nu insistaţi asupra detaliilor sau lucrurilor neimportante.
Răspundeţi complet, dar nu excesiv de lung, când vă vine
rândul.
Repetaţi ce a spus partenerul, dacă credeţi că nu aţi înţeles
bine afirmaţiile lui.
Nu ocupaţi prea mult timp cu relatările ce privesc persoana
dumneavoastră, ci lăsaţi loc pentru desfăşurarea informaţiilor
şi trăirilor din zi ale celuilalt partener.

Rugăciunea

Rugaţi-vă zilnic, unul pentru celălalt,
în auzul partenerului şi arătaţi, prin
diferite ocazii, cât de preţios este
pentru voi.


Slide 14

Comunicarea în cuplu

„Care este cel mai important aspect
al căsniciei pe care trebuie să-l
cunoaştem?”

„COMUNICAREA!”
• Fără comunicare nu există relaţii între oameni,
iar fără relaţii nu există viaţă în comun.
„Comunicarea este pentru dragoste ceea ce
este sângele pentru organism”, spune autorul
cărţii „Miracolul dialogului”.

ESTE O
ARTĂ...

…DELOC
ABSTRACTĂ

Două lumi, două limbaje diferite
Când comunici, de fapt, te comunici pe tine
ca persoană. Atunci când un cuplu se
căsătoreşte, se împletesc două lumi şi
două limbaje. Deşi te-ar putea surprinde,
totuşi te căsătoreşti cu un străin. Şi asta
se vede prin faptul că deşi foloseşti
aceleaşi cuvinte, totuşi sensurile sunt
diferite în multe cazuri.

Comunicarea nonverbală
Dar o comunicare poate avea loc şi prin
gesticulaţie, prin uşi trântite, prin priviri
încruntate. Aceste forme de comunicare
sunt nonverbale şi, nu de puţine ori, intră
în contradicţie cu cele verbale.

Comunicarea
nonverbală

Când un soţ îi spune soţiei: „Draga mea, eşti o dulce”, dar
este scufundat în citirea unui ziar, ce va crede ea? Când
o soţie îşi întreabă soţul: „Cum a fost la servici?” pe un
ton monoton şi neutru, în timp ce trece prin cameră fără
să se oprească să primească răspunsul, cărui mesaj îi
va răspunde soţul, celui verbal sau celui nonverbal?
Ascultătorul aude ceva şi vede altceva. Rezultatul este
confuzia. În cele mai multe cazuri, ascultătorul ignoră
mesajele verbale şi reacţionează la cele nonverbale.

Tăcerea
Ce părere aveţi de tăcere? Este şi ea o
formă de comunicare. Cel mai adesea
însă comunică nemulţumire, mânie,
supărare, proastă dispoziţie sau dispreţ.
Mesajele tăcerii pot fi: „Nu-mi pasă de
tine!”, „Nu mă interesează!”, „Nu meriţi săţi răspuns!”, „Ţi-o coc eu!”, „Îţi arăt eu ţie!”.
Uneori, tăcerea poate comunica şi fericire,
satisfacţie, mulţumire.

Componentele comunicării
Cele trei componente ale comunicării sunt:
a) conţinutul 7%,
b) poziţia corpului şi gesturile 38%,
c) tonul şi inflexiunea vocii 55%.
Aceeaşi propoziţie îşi schimbă sensul prin
simpla schimbare a tonului şi infexiunii
vocii, a gesturilor sau a acţiunilor.

Exemplu
• N-AM spus că el a furat banii. (Oricine a făcut-o,
nu eu)
• N-am SPUS că el a furat banii. (Am arătat spre
el, dar eu n-am spus nimic)
• N-am spus că EL a furat banii. (Era tipul celălalt)
• N-am spus că el A FURAT banii. (I-a împrumutat
poate, dar nu i-a furat)
• N-am spus că el a furat BANII. (El a furat
altceva, dar nu banii)
Ceea ce arată vorba veche:
„Nu ceea ce spui, ci felul cum o spui face
diferenţa”.

Când apar probleme în cuplu?
Problemele conjugale pot proveni din
comunicarea nonverbală ineficientă sau din
incapacitatea de a armoniza comunicarea
nonverbală cu cea verbală. Ascultătorul înţelege
mai repede semnalele nonverbale decât
conţinutul mesajului. Noi interpretăm sunetul unei
voci, fie că ne dăm seama, fie că nu. De regulă,
ne dăm seama de emoţiile vorbitorului după
înălţimea, ritmul şi volumul sunetului. Putem
desluşi sinceritatea sau ipocrizia, convingerea
sau îndoiala, adevărul sau falsitatea celor mai
multe afirmaţii pe care le auzim.

Comunicarea emoţională
Când vorbim despre comunicare în cadrul căsniciei,
nu ne gândim numai la trasmiterea de idei şi
informaţii, ci la trasmiterea de sentimente şi trăiri
complexe pe care le are o fiinţă.
Exemplu:
Draga mea am terminat de vopsit în bucătărie!
- Răspuns agresiv: Ţi-a luat cam mult timp pentru
asta!
- Răspuns rece sau indiferent: Mi-ai văzut
ochelarii?
- Răspuns cald: Ce treabă minunată ai făcut!

... Dar şi la ascultare
„Orice om să
fie grabnic
la ascultare”
(Iacob 1,19).

„Cine
răspunde
fără să fi
ascultat,
face o
prostie şi îşi
trage
ruşine”
(Proverbe 18,13).

Ascultarea
A asculta înseamnă a dovedi dragoste şi empatie
faţă de persoana care vorbeşte. Atunci când
asculţi nu te gândeşti la răspunsul pe care să-l
dai; accepţi fără a judeca ceea ce spune,
însemnând a înţelege că partenerul ţi-a
comunicat părerea lui, chiar dacă nu eşti de
acord cu conţinutul mesajului; trebuie să poţi
repeta mesajul comunicat şi să spui care au fost
emoţiile partenerului pe care le-ai desprins din
felul în care a fost comunicat mesajul,
înţelegând lucrurile din perspectiva lui.

Timpul alocat ascultării
• Din totalul timpului în care comunicăm,
33% este dedicat vorbirii şi 42% este
dedicat ascultării, ceea ce arată
importanţa celei din urmă.
• Pentru o ascultare atentă, trebuie să fim
conştienţi de obstacolele frecvente, care
împiedică o comunicare eficientă.

Obstacole în comunicare
•
•
•
•
•
•

•
•

Spiritul defensiv. În timp ce asculţi, te gândeşti cum să te scuzi, să te aperi, pierzând
sensul mesajului celui care vorbeşte şi transformă tot ceea ce spune într-un atac la
propria persoană.
Părerile preconcepute. Concepţiile pe care ţi le-ai făcut despre un om te fac să
respingi persoana fără a asculta ceea ce are de spus.
Conflictele interioare. Ne este greu să ascultăm atunci când participarea emoţională
devine nesănătos de intensă.
Întreruperile. Pentru că partenerul tău nu trece suficient de repede la esenţialul
mesajului său, întrerupi sau anticipezi ce o să spună. „O, asta nu-i nimic! Să vezi ceam păţit eu!”
Evitarea privirilor. Atunci când eviţi privirile, transmiţi celuilalt neîncredere, dezinteres
şi lipsă de atenţie.
Selectarea mesajului. Ascultătorul selectează mesajul potrivit atitudinii pe care o are.
Dacă are o atitudine negativă, va ignora mesajele pozitive, iar dacă are o atitudine
pozitivă va prelua doar pe cele care îi fac bine, respingându-le pe cele care ar duce
la dispute.
Insensibilitatea. Ascultătorul insensibil este incapabil să recepţioneze simţămintele
sau emoţiile din spatele cuvintelor.
Supraîncărcarea minţii. În anumite momente din zi în care oboseala fizică şi psihică
este maximă, ascultarea este diminuată.

Perioade esenţiale în comunicare
Există două perioade esenţiale de
comunicare dintre cei doi parteneri.
Ambele durează 4 minute. Primele patru
minute imediat după trezire şi primele
patru minute după întâlnirea de seară.
După unele studii, cele 8 minute sunt
socotite cruciale pentru atmosfera din
cadrul familiei pentru că dezlănţuie o
influenţă pozitivă asupra celorlalţi membri
ai familiei.

Prin comunicare ne descoperim şi
pe noi înşine

Prin comunicare, descoperim nu doar
persoana cealaltă şi nevoile ei, ci şi pe noi
înşine prin răspunsul pe care ni-l oferă
partenerul, dându-ne posibilitatea
corectării trăsăturilor de caracter
neformate.

Unde duce lipsa de comunicare?

Motivul de fond pentru care o
căsnicie se desface este datorat
lipsei comunicării, care duce la
lipsă de încredere.

Sugestii pentru cele 4 minute şi
ultimele 4 minute din zi
• Atunci când vă întâlniţi la sfârşitul zilei, să vă acordaţi
toată atenţia unul celuilalt, ascultându-vă cu inima, cu
ochii, cu urechile, cu tot corpul.
• Nu începeţi discuţia cu lista de îndatoriri: „Ai făcut ce ţiam cerut?”, altfel partenerul se va simţi ca un angajat.
• Atingeţi-vă, sărutaţi-vă, îmbrăţişati-vă, ţineti-vă de mână.
• Primele cuvinte spuse să nu fie o plângere.
• Acordaţi-vă un timp de relaxare. Nu vă învăluiţi imediat
partenerul cu treburi gospodăreşti. Nu vă repeziţi la
telefon şi nu vă apucaţi imediat de ocupaţia favorită.
Atenţia principală e îndreptată spre partenerul
dumneavoastră de viaţă, care e mai important decât
orice.
• Pregătiţi-vă mintal pentru întâlnirea cu partenerul.
Gândiţi-vă la ceea ce îi veţi spune sau la ceea ce veţi
face. Pregătiţi o surpriză cel puţin într-o seară pe

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
• După un timp de separare (chiar dacă este vorba de numai
câteva ore), întâmpinaţi-vă partenerul cu un zâmbet, o
vorbă bună, o atingere, un sărut, un compliment, o glumă.
• Stabiliţi o perioadă de tranziţie între timpul petrecut la
serviciu şi restul zilei. Perioada aceasta este necesară
pentru ca presiunile, frustrările, oboseala, supărarea să nu
afecteze comunicarea.
• Nu discutaţi despre subiecte importante, care pot duce la
neînţelegeri, când unul din parteneri este supărat, bolnav
sau suferind.
• Stabiliţi un timp zilnic, în care să abordaţi problemele
importante ale familiei şi să rezolvaţi problemele care au
apărut. În această perioadă a „hotărârilor”, nu permiteţi să
fiţi întrerupţi şi nu faceţi altceva, cum ar fi servitul mesei,
mersul cu maşina, urmărirea televizorului.
• Nu vă învinovăţiţi partenerul. Păstraţi-vă nemulţumirile
pentru perioada „hotărârilor”.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•
•
•
•
•
•

Nu schimbaţi subiectul înainte ca amândoi să-şi fi spus
părerea.
Fiţi specifici în discuţii. Definiţi cu grijă cuvintele şi
evitaţi generalizările sau exagerările.
Confirmaţi spusele partenerului, prin cuvintele voastre,
de exemplu: „înţeleg”, „îmi dau seama”, „da”, desigur”
etc.
Încercaţi să fiţi consecvenţi în comunicarea verbală şi
cea nonverbală, pentru a transmite un mesaj clar. Nu
faceţi complimente pe ton indiferent.
Fiţi cât se poate de precişi în descrierea evenimentului
sau obiectului de care vorbiţi. Nu uitaţi că vorbiţi din
perspectiva voastră.
Apreciaţi-l pe partener pentru lucrurile plăcute pe care
vi le spune. Folosiţi cuvinte şi expresii despre care
sunteţi sigur că îl vor convinge de aprecierea voastră.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•

•
•
•
•

•
•

Discutaţi cu partenerul despre subiecte care ştiţi că-i fac
plăcere. Dacă nu este dispus să discutaţi despre subiecte
plăcute vouă, nu ezitaţi să-i aduceţi la cunoştinţă despre ceea
ce vă place să discutaţi.
Nu exageraţi niciodată pentru a vă dovedi dreptatea.
Nu citiţi gândurile partenerului şi nu faceţi presupuneri despre
afirmaţiile lui.
Nu insistaţi asupra detaliilor sau lucrurilor neimportante.
Răspundeţi complet, dar nu excesiv de lung, când vă vine
rândul.
Repetaţi ce a spus partenerul, dacă credeţi că nu aţi înţeles
bine afirmaţiile lui.
Nu ocupaţi prea mult timp cu relatările ce privesc persoana
dumneavoastră, ci lăsaţi loc pentru desfăşurarea informaţiilor
şi trăirilor din zi ale celuilalt partener.

Rugăciunea

Rugaţi-vă zilnic, unul pentru celălalt,
în auzul partenerului şi arătaţi, prin
diferite ocazii, cât de preţios este
pentru voi.


Slide 15

Comunicarea în cuplu

„Care este cel mai important aspect
al căsniciei pe care trebuie să-l
cunoaştem?”

„COMUNICAREA!”
• Fără comunicare nu există relaţii între oameni,
iar fără relaţii nu există viaţă în comun.
„Comunicarea este pentru dragoste ceea ce
este sângele pentru organism”, spune autorul
cărţii „Miracolul dialogului”.

ESTE O
ARTĂ...

…DELOC
ABSTRACTĂ

Două lumi, două limbaje diferite
Când comunici, de fapt, te comunici pe tine
ca persoană. Atunci când un cuplu se
căsătoreşte, se împletesc două lumi şi
două limbaje. Deşi te-ar putea surprinde,
totuşi te căsătoreşti cu un străin. Şi asta
se vede prin faptul că deşi foloseşti
aceleaşi cuvinte, totuşi sensurile sunt
diferite în multe cazuri.

Comunicarea nonverbală
Dar o comunicare poate avea loc şi prin
gesticulaţie, prin uşi trântite, prin priviri
încruntate. Aceste forme de comunicare
sunt nonverbale şi, nu de puţine ori, intră
în contradicţie cu cele verbale.

Comunicarea
nonverbală

Când un soţ îi spune soţiei: „Draga mea, eşti o dulce”, dar
este scufundat în citirea unui ziar, ce va crede ea? Când
o soţie îşi întreabă soţul: „Cum a fost la servici?” pe un
ton monoton şi neutru, în timp ce trece prin cameră fără
să se oprească să primească răspunsul, cărui mesaj îi
va răspunde soţul, celui verbal sau celui nonverbal?
Ascultătorul aude ceva şi vede altceva. Rezultatul este
confuzia. În cele mai multe cazuri, ascultătorul ignoră
mesajele verbale şi reacţionează la cele nonverbale.

Tăcerea
Ce părere aveţi de tăcere? Este şi ea o
formă de comunicare. Cel mai adesea
însă comunică nemulţumire, mânie,
supărare, proastă dispoziţie sau dispreţ.
Mesajele tăcerii pot fi: „Nu-mi pasă de
tine!”, „Nu mă interesează!”, „Nu meriţi săţi răspuns!”, „Ţi-o coc eu!”, „Îţi arăt eu ţie!”.
Uneori, tăcerea poate comunica şi fericire,
satisfacţie, mulţumire.

Componentele comunicării
Cele trei componente ale comunicării sunt:
a) conţinutul 7%,
b) poziţia corpului şi gesturile 38%,
c) tonul şi inflexiunea vocii 55%.
Aceeaşi propoziţie îşi schimbă sensul prin
simpla schimbare a tonului şi infexiunii
vocii, a gesturilor sau a acţiunilor.

Exemplu
• N-AM spus că el a furat banii. (Oricine a făcut-o,
nu eu)
• N-am SPUS că el a furat banii. (Am arătat spre
el, dar eu n-am spus nimic)
• N-am spus că EL a furat banii. (Era tipul celălalt)
• N-am spus că el A FURAT banii. (I-a împrumutat
poate, dar nu i-a furat)
• N-am spus că el a furat BANII. (El a furat
altceva, dar nu banii)
Ceea ce arată vorba veche:
„Nu ceea ce spui, ci felul cum o spui face
diferenţa”.

Când apar probleme în cuplu?
Problemele conjugale pot proveni din
comunicarea nonverbală ineficientă sau din
incapacitatea de a armoniza comunicarea
nonverbală cu cea verbală. Ascultătorul înţelege
mai repede semnalele nonverbale decât
conţinutul mesajului. Noi interpretăm sunetul unei
voci, fie că ne dăm seama, fie că nu. De regulă,
ne dăm seama de emoţiile vorbitorului după
înălţimea, ritmul şi volumul sunetului. Putem
desluşi sinceritatea sau ipocrizia, convingerea
sau îndoiala, adevărul sau falsitatea celor mai
multe afirmaţii pe care le auzim.

Comunicarea emoţională
Când vorbim despre comunicare în cadrul căsniciei,
nu ne gândim numai la trasmiterea de idei şi
informaţii, ci la trasmiterea de sentimente şi trăiri
complexe pe care le are o fiinţă.
Exemplu:
Draga mea am terminat de vopsit în bucătărie!
- Răspuns agresiv: Ţi-a luat cam mult timp pentru
asta!
- Răspuns rece sau indiferent: Mi-ai văzut
ochelarii?
- Răspuns cald: Ce treabă minunată ai făcut!

... Dar şi la ascultare
„Orice om să
fie grabnic
la ascultare”
(Iacob 1,19).

„Cine
răspunde
fără să fi
ascultat,
face o
prostie şi îşi
trage
ruşine”
(Proverbe 18,13).

Ascultarea
A asculta înseamnă a dovedi dragoste şi empatie
faţă de persoana care vorbeşte. Atunci când
asculţi nu te gândeşti la răspunsul pe care să-l
dai; accepţi fără a judeca ceea ce spune,
însemnând a înţelege că partenerul ţi-a
comunicat părerea lui, chiar dacă nu eşti de
acord cu conţinutul mesajului; trebuie să poţi
repeta mesajul comunicat şi să spui care au fost
emoţiile partenerului pe care le-ai desprins din
felul în care a fost comunicat mesajul,
înţelegând lucrurile din perspectiva lui.

Timpul alocat ascultării
• Din totalul timpului în care comunicăm,
33% este dedicat vorbirii şi 42% este
dedicat ascultării, ceea ce arată
importanţa celei din urmă.
• Pentru o ascultare atentă, trebuie să fim
conştienţi de obstacolele frecvente, care
împiedică o comunicare eficientă.

Obstacole în comunicare
•
•
•
•
•
•

•
•

Spiritul defensiv. În timp ce asculţi, te gândeşti cum să te scuzi, să te aperi, pierzând
sensul mesajului celui care vorbeşte şi transformă tot ceea ce spune într-un atac la
propria persoană.
Părerile preconcepute. Concepţiile pe care ţi le-ai făcut despre un om te fac să
respingi persoana fără a asculta ceea ce are de spus.
Conflictele interioare. Ne este greu să ascultăm atunci când participarea emoţională
devine nesănătos de intensă.
Întreruperile. Pentru că partenerul tău nu trece suficient de repede la esenţialul
mesajului său, întrerupi sau anticipezi ce o să spună. „O, asta nu-i nimic! Să vezi ceam păţit eu!”
Evitarea privirilor. Atunci când eviţi privirile, transmiţi celuilalt neîncredere, dezinteres
şi lipsă de atenţie.
Selectarea mesajului. Ascultătorul selectează mesajul potrivit atitudinii pe care o are.
Dacă are o atitudine negativă, va ignora mesajele pozitive, iar dacă are o atitudine
pozitivă va prelua doar pe cele care îi fac bine, respingându-le pe cele care ar duce
la dispute.
Insensibilitatea. Ascultătorul insensibil este incapabil să recepţioneze simţămintele
sau emoţiile din spatele cuvintelor.
Supraîncărcarea minţii. În anumite momente din zi în care oboseala fizică şi psihică
este maximă, ascultarea este diminuată.

Perioade esenţiale în comunicare
Există două perioade esenţiale de
comunicare dintre cei doi parteneri.
Ambele durează 4 minute. Primele patru
minute imediat după trezire şi primele
patru minute după întâlnirea de seară.
După unele studii, cele 8 minute sunt
socotite cruciale pentru atmosfera din
cadrul familiei pentru că dezlănţuie o
influenţă pozitivă asupra celorlalţi membri
ai familiei.

Prin comunicare ne descoperim şi
pe noi înşine

Prin comunicare, descoperim nu doar
persoana cealaltă şi nevoile ei, ci şi pe noi
înşine prin răspunsul pe care ni-l oferă
partenerul, dându-ne posibilitatea
corectării trăsăturilor de caracter
neformate.

Unde duce lipsa de comunicare?

Motivul de fond pentru care o
căsnicie se desface este datorat
lipsei comunicării, care duce la
lipsă de încredere.

Sugestii pentru cele 4 minute şi
ultimele 4 minute din zi
• Atunci când vă întâlniţi la sfârşitul zilei, să vă acordaţi
toată atenţia unul celuilalt, ascultându-vă cu inima, cu
ochii, cu urechile, cu tot corpul.
• Nu începeţi discuţia cu lista de îndatoriri: „Ai făcut ce ţiam cerut?”, altfel partenerul se va simţi ca un angajat.
• Atingeţi-vă, sărutaţi-vă, îmbrăţişati-vă, ţineti-vă de mână.
• Primele cuvinte spuse să nu fie o plângere.
• Acordaţi-vă un timp de relaxare. Nu vă învăluiţi imediat
partenerul cu treburi gospodăreşti. Nu vă repeziţi la
telefon şi nu vă apucaţi imediat de ocupaţia favorită.
Atenţia principală e îndreptată spre partenerul
dumneavoastră de viaţă, care e mai important decât
orice.
• Pregătiţi-vă mintal pentru întâlnirea cu partenerul.
Gândiţi-vă la ceea ce îi veţi spune sau la ceea ce veţi
face. Pregătiţi o surpriză cel puţin într-o seară pe

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
• După un timp de separare (chiar dacă este vorba de numai
câteva ore), întâmpinaţi-vă partenerul cu un zâmbet, o
vorbă bună, o atingere, un sărut, un compliment, o glumă.
• Stabiliţi o perioadă de tranziţie între timpul petrecut la
serviciu şi restul zilei. Perioada aceasta este necesară
pentru ca presiunile, frustrările, oboseala, supărarea să nu
afecteze comunicarea.
• Nu discutaţi despre subiecte importante, care pot duce la
neînţelegeri, când unul din parteneri este supărat, bolnav
sau suferind.
• Stabiliţi un timp zilnic, în care să abordaţi problemele
importante ale familiei şi să rezolvaţi problemele care au
apărut. În această perioadă a „hotărârilor”, nu permiteţi să
fiţi întrerupţi şi nu faceţi altceva, cum ar fi servitul mesei,
mersul cu maşina, urmărirea televizorului.
• Nu vă învinovăţiţi partenerul. Păstraţi-vă nemulţumirile
pentru perioada „hotărârilor”.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•
•
•
•
•
•

Nu schimbaţi subiectul înainte ca amândoi să-şi fi spus
părerea.
Fiţi specifici în discuţii. Definiţi cu grijă cuvintele şi
evitaţi generalizările sau exagerările.
Confirmaţi spusele partenerului, prin cuvintele voastre,
de exemplu: „înţeleg”, „îmi dau seama”, „da”, desigur”
etc.
Încercaţi să fiţi consecvenţi în comunicarea verbală şi
cea nonverbală, pentru a transmite un mesaj clar. Nu
faceţi complimente pe ton indiferent.
Fiţi cât se poate de precişi în descrierea evenimentului
sau obiectului de care vorbiţi. Nu uitaţi că vorbiţi din
perspectiva voastră.
Apreciaţi-l pe partener pentru lucrurile plăcute pe care
vi le spune. Folosiţi cuvinte şi expresii despre care
sunteţi sigur că îl vor convinge de aprecierea voastră.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•

•
•
•
•

•
•

Discutaţi cu partenerul despre subiecte care ştiţi că-i fac
plăcere. Dacă nu este dispus să discutaţi despre subiecte
plăcute vouă, nu ezitaţi să-i aduceţi la cunoştinţă despre ceea
ce vă place să discutaţi.
Nu exageraţi niciodată pentru a vă dovedi dreptatea.
Nu citiţi gândurile partenerului şi nu faceţi presupuneri despre
afirmaţiile lui.
Nu insistaţi asupra detaliilor sau lucrurilor neimportante.
Răspundeţi complet, dar nu excesiv de lung, când vă vine
rândul.
Repetaţi ce a spus partenerul, dacă credeţi că nu aţi înţeles
bine afirmaţiile lui.
Nu ocupaţi prea mult timp cu relatările ce privesc persoana
dumneavoastră, ci lăsaţi loc pentru desfăşurarea informaţiilor
şi trăirilor din zi ale celuilalt partener.

Rugăciunea

Rugaţi-vă zilnic, unul pentru celălalt,
în auzul partenerului şi arătaţi, prin
diferite ocazii, cât de preţios este
pentru voi.


Slide 16

Comunicarea în cuplu

„Care este cel mai important aspect
al căsniciei pe care trebuie să-l
cunoaştem?”

„COMUNICAREA!”
• Fără comunicare nu există relaţii între oameni,
iar fără relaţii nu există viaţă în comun.
„Comunicarea este pentru dragoste ceea ce
este sângele pentru organism”, spune autorul
cărţii „Miracolul dialogului”.

ESTE O
ARTĂ...

…DELOC
ABSTRACTĂ

Două lumi, două limbaje diferite
Când comunici, de fapt, te comunici pe tine
ca persoană. Atunci când un cuplu se
căsătoreşte, se împletesc două lumi şi
două limbaje. Deşi te-ar putea surprinde,
totuşi te căsătoreşti cu un străin. Şi asta
se vede prin faptul că deşi foloseşti
aceleaşi cuvinte, totuşi sensurile sunt
diferite în multe cazuri.

Comunicarea nonverbală
Dar o comunicare poate avea loc şi prin
gesticulaţie, prin uşi trântite, prin priviri
încruntate. Aceste forme de comunicare
sunt nonverbale şi, nu de puţine ori, intră
în contradicţie cu cele verbale.

Comunicarea
nonverbală

Când un soţ îi spune soţiei: „Draga mea, eşti o dulce”, dar
este scufundat în citirea unui ziar, ce va crede ea? Când
o soţie îşi întreabă soţul: „Cum a fost la servici?” pe un
ton monoton şi neutru, în timp ce trece prin cameră fără
să se oprească să primească răspunsul, cărui mesaj îi
va răspunde soţul, celui verbal sau celui nonverbal?
Ascultătorul aude ceva şi vede altceva. Rezultatul este
confuzia. În cele mai multe cazuri, ascultătorul ignoră
mesajele verbale şi reacţionează la cele nonverbale.

Tăcerea
Ce părere aveţi de tăcere? Este şi ea o
formă de comunicare. Cel mai adesea
însă comunică nemulţumire, mânie,
supărare, proastă dispoziţie sau dispreţ.
Mesajele tăcerii pot fi: „Nu-mi pasă de
tine!”, „Nu mă interesează!”, „Nu meriţi săţi răspuns!”, „Ţi-o coc eu!”, „Îţi arăt eu ţie!”.
Uneori, tăcerea poate comunica şi fericire,
satisfacţie, mulţumire.

Componentele comunicării
Cele trei componente ale comunicării sunt:
a) conţinutul 7%,
b) poziţia corpului şi gesturile 38%,
c) tonul şi inflexiunea vocii 55%.
Aceeaşi propoziţie îşi schimbă sensul prin
simpla schimbare a tonului şi infexiunii
vocii, a gesturilor sau a acţiunilor.

Exemplu
• N-AM spus că el a furat banii. (Oricine a făcut-o,
nu eu)
• N-am SPUS că el a furat banii. (Am arătat spre
el, dar eu n-am spus nimic)
• N-am spus că EL a furat banii. (Era tipul celălalt)
• N-am spus că el A FURAT banii. (I-a împrumutat
poate, dar nu i-a furat)
• N-am spus că el a furat BANII. (El a furat
altceva, dar nu banii)
Ceea ce arată vorba veche:
„Nu ceea ce spui, ci felul cum o spui face
diferenţa”.

Când apar probleme în cuplu?
Problemele conjugale pot proveni din
comunicarea nonverbală ineficientă sau din
incapacitatea de a armoniza comunicarea
nonverbală cu cea verbală. Ascultătorul înţelege
mai repede semnalele nonverbale decât
conţinutul mesajului. Noi interpretăm sunetul unei
voci, fie că ne dăm seama, fie că nu. De regulă,
ne dăm seama de emoţiile vorbitorului după
înălţimea, ritmul şi volumul sunetului. Putem
desluşi sinceritatea sau ipocrizia, convingerea
sau îndoiala, adevărul sau falsitatea celor mai
multe afirmaţii pe care le auzim.

Comunicarea emoţională
Când vorbim despre comunicare în cadrul căsniciei,
nu ne gândim numai la trasmiterea de idei şi
informaţii, ci la trasmiterea de sentimente şi trăiri
complexe pe care le are o fiinţă.
Exemplu:
Draga mea am terminat de vopsit în bucătărie!
- Răspuns agresiv: Ţi-a luat cam mult timp pentru
asta!
- Răspuns rece sau indiferent: Mi-ai văzut
ochelarii?
- Răspuns cald: Ce treabă minunată ai făcut!

... Dar şi la ascultare
„Orice om să
fie grabnic
la ascultare”
(Iacob 1,19).

„Cine
răspunde
fără să fi
ascultat,
face o
prostie şi îşi
trage
ruşine”
(Proverbe 18,13).

Ascultarea
A asculta înseamnă a dovedi dragoste şi empatie
faţă de persoana care vorbeşte. Atunci când
asculţi nu te gândeşti la răspunsul pe care să-l
dai; accepţi fără a judeca ceea ce spune,
însemnând a înţelege că partenerul ţi-a
comunicat părerea lui, chiar dacă nu eşti de
acord cu conţinutul mesajului; trebuie să poţi
repeta mesajul comunicat şi să spui care au fost
emoţiile partenerului pe care le-ai desprins din
felul în care a fost comunicat mesajul,
înţelegând lucrurile din perspectiva lui.

Timpul alocat ascultării
• Din totalul timpului în care comunicăm,
33% este dedicat vorbirii şi 42% este
dedicat ascultării, ceea ce arată
importanţa celei din urmă.
• Pentru o ascultare atentă, trebuie să fim
conştienţi de obstacolele frecvente, care
împiedică o comunicare eficientă.

Obstacole în comunicare
•
•
•
•
•
•

•
•

Spiritul defensiv. În timp ce asculţi, te gândeşti cum să te scuzi, să te aperi, pierzând
sensul mesajului celui care vorbeşte şi transformă tot ceea ce spune într-un atac la
propria persoană.
Părerile preconcepute. Concepţiile pe care ţi le-ai făcut despre un om te fac să
respingi persoana fără a asculta ceea ce are de spus.
Conflictele interioare. Ne este greu să ascultăm atunci când participarea emoţională
devine nesănătos de intensă.
Întreruperile. Pentru că partenerul tău nu trece suficient de repede la esenţialul
mesajului său, întrerupi sau anticipezi ce o să spună. „O, asta nu-i nimic! Să vezi ceam păţit eu!”
Evitarea privirilor. Atunci când eviţi privirile, transmiţi celuilalt neîncredere, dezinteres
şi lipsă de atenţie.
Selectarea mesajului. Ascultătorul selectează mesajul potrivit atitudinii pe care o are.
Dacă are o atitudine negativă, va ignora mesajele pozitive, iar dacă are o atitudine
pozitivă va prelua doar pe cele care îi fac bine, respingându-le pe cele care ar duce
la dispute.
Insensibilitatea. Ascultătorul insensibil este incapabil să recepţioneze simţămintele
sau emoţiile din spatele cuvintelor.
Supraîncărcarea minţii. În anumite momente din zi în care oboseala fizică şi psihică
este maximă, ascultarea este diminuată.

Perioade esenţiale în comunicare
Există două perioade esenţiale de
comunicare dintre cei doi parteneri.
Ambele durează 4 minute. Primele patru
minute imediat după trezire şi primele
patru minute după întâlnirea de seară.
După unele studii, cele 8 minute sunt
socotite cruciale pentru atmosfera din
cadrul familiei pentru că dezlănţuie o
influenţă pozitivă asupra celorlalţi membri
ai familiei.

Prin comunicare ne descoperim şi
pe noi înşine

Prin comunicare, descoperim nu doar
persoana cealaltă şi nevoile ei, ci şi pe noi
înşine prin răspunsul pe care ni-l oferă
partenerul, dându-ne posibilitatea
corectării trăsăturilor de caracter
neformate.

Unde duce lipsa de comunicare?

Motivul de fond pentru care o
căsnicie se desface este datorat
lipsei comunicării, care duce la
lipsă de încredere.

Sugestii pentru cele 4 minute şi
ultimele 4 minute din zi
• Atunci când vă întâlniţi la sfârşitul zilei, să vă acordaţi
toată atenţia unul celuilalt, ascultându-vă cu inima, cu
ochii, cu urechile, cu tot corpul.
• Nu începeţi discuţia cu lista de îndatoriri: „Ai făcut ce ţiam cerut?”, altfel partenerul se va simţi ca un angajat.
• Atingeţi-vă, sărutaţi-vă, îmbrăţişati-vă, ţineti-vă de mână.
• Primele cuvinte spuse să nu fie o plângere.
• Acordaţi-vă un timp de relaxare. Nu vă învăluiţi imediat
partenerul cu treburi gospodăreşti. Nu vă repeziţi la
telefon şi nu vă apucaţi imediat de ocupaţia favorită.
Atenţia principală e îndreptată spre partenerul
dumneavoastră de viaţă, care e mai important decât
orice.
• Pregătiţi-vă mintal pentru întâlnirea cu partenerul.
Gândiţi-vă la ceea ce îi veţi spune sau la ceea ce veţi
face. Pregătiţi o surpriză cel puţin într-o seară pe

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
• După un timp de separare (chiar dacă este vorba de numai
câteva ore), întâmpinaţi-vă partenerul cu un zâmbet, o
vorbă bună, o atingere, un sărut, un compliment, o glumă.
• Stabiliţi o perioadă de tranziţie între timpul petrecut la
serviciu şi restul zilei. Perioada aceasta este necesară
pentru ca presiunile, frustrările, oboseala, supărarea să nu
afecteze comunicarea.
• Nu discutaţi despre subiecte importante, care pot duce la
neînţelegeri, când unul din parteneri este supărat, bolnav
sau suferind.
• Stabiliţi un timp zilnic, în care să abordaţi problemele
importante ale familiei şi să rezolvaţi problemele care au
apărut. În această perioadă a „hotărârilor”, nu permiteţi să
fiţi întrerupţi şi nu faceţi altceva, cum ar fi servitul mesei,
mersul cu maşina, urmărirea televizorului.
• Nu vă învinovăţiţi partenerul. Păstraţi-vă nemulţumirile
pentru perioada „hotărârilor”.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•
•
•
•
•
•

Nu schimbaţi subiectul înainte ca amândoi să-şi fi spus
părerea.
Fiţi specifici în discuţii. Definiţi cu grijă cuvintele şi
evitaţi generalizările sau exagerările.
Confirmaţi spusele partenerului, prin cuvintele voastre,
de exemplu: „înţeleg”, „îmi dau seama”, „da”, desigur”
etc.
Încercaţi să fiţi consecvenţi în comunicarea verbală şi
cea nonverbală, pentru a transmite un mesaj clar. Nu
faceţi complimente pe ton indiferent.
Fiţi cât se poate de precişi în descrierea evenimentului
sau obiectului de care vorbiţi. Nu uitaţi că vorbiţi din
perspectiva voastră.
Apreciaţi-l pe partener pentru lucrurile plăcute pe care
vi le spune. Folosiţi cuvinte şi expresii despre care
sunteţi sigur că îl vor convinge de aprecierea voastră.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•

•
•
•
•

•
•

Discutaţi cu partenerul despre subiecte care ştiţi că-i fac
plăcere. Dacă nu este dispus să discutaţi despre subiecte
plăcute vouă, nu ezitaţi să-i aduceţi la cunoştinţă despre ceea
ce vă place să discutaţi.
Nu exageraţi niciodată pentru a vă dovedi dreptatea.
Nu citiţi gândurile partenerului şi nu faceţi presupuneri despre
afirmaţiile lui.
Nu insistaţi asupra detaliilor sau lucrurilor neimportante.
Răspundeţi complet, dar nu excesiv de lung, când vă vine
rândul.
Repetaţi ce a spus partenerul, dacă credeţi că nu aţi înţeles
bine afirmaţiile lui.
Nu ocupaţi prea mult timp cu relatările ce privesc persoana
dumneavoastră, ci lăsaţi loc pentru desfăşurarea informaţiilor
şi trăirilor din zi ale celuilalt partener.

Rugăciunea

Rugaţi-vă zilnic, unul pentru celălalt,
în auzul partenerului şi arătaţi, prin
diferite ocazii, cât de preţios este
pentru voi.


Slide 17

Comunicarea în cuplu

„Care este cel mai important aspect
al căsniciei pe care trebuie să-l
cunoaştem?”

„COMUNICAREA!”
• Fără comunicare nu există relaţii între oameni,
iar fără relaţii nu există viaţă în comun.
„Comunicarea este pentru dragoste ceea ce
este sângele pentru organism”, spune autorul
cărţii „Miracolul dialogului”.

ESTE O
ARTĂ...

…DELOC
ABSTRACTĂ

Două lumi, două limbaje diferite
Când comunici, de fapt, te comunici pe tine
ca persoană. Atunci când un cuplu se
căsătoreşte, se împletesc două lumi şi
două limbaje. Deşi te-ar putea surprinde,
totuşi te căsătoreşti cu un străin. Şi asta
se vede prin faptul că deşi foloseşti
aceleaşi cuvinte, totuşi sensurile sunt
diferite în multe cazuri.

Comunicarea nonverbală
Dar o comunicare poate avea loc şi prin
gesticulaţie, prin uşi trântite, prin priviri
încruntate. Aceste forme de comunicare
sunt nonverbale şi, nu de puţine ori, intră
în contradicţie cu cele verbale.

Comunicarea
nonverbală

Când un soţ îi spune soţiei: „Draga mea, eşti o dulce”, dar
este scufundat în citirea unui ziar, ce va crede ea? Când
o soţie îşi întreabă soţul: „Cum a fost la servici?” pe un
ton monoton şi neutru, în timp ce trece prin cameră fără
să se oprească să primească răspunsul, cărui mesaj îi
va răspunde soţul, celui verbal sau celui nonverbal?
Ascultătorul aude ceva şi vede altceva. Rezultatul este
confuzia. În cele mai multe cazuri, ascultătorul ignoră
mesajele verbale şi reacţionează la cele nonverbale.

Tăcerea
Ce părere aveţi de tăcere? Este şi ea o
formă de comunicare. Cel mai adesea
însă comunică nemulţumire, mânie,
supărare, proastă dispoziţie sau dispreţ.
Mesajele tăcerii pot fi: „Nu-mi pasă de
tine!”, „Nu mă interesează!”, „Nu meriţi săţi răspuns!”, „Ţi-o coc eu!”, „Îţi arăt eu ţie!”.
Uneori, tăcerea poate comunica şi fericire,
satisfacţie, mulţumire.

Componentele comunicării
Cele trei componente ale comunicării sunt:
a) conţinutul 7%,
b) poziţia corpului şi gesturile 38%,
c) tonul şi inflexiunea vocii 55%.
Aceeaşi propoziţie îşi schimbă sensul prin
simpla schimbare a tonului şi infexiunii
vocii, a gesturilor sau a acţiunilor.

Exemplu
• N-AM spus că el a furat banii. (Oricine a făcut-o,
nu eu)
• N-am SPUS că el a furat banii. (Am arătat spre
el, dar eu n-am spus nimic)
• N-am spus că EL a furat banii. (Era tipul celălalt)
• N-am spus că el A FURAT banii. (I-a împrumutat
poate, dar nu i-a furat)
• N-am spus că el a furat BANII. (El a furat
altceva, dar nu banii)
Ceea ce arată vorba veche:
„Nu ceea ce spui, ci felul cum o spui face
diferenţa”.

Când apar probleme în cuplu?
Problemele conjugale pot proveni din
comunicarea nonverbală ineficientă sau din
incapacitatea de a armoniza comunicarea
nonverbală cu cea verbală. Ascultătorul înţelege
mai repede semnalele nonverbale decât
conţinutul mesajului. Noi interpretăm sunetul unei
voci, fie că ne dăm seama, fie că nu. De regulă,
ne dăm seama de emoţiile vorbitorului după
înălţimea, ritmul şi volumul sunetului. Putem
desluşi sinceritatea sau ipocrizia, convingerea
sau îndoiala, adevărul sau falsitatea celor mai
multe afirmaţii pe care le auzim.

Comunicarea emoţională
Când vorbim despre comunicare în cadrul căsniciei,
nu ne gândim numai la trasmiterea de idei şi
informaţii, ci la trasmiterea de sentimente şi trăiri
complexe pe care le are o fiinţă.
Exemplu:
Draga mea am terminat de vopsit în bucătărie!
- Răspuns agresiv: Ţi-a luat cam mult timp pentru
asta!
- Răspuns rece sau indiferent: Mi-ai văzut
ochelarii?
- Răspuns cald: Ce treabă minunată ai făcut!

... Dar şi la ascultare
„Orice om să
fie grabnic
la ascultare”
(Iacob 1,19).

„Cine
răspunde
fără să fi
ascultat,
face o
prostie şi îşi
trage
ruşine”
(Proverbe 18,13).

Ascultarea
A asculta înseamnă a dovedi dragoste şi empatie
faţă de persoana care vorbeşte. Atunci când
asculţi nu te gândeşti la răspunsul pe care să-l
dai; accepţi fără a judeca ceea ce spune,
însemnând a înţelege că partenerul ţi-a
comunicat părerea lui, chiar dacă nu eşti de
acord cu conţinutul mesajului; trebuie să poţi
repeta mesajul comunicat şi să spui care au fost
emoţiile partenerului pe care le-ai desprins din
felul în care a fost comunicat mesajul,
înţelegând lucrurile din perspectiva lui.

Timpul alocat ascultării
• Din totalul timpului în care comunicăm,
33% este dedicat vorbirii şi 42% este
dedicat ascultării, ceea ce arată
importanţa celei din urmă.
• Pentru o ascultare atentă, trebuie să fim
conştienţi de obstacolele frecvente, care
împiedică o comunicare eficientă.

Obstacole în comunicare
•
•
•
•
•
•

•
•

Spiritul defensiv. În timp ce asculţi, te gândeşti cum să te scuzi, să te aperi, pierzând
sensul mesajului celui care vorbeşte şi transformă tot ceea ce spune într-un atac la
propria persoană.
Părerile preconcepute. Concepţiile pe care ţi le-ai făcut despre un om te fac să
respingi persoana fără a asculta ceea ce are de spus.
Conflictele interioare. Ne este greu să ascultăm atunci când participarea emoţională
devine nesănătos de intensă.
Întreruperile. Pentru că partenerul tău nu trece suficient de repede la esenţialul
mesajului său, întrerupi sau anticipezi ce o să spună. „O, asta nu-i nimic! Să vezi ceam păţit eu!”
Evitarea privirilor. Atunci când eviţi privirile, transmiţi celuilalt neîncredere, dezinteres
şi lipsă de atenţie.
Selectarea mesajului. Ascultătorul selectează mesajul potrivit atitudinii pe care o are.
Dacă are o atitudine negativă, va ignora mesajele pozitive, iar dacă are o atitudine
pozitivă va prelua doar pe cele care îi fac bine, respingându-le pe cele care ar duce
la dispute.
Insensibilitatea. Ascultătorul insensibil este incapabil să recepţioneze simţămintele
sau emoţiile din spatele cuvintelor.
Supraîncărcarea minţii. În anumite momente din zi în care oboseala fizică şi psihică
este maximă, ascultarea este diminuată.

Perioade esenţiale în comunicare
Există două perioade esenţiale de
comunicare dintre cei doi parteneri.
Ambele durează 4 minute. Primele patru
minute imediat după trezire şi primele
patru minute după întâlnirea de seară.
După unele studii, cele 8 minute sunt
socotite cruciale pentru atmosfera din
cadrul familiei pentru că dezlănţuie o
influenţă pozitivă asupra celorlalţi membri
ai familiei.

Prin comunicare ne descoperim şi
pe noi înşine

Prin comunicare, descoperim nu doar
persoana cealaltă şi nevoile ei, ci şi pe noi
înşine prin răspunsul pe care ni-l oferă
partenerul, dându-ne posibilitatea
corectării trăsăturilor de caracter
neformate.

Unde duce lipsa de comunicare?

Motivul de fond pentru care o
căsnicie se desface este datorat
lipsei comunicării, care duce la
lipsă de încredere.

Sugestii pentru cele 4 minute şi
ultimele 4 minute din zi
• Atunci când vă întâlniţi la sfârşitul zilei, să vă acordaţi
toată atenţia unul celuilalt, ascultându-vă cu inima, cu
ochii, cu urechile, cu tot corpul.
• Nu începeţi discuţia cu lista de îndatoriri: „Ai făcut ce ţiam cerut?”, altfel partenerul se va simţi ca un angajat.
• Atingeţi-vă, sărutaţi-vă, îmbrăţişati-vă, ţineti-vă de mână.
• Primele cuvinte spuse să nu fie o plângere.
• Acordaţi-vă un timp de relaxare. Nu vă învăluiţi imediat
partenerul cu treburi gospodăreşti. Nu vă repeziţi la
telefon şi nu vă apucaţi imediat de ocupaţia favorită.
Atenţia principală e îndreptată spre partenerul
dumneavoastră de viaţă, care e mai important decât
orice.
• Pregătiţi-vă mintal pentru întâlnirea cu partenerul.
Gândiţi-vă la ceea ce îi veţi spune sau la ceea ce veţi
face. Pregătiţi o surpriză cel puţin într-o seară pe

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
• După un timp de separare (chiar dacă este vorba de numai
câteva ore), întâmpinaţi-vă partenerul cu un zâmbet, o
vorbă bună, o atingere, un sărut, un compliment, o glumă.
• Stabiliţi o perioadă de tranziţie între timpul petrecut la
serviciu şi restul zilei. Perioada aceasta este necesară
pentru ca presiunile, frustrările, oboseala, supărarea să nu
afecteze comunicarea.
• Nu discutaţi despre subiecte importante, care pot duce la
neînţelegeri, când unul din parteneri este supărat, bolnav
sau suferind.
• Stabiliţi un timp zilnic, în care să abordaţi problemele
importante ale familiei şi să rezolvaţi problemele care au
apărut. În această perioadă a „hotărârilor”, nu permiteţi să
fiţi întrerupţi şi nu faceţi altceva, cum ar fi servitul mesei,
mersul cu maşina, urmărirea televizorului.
• Nu vă învinovăţiţi partenerul. Păstraţi-vă nemulţumirile
pentru perioada „hotărârilor”.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•
•
•
•
•
•

Nu schimbaţi subiectul înainte ca amândoi să-şi fi spus
părerea.
Fiţi specifici în discuţii. Definiţi cu grijă cuvintele şi
evitaţi generalizările sau exagerările.
Confirmaţi spusele partenerului, prin cuvintele voastre,
de exemplu: „înţeleg”, „îmi dau seama”, „da”, desigur”
etc.
Încercaţi să fiţi consecvenţi în comunicarea verbală şi
cea nonverbală, pentru a transmite un mesaj clar. Nu
faceţi complimente pe ton indiferent.
Fiţi cât se poate de precişi în descrierea evenimentului
sau obiectului de care vorbiţi. Nu uitaţi că vorbiţi din
perspectiva voastră.
Apreciaţi-l pe partener pentru lucrurile plăcute pe care
vi le spune. Folosiţi cuvinte şi expresii despre care
sunteţi sigur că îl vor convinge de aprecierea voastră.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•

•
•
•
•

•
•

Discutaţi cu partenerul despre subiecte care ştiţi că-i fac
plăcere. Dacă nu este dispus să discutaţi despre subiecte
plăcute vouă, nu ezitaţi să-i aduceţi la cunoştinţă despre ceea
ce vă place să discutaţi.
Nu exageraţi niciodată pentru a vă dovedi dreptatea.
Nu citiţi gândurile partenerului şi nu faceţi presupuneri despre
afirmaţiile lui.
Nu insistaţi asupra detaliilor sau lucrurilor neimportante.
Răspundeţi complet, dar nu excesiv de lung, când vă vine
rândul.
Repetaţi ce a spus partenerul, dacă credeţi că nu aţi înţeles
bine afirmaţiile lui.
Nu ocupaţi prea mult timp cu relatările ce privesc persoana
dumneavoastră, ci lăsaţi loc pentru desfăşurarea informaţiilor
şi trăirilor din zi ale celuilalt partener.

Rugăciunea

Rugaţi-vă zilnic, unul pentru celălalt,
în auzul partenerului şi arătaţi, prin
diferite ocazii, cât de preţios este
pentru voi.


Slide 18

Comunicarea în cuplu

„Care este cel mai important aspect
al căsniciei pe care trebuie să-l
cunoaştem?”

„COMUNICAREA!”
• Fără comunicare nu există relaţii între oameni,
iar fără relaţii nu există viaţă în comun.
„Comunicarea este pentru dragoste ceea ce
este sângele pentru organism”, spune autorul
cărţii „Miracolul dialogului”.

ESTE O
ARTĂ...

…DELOC
ABSTRACTĂ

Două lumi, două limbaje diferite
Când comunici, de fapt, te comunici pe tine
ca persoană. Atunci când un cuplu se
căsătoreşte, se împletesc două lumi şi
două limbaje. Deşi te-ar putea surprinde,
totuşi te căsătoreşti cu un străin. Şi asta
se vede prin faptul că deşi foloseşti
aceleaşi cuvinte, totuşi sensurile sunt
diferite în multe cazuri.

Comunicarea nonverbală
Dar o comunicare poate avea loc şi prin
gesticulaţie, prin uşi trântite, prin priviri
încruntate. Aceste forme de comunicare
sunt nonverbale şi, nu de puţine ori, intră
în contradicţie cu cele verbale.

Comunicarea
nonverbală

Când un soţ îi spune soţiei: „Draga mea, eşti o dulce”, dar
este scufundat în citirea unui ziar, ce va crede ea? Când
o soţie îşi întreabă soţul: „Cum a fost la servici?” pe un
ton monoton şi neutru, în timp ce trece prin cameră fără
să se oprească să primească răspunsul, cărui mesaj îi
va răspunde soţul, celui verbal sau celui nonverbal?
Ascultătorul aude ceva şi vede altceva. Rezultatul este
confuzia. În cele mai multe cazuri, ascultătorul ignoră
mesajele verbale şi reacţionează la cele nonverbale.

Tăcerea
Ce părere aveţi de tăcere? Este şi ea o
formă de comunicare. Cel mai adesea
însă comunică nemulţumire, mânie,
supărare, proastă dispoziţie sau dispreţ.
Mesajele tăcerii pot fi: „Nu-mi pasă de
tine!”, „Nu mă interesează!”, „Nu meriţi săţi răspuns!”, „Ţi-o coc eu!”, „Îţi arăt eu ţie!”.
Uneori, tăcerea poate comunica şi fericire,
satisfacţie, mulţumire.

Componentele comunicării
Cele trei componente ale comunicării sunt:
a) conţinutul 7%,
b) poziţia corpului şi gesturile 38%,
c) tonul şi inflexiunea vocii 55%.
Aceeaşi propoziţie îşi schimbă sensul prin
simpla schimbare a tonului şi infexiunii
vocii, a gesturilor sau a acţiunilor.

Exemplu
• N-AM spus că el a furat banii. (Oricine a făcut-o,
nu eu)
• N-am SPUS că el a furat banii. (Am arătat spre
el, dar eu n-am spus nimic)
• N-am spus că EL a furat banii. (Era tipul celălalt)
• N-am spus că el A FURAT banii. (I-a împrumutat
poate, dar nu i-a furat)
• N-am spus că el a furat BANII. (El a furat
altceva, dar nu banii)
Ceea ce arată vorba veche:
„Nu ceea ce spui, ci felul cum o spui face
diferenţa”.

Când apar probleme în cuplu?
Problemele conjugale pot proveni din
comunicarea nonverbală ineficientă sau din
incapacitatea de a armoniza comunicarea
nonverbală cu cea verbală. Ascultătorul înţelege
mai repede semnalele nonverbale decât
conţinutul mesajului. Noi interpretăm sunetul unei
voci, fie că ne dăm seama, fie că nu. De regulă,
ne dăm seama de emoţiile vorbitorului după
înălţimea, ritmul şi volumul sunetului. Putem
desluşi sinceritatea sau ipocrizia, convingerea
sau îndoiala, adevărul sau falsitatea celor mai
multe afirmaţii pe care le auzim.

Comunicarea emoţională
Când vorbim despre comunicare în cadrul căsniciei,
nu ne gândim numai la trasmiterea de idei şi
informaţii, ci la trasmiterea de sentimente şi trăiri
complexe pe care le are o fiinţă.
Exemplu:
Draga mea am terminat de vopsit în bucătărie!
- Răspuns agresiv: Ţi-a luat cam mult timp pentru
asta!
- Răspuns rece sau indiferent: Mi-ai văzut
ochelarii?
- Răspuns cald: Ce treabă minunată ai făcut!

... Dar şi la ascultare
„Orice om să
fie grabnic
la ascultare”
(Iacob 1,19).

„Cine
răspunde
fără să fi
ascultat,
face o
prostie şi îşi
trage
ruşine”
(Proverbe 18,13).

Ascultarea
A asculta înseamnă a dovedi dragoste şi empatie
faţă de persoana care vorbeşte. Atunci când
asculţi nu te gândeşti la răspunsul pe care să-l
dai; accepţi fără a judeca ceea ce spune,
însemnând a înţelege că partenerul ţi-a
comunicat părerea lui, chiar dacă nu eşti de
acord cu conţinutul mesajului; trebuie să poţi
repeta mesajul comunicat şi să spui care au fost
emoţiile partenerului pe care le-ai desprins din
felul în care a fost comunicat mesajul,
înţelegând lucrurile din perspectiva lui.

Timpul alocat ascultării
• Din totalul timpului în care comunicăm,
33% este dedicat vorbirii şi 42% este
dedicat ascultării, ceea ce arată
importanţa celei din urmă.
• Pentru o ascultare atentă, trebuie să fim
conştienţi de obstacolele frecvente, care
împiedică o comunicare eficientă.

Obstacole în comunicare
•
•
•
•
•
•

•
•

Spiritul defensiv. În timp ce asculţi, te gândeşti cum să te scuzi, să te aperi, pierzând
sensul mesajului celui care vorbeşte şi transformă tot ceea ce spune într-un atac la
propria persoană.
Părerile preconcepute. Concepţiile pe care ţi le-ai făcut despre un om te fac să
respingi persoana fără a asculta ceea ce are de spus.
Conflictele interioare. Ne este greu să ascultăm atunci când participarea emoţională
devine nesănătos de intensă.
Întreruperile. Pentru că partenerul tău nu trece suficient de repede la esenţialul
mesajului său, întrerupi sau anticipezi ce o să spună. „O, asta nu-i nimic! Să vezi ceam păţit eu!”
Evitarea privirilor. Atunci când eviţi privirile, transmiţi celuilalt neîncredere, dezinteres
şi lipsă de atenţie.
Selectarea mesajului. Ascultătorul selectează mesajul potrivit atitudinii pe care o are.
Dacă are o atitudine negativă, va ignora mesajele pozitive, iar dacă are o atitudine
pozitivă va prelua doar pe cele care îi fac bine, respingându-le pe cele care ar duce
la dispute.
Insensibilitatea. Ascultătorul insensibil este incapabil să recepţioneze simţămintele
sau emoţiile din spatele cuvintelor.
Supraîncărcarea minţii. În anumite momente din zi în care oboseala fizică şi psihică
este maximă, ascultarea este diminuată.

Perioade esenţiale în comunicare
Există două perioade esenţiale de
comunicare dintre cei doi parteneri.
Ambele durează 4 minute. Primele patru
minute imediat după trezire şi primele
patru minute după întâlnirea de seară.
După unele studii, cele 8 minute sunt
socotite cruciale pentru atmosfera din
cadrul familiei pentru că dezlănţuie o
influenţă pozitivă asupra celorlalţi membri
ai familiei.

Prin comunicare ne descoperim şi
pe noi înşine

Prin comunicare, descoperim nu doar
persoana cealaltă şi nevoile ei, ci şi pe noi
înşine prin răspunsul pe care ni-l oferă
partenerul, dându-ne posibilitatea
corectării trăsăturilor de caracter
neformate.

Unde duce lipsa de comunicare?

Motivul de fond pentru care o
căsnicie se desface este datorat
lipsei comunicării, care duce la
lipsă de încredere.

Sugestii pentru cele 4 minute şi
ultimele 4 minute din zi
• Atunci când vă întâlniţi la sfârşitul zilei, să vă acordaţi
toată atenţia unul celuilalt, ascultându-vă cu inima, cu
ochii, cu urechile, cu tot corpul.
• Nu începeţi discuţia cu lista de îndatoriri: „Ai făcut ce ţiam cerut?”, altfel partenerul se va simţi ca un angajat.
• Atingeţi-vă, sărutaţi-vă, îmbrăţişati-vă, ţineti-vă de mână.
• Primele cuvinte spuse să nu fie o plângere.
• Acordaţi-vă un timp de relaxare. Nu vă învăluiţi imediat
partenerul cu treburi gospodăreşti. Nu vă repeziţi la
telefon şi nu vă apucaţi imediat de ocupaţia favorită.
Atenţia principală e îndreptată spre partenerul
dumneavoastră de viaţă, care e mai important decât
orice.
• Pregătiţi-vă mintal pentru întâlnirea cu partenerul.
Gândiţi-vă la ceea ce îi veţi spune sau la ceea ce veţi
face. Pregătiţi o surpriză cel puţin într-o seară pe

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
• După un timp de separare (chiar dacă este vorba de numai
câteva ore), întâmpinaţi-vă partenerul cu un zâmbet, o
vorbă bună, o atingere, un sărut, un compliment, o glumă.
• Stabiliţi o perioadă de tranziţie între timpul petrecut la
serviciu şi restul zilei. Perioada aceasta este necesară
pentru ca presiunile, frustrările, oboseala, supărarea să nu
afecteze comunicarea.
• Nu discutaţi despre subiecte importante, care pot duce la
neînţelegeri, când unul din parteneri este supărat, bolnav
sau suferind.
• Stabiliţi un timp zilnic, în care să abordaţi problemele
importante ale familiei şi să rezolvaţi problemele care au
apărut. În această perioadă a „hotărârilor”, nu permiteţi să
fiţi întrerupţi şi nu faceţi altceva, cum ar fi servitul mesei,
mersul cu maşina, urmărirea televizorului.
• Nu vă învinovăţiţi partenerul. Păstraţi-vă nemulţumirile
pentru perioada „hotărârilor”.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•
•
•
•
•
•

Nu schimbaţi subiectul înainte ca amândoi să-şi fi spus
părerea.
Fiţi specifici în discuţii. Definiţi cu grijă cuvintele şi
evitaţi generalizările sau exagerările.
Confirmaţi spusele partenerului, prin cuvintele voastre,
de exemplu: „înţeleg”, „îmi dau seama”, „da”, desigur”
etc.
Încercaţi să fiţi consecvenţi în comunicarea verbală şi
cea nonverbală, pentru a transmite un mesaj clar. Nu
faceţi complimente pe ton indiferent.
Fiţi cât se poate de precişi în descrierea evenimentului
sau obiectului de care vorbiţi. Nu uitaţi că vorbiţi din
perspectiva voastră.
Apreciaţi-l pe partener pentru lucrurile plăcute pe care
vi le spune. Folosiţi cuvinte şi expresii despre care
sunteţi sigur că îl vor convinge de aprecierea voastră.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•

•
•
•
•

•
•

Discutaţi cu partenerul despre subiecte care ştiţi că-i fac
plăcere. Dacă nu este dispus să discutaţi despre subiecte
plăcute vouă, nu ezitaţi să-i aduceţi la cunoştinţă despre ceea
ce vă place să discutaţi.
Nu exageraţi niciodată pentru a vă dovedi dreptatea.
Nu citiţi gândurile partenerului şi nu faceţi presupuneri despre
afirmaţiile lui.
Nu insistaţi asupra detaliilor sau lucrurilor neimportante.
Răspundeţi complet, dar nu excesiv de lung, când vă vine
rândul.
Repetaţi ce a spus partenerul, dacă credeţi că nu aţi înţeles
bine afirmaţiile lui.
Nu ocupaţi prea mult timp cu relatările ce privesc persoana
dumneavoastră, ci lăsaţi loc pentru desfăşurarea informaţiilor
şi trăirilor din zi ale celuilalt partener.

Rugăciunea

Rugaţi-vă zilnic, unul pentru celălalt,
în auzul partenerului şi arătaţi, prin
diferite ocazii, cât de preţios este
pentru voi.


Slide 19

Comunicarea în cuplu

„Care este cel mai important aspect
al căsniciei pe care trebuie să-l
cunoaştem?”

„COMUNICAREA!”
• Fără comunicare nu există relaţii între oameni,
iar fără relaţii nu există viaţă în comun.
„Comunicarea este pentru dragoste ceea ce
este sângele pentru organism”, spune autorul
cărţii „Miracolul dialogului”.

ESTE O
ARTĂ...

…DELOC
ABSTRACTĂ

Două lumi, două limbaje diferite
Când comunici, de fapt, te comunici pe tine
ca persoană. Atunci când un cuplu se
căsătoreşte, se împletesc două lumi şi
două limbaje. Deşi te-ar putea surprinde,
totuşi te căsătoreşti cu un străin. Şi asta
se vede prin faptul că deşi foloseşti
aceleaşi cuvinte, totuşi sensurile sunt
diferite în multe cazuri.

Comunicarea nonverbală
Dar o comunicare poate avea loc şi prin
gesticulaţie, prin uşi trântite, prin priviri
încruntate. Aceste forme de comunicare
sunt nonverbale şi, nu de puţine ori, intră
în contradicţie cu cele verbale.

Comunicarea
nonverbală

Când un soţ îi spune soţiei: „Draga mea, eşti o dulce”, dar
este scufundat în citirea unui ziar, ce va crede ea? Când
o soţie îşi întreabă soţul: „Cum a fost la servici?” pe un
ton monoton şi neutru, în timp ce trece prin cameră fără
să se oprească să primească răspunsul, cărui mesaj îi
va răspunde soţul, celui verbal sau celui nonverbal?
Ascultătorul aude ceva şi vede altceva. Rezultatul este
confuzia. În cele mai multe cazuri, ascultătorul ignoră
mesajele verbale şi reacţionează la cele nonverbale.

Tăcerea
Ce părere aveţi de tăcere? Este şi ea o
formă de comunicare. Cel mai adesea
însă comunică nemulţumire, mânie,
supărare, proastă dispoziţie sau dispreţ.
Mesajele tăcerii pot fi: „Nu-mi pasă de
tine!”, „Nu mă interesează!”, „Nu meriţi săţi răspuns!”, „Ţi-o coc eu!”, „Îţi arăt eu ţie!”.
Uneori, tăcerea poate comunica şi fericire,
satisfacţie, mulţumire.

Componentele comunicării
Cele trei componente ale comunicării sunt:
a) conţinutul 7%,
b) poziţia corpului şi gesturile 38%,
c) tonul şi inflexiunea vocii 55%.
Aceeaşi propoziţie îşi schimbă sensul prin
simpla schimbare a tonului şi infexiunii
vocii, a gesturilor sau a acţiunilor.

Exemplu
• N-AM spus că el a furat banii. (Oricine a făcut-o,
nu eu)
• N-am SPUS că el a furat banii. (Am arătat spre
el, dar eu n-am spus nimic)
• N-am spus că EL a furat banii. (Era tipul celălalt)
• N-am spus că el A FURAT banii. (I-a împrumutat
poate, dar nu i-a furat)
• N-am spus că el a furat BANII. (El a furat
altceva, dar nu banii)
Ceea ce arată vorba veche:
„Nu ceea ce spui, ci felul cum o spui face
diferenţa”.

Când apar probleme în cuplu?
Problemele conjugale pot proveni din
comunicarea nonverbală ineficientă sau din
incapacitatea de a armoniza comunicarea
nonverbală cu cea verbală. Ascultătorul înţelege
mai repede semnalele nonverbale decât
conţinutul mesajului. Noi interpretăm sunetul unei
voci, fie că ne dăm seama, fie că nu. De regulă,
ne dăm seama de emoţiile vorbitorului după
înălţimea, ritmul şi volumul sunetului. Putem
desluşi sinceritatea sau ipocrizia, convingerea
sau îndoiala, adevărul sau falsitatea celor mai
multe afirmaţii pe care le auzim.

Comunicarea emoţională
Când vorbim despre comunicare în cadrul căsniciei,
nu ne gândim numai la trasmiterea de idei şi
informaţii, ci la trasmiterea de sentimente şi trăiri
complexe pe care le are o fiinţă.
Exemplu:
Draga mea am terminat de vopsit în bucătărie!
- Răspuns agresiv: Ţi-a luat cam mult timp pentru
asta!
- Răspuns rece sau indiferent: Mi-ai văzut
ochelarii?
- Răspuns cald: Ce treabă minunată ai făcut!

... Dar şi la ascultare
„Orice om să
fie grabnic
la ascultare”
(Iacob 1,19).

„Cine
răspunde
fără să fi
ascultat,
face o
prostie şi îşi
trage
ruşine”
(Proverbe 18,13).

Ascultarea
A asculta înseamnă a dovedi dragoste şi empatie
faţă de persoana care vorbeşte. Atunci când
asculţi nu te gândeşti la răspunsul pe care să-l
dai; accepţi fără a judeca ceea ce spune,
însemnând a înţelege că partenerul ţi-a
comunicat părerea lui, chiar dacă nu eşti de
acord cu conţinutul mesajului; trebuie să poţi
repeta mesajul comunicat şi să spui care au fost
emoţiile partenerului pe care le-ai desprins din
felul în care a fost comunicat mesajul,
înţelegând lucrurile din perspectiva lui.

Timpul alocat ascultării
• Din totalul timpului în care comunicăm,
33% este dedicat vorbirii şi 42% este
dedicat ascultării, ceea ce arată
importanţa celei din urmă.
• Pentru o ascultare atentă, trebuie să fim
conştienţi de obstacolele frecvente, care
împiedică o comunicare eficientă.

Obstacole în comunicare
•
•
•
•
•
•

•
•

Spiritul defensiv. În timp ce asculţi, te gândeşti cum să te scuzi, să te aperi, pierzând
sensul mesajului celui care vorbeşte şi transformă tot ceea ce spune într-un atac la
propria persoană.
Părerile preconcepute. Concepţiile pe care ţi le-ai făcut despre un om te fac să
respingi persoana fără a asculta ceea ce are de spus.
Conflictele interioare. Ne este greu să ascultăm atunci când participarea emoţională
devine nesănătos de intensă.
Întreruperile. Pentru că partenerul tău nu trece suficient de repede la esenţialul
mesajului său, întrerupi sau anticipezi ce o să spună. „O, asta nu-i nimic! Să vezi ceam păţit eu!”
Evitarea privirilor. Atunci când eviţi privirile, transmiţi celuilalt neîncredere, dezinteres
şi lipsă de atenţie.
Selectarea mesajului. Ascultătorul selectează mesajul potrivit atitudinii pe care o are.
Dacă are o atitudine negativă, va ignora mesajele pozitive, iar dacă are o atitudine
pozitivă va prelua doar pe cele care îi fac bine, respingându-le pe cele care ar duce
la dispute.
Insensibilitatea. Ascultătorul insensibil este incapabil să recepţioneze simţămintele
sau emoţiile din spatele cuvintelor.
Supraîncărcarea minţii. În anumite momente din zi în care oboseala fizică şi psihică
este maximă, ascultarea este diminuată.

Perioade esenţiale în comunicare
Există două perioade esenţiale de
comunicare dintre cei doi parteneri.
Ambele durează 4 minute. Primele patru
minute imediat după trezire şi primele
patru minute după întâlnirea de seară.
După unele studii, cele 8 minute sunt
socotite cruciale pentru atmosfera din
cadrul familiei pentru că dezlănţuie o
influenţă pozitivă asupra celorlalţi membri
ai familiei.

Prin comunicare ne descoperim şi
pe noi înşine

Prin comunicare, descoperim nu doar
persoana cealaltă şi nevoile ei, ci şi pe noi
înşine prin răspunsul pe care ni-l oferă
partenerul, dându-ne posibilitatea
corectării trăsăturilor de caracter
neformate.

Unde duce lipsa de comunicare?

Motivul de fond pentru care o
căsnicie se desface este datorat
lipsei comunicării, care duce la
lipsă de încredere.

Sugestii pentru cele 4 minute şi
ultimele 4 minute din zi
• Atunci când vă întâlniţi la sfârşitul zilei, să vă acordaţi
toată atenţia unul celuilalt, ascultându-vă cu inima, cu
ochii, cu urechile, cu tot corpul.
• Nu începeţi discuţia cu lista de îndatoriri: „Ai făcut ce ţiam cerut?”, altfel partenerul se va simţi ca un angajat.
• Atingeţi-vă, sărutaţi-vă, îmbrăţişati-vă, ţineti-vă de mână.
• Primele cuvinte spuse să nu fie o plângere.
• Acordaţi-vă un timp de relaxare. Nu vă învăluiţi imediat
partenerul cu treburi gospodăreşti. Nu vă repeziţi la
telefon şi nu vă apucaţi imediat de ocupaţia favorită.
Atenţia principală e îndreptată spre partenerul
dumneavoastră de viaţă, care e mai important decât
orice.
• Pregătiţi-vă mintal pentru întâlnirea cu partenerul.
Gândiţi-vă la ceea ce îi veţi spune sau la ceea ce veţi
face. Pregătiţi o surpriză cel puţin într-o seară pe

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
• După un timp de separare (chiar dacă este vorba de numai
câteva ore), întâmpinaţi-vă partenerul cu un zâmbet, o
vorbă bună, o atingere, un sărut, un compliment, o glumă.
• Stabiliţi o perioadă de tranziţie între timpul petrecut la
serviciu şi restul zilei. Perioada aceasta este necesară
pentru ca presiunile, frustrările, oboseala, supărarea să nu
afecteze comunicarea.
• Nu discutaţi despre subiecte importante, care pot duce la
neînţelegeri, când unul din parteneri este supărat, bolnav
sau suferind.
• Stabiliţi un timp zilnic, în care să abordaţi problemele
importante ale familiei şi să rezolvaţi problemele care au
apărut. În această perioadă a „hotărârilor”, nu permiteţi să
fiţi întrerupţi şi nu faceţi altceva, cum ar fi servitul mesei,
mersul cu maşina, urmărirea televizorului.
• Nu vă învinovăţiţi partenerul. Păstraţi-vă nemulţumirile
pentru perioada „hotărârilor”.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•
•
•
•
•
•

Nu schimbaţi subiectul înainte ca amândoi să-şi fi spus
părerea.
Fiţi specifici în discuţii. Definiţi cu grijă cuvintele şi
evitaţi generalizările sau exagerările.
Confirmaţi spusele partenerului, prin cuvintele voastre,
de exemplu: „înţeleg”, „îmi dau seama”, „da”, desigur”
etc.
Încercaţi să fiţi consecvenţi în comunicarea verbală şi
cea nonverbală, pentru a transmite un mesaj clar. Nu
faceţi complimente pe ton indiferent.
Fiţi cât se poate de precişi în descrierea evenimentului
sau obiectului de care vorbiţi. Nu uitaţi că vorbiţi din
perspectiva voastră.
Apreciaţi-l pe partener pentru lucrurile plăcute pe care
vi le spune. Folosiţi cuvinte şi expresii despre care
sunteţi sigur că îl vor convinge de aprecierea voastră.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•

•
•
•
•

•
•

Discutaţi cu partenerul despre subiecte care ştiţi că-i fac
plăcere. Dacă nu este dispus să discutaţi despre subiecte
plăcute vouă, nu ezitaţi să-i aduceţi la cunoştinţă despre ceea
ce vă place să discutaţi.
Nu exageraţi niciodată pentru a vă dovedi dreptatea.
Nu citiţi gândurile partenerului şi nu faceţi presupuneri despre
afirmaţiile lui.
Nu insistaţi asupra detaliilor sau lucrurilor neimportante.
Răspundeţi complet, dar nu excesiv de lung, când vă vine
rândul.
Repetaţi ce a spus partenerul, dacă credeţi că nu aţi înţeles
bine afirmaţiile lui.
Nu ocupaţi prea mult timp cu relatările ce privesc persoana
dumneavoastră, ci lăsaţi loc pentru desfăşurarea informaţiilor
şi trăirilor din zi ale celuilalt partener.

Rugăciunea

Rugaţi-vă zilnic, unul pentru celălalt,
în auzul partenerului şi arătaţi, prin
diferite ocazii, cât de preţios este
pentru voi.


Slide 20

Comunicarea în cuplu

„Care este cel mai important aspect
al căsniciei pe care trebuie să-l
cunoaştem?”

„COMUNICAREA!”
• Fără comunicare nu există relaţii între oameni,
iar fără relaţii nu există viaţă în comun.
„Comunicarea este pentru dragoste ceea ce
este sângele pentru organism”, spune autorul
cărţii „Miracolul dialogului”.

ESTE O
ARTĂ...

…DELOC
ABSTRACTĂ

Două lumi, două limbaje diferite
Când comunici, de fapt, te comunici pe tine
ca persoană. Atunci când un cuplu se
căsătoreşte, se împletesc două lumi şi
două limbaje. Deşi te-ar putea surprinde,
totuşi te căsătoreşti cu un străin. Şi asta
se vede prin faptul că deşi foloseşti
aceleaşi cuvinte, totuşi sensurile sunt
diferite în multe cazuri.

Comunicarea nonverbală
Dar o comunicare poate avea loc şi prin
gesticulaţie, prin uşi trântite, prin priviri
încruntate. Aceste forme de comunicare
sunt nonverbale şi, nu de puţine ori, intră
în contradicţie cu cele verbale.

Comunicarea
nonverbală

Când un soţ îi spune soţiei: „Draga mea, eşti o dulce”, dar
este scufundat în citirea unui ziar, ce va crede ea? Când
o soţie îşi întreabă soţul: „Cum a fost la servici?” pe un
ton monoton şi neutru, în timp ce trece prin cameră fără
să se oprească să primească răspunsul, cărui mesaj îi
va răspunde soţul, celui verbal sau celui nonverbal?
Ascultătorul aude ceva şi vede altceva. Rezultatul este
confuzia. În cele mai multe cazuri, ascultătorul ignoră
mesajele verbale şi reacţionează la cele nonverbale.

Tăcerea
Ce părere aveţi de tăcere? Este şi ea o
formă de comunicare. Cel mai adesea
însă comunică nemulţumire, mânie,
supărare, proastă dispoziţie sau dispreţ.
Mesajele tăcerii pot fi: „Nu-mi pasă de
tine!”, „Nu mă interesează!”, „Nu meriţi săţi răspuns!”, „Ţi-o coc eu!”, „Îţi arăt eu ţie!”.
Uneori, tăcerea poate comunica şi fericire,
satisfacţie, mulţumire.

Componentele comunicării
Cele trei componente ale comunicării sunt:
a) conţinutul 7%,
b) poziţia corpului şi gesturile 38%,
c) tonul şi inflexiunea vocii 55%.
Aceeaşi propoziţie îşi schimbă sensul prin
simpla schimbare a tonului şi infexiunii
vocii, a gesturilor sau a acţiunilor.

Exemplu
• N-AM spus că el a furat banii. (Oricine a făcut-o,
nu eu)
• N-am SPUS că el a furat banii. (Am arătat spre
el, dar eu n-am spus nimic)
• N-am spus că EL a furat banii. (Era tipul celălalt)
• N-am spus că el A FURAT banii. (I-a împrumutat
poate, dar nu i-a furat)
• N-am spus că el a furat BANII. (El a furat
altceva, dar nu banii)
Ceea ce arată vorba veche:
„Nu ceea ce spui, ci felul cum o spui face
diferenţa”.

Când apar probleme în cuplu?
Problemele conjugale pot proveni din
comunicarea nonverbală ineficientă sau din
incapacitatea de a armoniza comunicarea
nonverbală cu cea verbală. Ascultătorul înţelege
mai repede semnalele nonverbale decât
conţinutul mesajului. Noi interpretăm sunetul unei
voci, fie că ne dăm seama, fie că nu. De regulă,
ne dăm seama de emoţiile vorbitorului după
înălţimea, ritmul şi volumul sunetului. Putem
desluşi sinceritatea sau ipocrizia, convingerea
sau îndoiala, adevărul sau falsitatea celor mai
multe afirmaţii pe care le auzim.

Comunicarea emoţională
Când vorbim despre comunicare în cadrul căsniciei,
nu ne gândim numai la trasmiterea de idei şi
informaţii, ci la trasmiterea de sentimente şi trăiri
complexe pe care le are o fiinţă.
Exemplu:
Draga mea am terminat de vopsit în bucătărie!
- Răspuns agresiv: Ţi-a luat cam mult timp pentru
asta!
- Răspuns rece sau indiferent: Mi-ai văzut
ochelarii?
- Răspuns cald: Ce treabă minunată ai făcut!

... Dar şi la ascultare
„Orice om să
fie grabnic
la ascultare”
(Iacob 1,19).

„Cine
răspunde
fără să fi
ascultat,
face o
prostie şi îşi
trage
ruşine”
(Proverbe 18,13).

Ascultarea
A asculta înseamnă a dovedi dragoste şi empatie
faţă de persoana care vorbeşte. Atunci când
asculţi nu te gândeşti la răspunsul pe care să-l
dai; accepţi fără a judeca ceea ce spune,
însemnând a înţelege că partenerul ţi-a
comunicat părerea lui, chiar dacă nu eşti de
acord cu conţinutul mesajului; trebuie să poţi
repeta mesajul comunicat şi să spui care au fost
emoţiile partenerului pe care le-ai desprins din
felul în care a fost comunicat mesajul,
înţelegând lucrurile din perspectiva lui.

Timpul alocat ascultării
• Din totalul timpului în care comunicăm,
33% este dedicat vorbirii şi 42% este
dedicat ascultării, ceea ce arată
importanţa celei din urmă.
• Pentru o ascultare atentă, trebuie să fim
conştienţi de obstacolele frecvente, care
împiedică o comunicare eficientă.

Obstacole în comunicare
•
•
•
•
•
•

•
•

Spiritul defensiv. În timp ce asculţi, te gândeşti cum să te scuzi, să te aperi, pierzând
sensul mesajului celui care vorbeşte şi transformă tot ceea ce spune într-un atac la
propria persoană.
Părerile preconcepute. Concepţiile pe care ţi le-ai făcut despre un om te fac să
respingi persoana fără a asculta ceea ce are de spus.
Conflictele interioare. Ne este greu să ascultăm atunci când participarea emoţională
devine nesănătos de intensă.
Întreruperile. Pentru că partenerul tău nu trece suficient de repede la esenţialul
mesajului său, întrerupi sau anticipezi ce o să spună. „O, asta nu-i nimic! Să vezi ceam păţit eu!”
Evitarea privirilor. Atunci când eviţi privirile, transmiţi celuilalt neîncredere, dezinteres
şi lipsă de atenţie.
Selectarea mesajului. Ascultătorul selectează mesajul potrivit atitudinii pe care o are.
Dacă are o atitudine negativă, va ignora mesajele pozitive, iar dacă are o atitudine
pozitivă va prelua doar pe cele care îi fac bine, respingându-le pe cele care ar duce
la dispute.
Insensibilitatea. Ascultătorul insensibil este incapabil să recepţioneze simţămintele
sau emoţiile din spatele cuvintelor.
Supraîncărcarea minţii. În anumite momente din zi în care oboseala fizică şi psihică
este maximă, ascultarea este diminuată.

Perioade esenţiale în comunicare
Există două perioade esenţiale de
comunicare dintre cei doi parteneri.
Ambele durează 4 minute. Primele patru
minute imediat după trezire şi primele
patru minute după întâlnirea de seară.
După unele studii, cele 8 minute sunt
socotite cruciale pentru atmosfera din
cadrul familiei pentru că dezlănţuie o
influenţă pozitivă asupra celorlalţi membri
ai familiei.

Prin comunicare ne descoperim şi
pe noi înşine

Prin comunicare, descoperim nu doar
persoana cealaltă şi nevoile ei, ci şi pe noi
înşine prin răspunsul pe care ni-l oferă
partenerul, dându-ne posibilitatea
corectării trăsăturilor de caracter
neformate.

Unde duce lipsa de comunicare?

Motivul de fond pentru care o
căsnicie se desface este datorat
lipsei comunicării, care duce la
lipsă de încredere.

Sugestii pentru cele 4 minute şi
ultimele 4 minute din zi
• Atunci când vă întâlniţi la sfârşitul zilei, să vă acordaţi
toată atenţia unul celuilalt, ascultându-vă cu inima, cu
ochii, cu urechile, cu tot corpul.
• Nu începeţi discuţia cu lista de îndatoriri: „Ai făcut ce ţiam cerut?”, altfel partenerul se va simţi ca un angajat.
• Atingeţi-vă, sărutaţi-vă, îmbrăţişati-vă, ţineti-vă de mână.
• Primele cuvinte spuse să nu fie o plângere.
• Acordaţi-vă un timp de relaxare. Nu vă învăluiţi imediat
partenerul cu treburi gospodăreşti. Nu vă repeziţi la
telefon şi nu vă apucaţi imediat de ocupaţia favorită.
Atenţia principală e îndreptată spre partenerul
dumneavoastră de viaţă, care e mai important decât
orice.
• Pregătiţi-vă mintal pentru întâlnirea cu partenerul.
Gândiţi-vă la ceea ce îi veţi spune sau la ceea ce veţi
face. Pregătiţi o surpriză cel puţin într-o seară pe

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
• După un timp de separare (chiar dacă este vorba de numai
câteva ore), întâmpinaţi-vă partenerul cu un zâmbet, o
vorbă bună, o atingere, un sărut, un compliment, o glumă.
• Stabiliţi o perioadă de tranziţie între timpul petrecut la
serviciu şi restul zilei. Perioada aceasta este necesară
pentru ca presiunile, frustrările, oboseala, supărarea să nu
afecteze comunicarea.
• Nu discutaţi despre subiecte importante, care pot duce la
neînţelegeri, când unul din parteneri este supărat, bolnav
sau suferind.
• Stabiliţi un timp zilnic, în care să abordaţi problemele
importante ale familiei şi să rezolvaţi problemele care au
apărut. În această perioadă a „hotărârilor”, nu permiteţi să
fiţi întrerupţi şi nu faceţi altceva, cum ar fi servitul mesei,
mersul cu maşina, urmărirea televizorului.
• Nu vă învinovăţiţi partenerul. Păstraţi-vă nemulţumirile
pentru perioada „hotărârilor”.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•
•
•
•
•
•

Nu schimbaţi subiectul înainte ca amândoi să-şi fi spus
părerea.
Fiţi specifici în discuţii. Definiţi cu grijă cuvintele şi
evitaţi generalizările sau exagerările.
Confirmaţi spusele partenerului, prin cuvintele voastre,
de exemplu: „înţeleg”, „îmi dau seama”, „da”, desigur”
etc.
Încercaţi să fiţi consecvenţi în comunicarea verbală şi
cea nonverbală, pentru a transmite un mesaj clar. Nu
faceţi complimente pe ton indiferent.
Fiţi cât se poate de precişi în descrierea evenimentului
sau obiectului de care vorbiţi. Nu uitaţi că vorbiţi din
perspectiva voastră.
Apreciaţi-l pe partener pentru lucrurile plăcute pe care
vi le spune. Folosiţi cuvinte şi expresii despre care
sunteţi sigur că îl vor convinge de aprecierea voastră.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•

•
•
•
•

•
•

Discutaţi cu partenerul despre subiecte care ştiţi că-i fac
plăcere. Dacă nu este dispus să discutaţi despre subiecte
plăcute vouă, nu ezitaţi să-i aduceţi la cunoştinţă despre ceea
ce vă place să discutaţi.
Nu exageraţi niciodată pentru a vă dovedi dreptatea.
Nu citiţi gândurile partenerului şi nu faceţi presupuneri despre
afirmaţiile lui.
Nu insistaţi asupra detaliilor sau lucrurilor neimportante.
Răspundeţi complet, dar nu excesiv de lung, când vă vine
rândul.
Repetaţi ce a spus partenerul, dacă credeţi că nu aţi înţeles
bine afirmaţiile lui.
Nu ocupaţi prea mult timp cu relatările ce privesc persoana
dumneavoastră, ci lăsaţi loc pentru desfăşurarea informaţiilor
şi trăirilor din zi ale celuilalt partener.

Rugăciunea

Rugaţi-vă zilnic, unul pentru celălalt,
în auzul partenerului şi arătaţi, prin
diferite ocazii, cât de preţios este
pentru voi.


Slide 21

Comunicarea în cuplu

„Care este cel mai important aspect
al căsniciei pe care trebuie să-l
cunoaştem?”

„COMUNICAREA!”
• Fără comunicare nu există relaţii între oameni,
iar fără relaţii nu există viaţă în comun.
„Comunicarea este pentru dragoste ceea ce
este sângele pentru organism”, spune autorul
cărţii „Miracolul dialogului”.

ESTE O
ARTĂ...

…DELOC
ABSTRACTĂ

Două lumi, două limbaje diferite
Când comunici, de fapt, te comunici pe tine
ca persoană. Atunci când un cuplu se
căsătoreşte, se împletesc două lumi şi
două limbaje. Deşi te-ar putea surprinde,
totuşi te căsătoreşti cu un străin. Şi asta
se vede prin faptul că deşi foloseşti
aceleaşi cuvinte, totuşi sensurile sunt
diferite în multe cazuri.

Comunicarea nonverbală
Dar o comunicare poate avea loc şi prin
gesticulaţie, prin uşi trântite, prin priviri
încruntate. Aceste forme de comunicare
sunt nonverbale şi, nu de puţine ori, intră
în contradicţie cu cele verbale.

Comunicarea
nonverbală

Când un soţ îi spune soţiei: „Draga mea, eşti o dulce”, dar
este scufundat în citirea unui ziar, ce va crede ea? Când
o soţie îşi întreabă soţul: „Cum a fost la servici?” pe un
ton monoton şi neutru, în timp ce trece prin cameră fără
să se oprească să primească răspunsul, cărui mesaj îi
va răspunde soţul, celui verbal sau celui nonverbal?
Ascultătorul aude ceva şi vede altceva. Rezultatul este
confuzia. În cele mai multe cazuri, ascultătorul ignoră
mesajele verbale şi reacţionează la cele nonverbale.

Tăcerea
Ce părere aveţi de tăcere? Este şi ea o
formă de comunicare. Cel mai adesea
însă comunică nemulţumire, mânie,
supărare, proastă dispoziţie sau dispreţ.
Mesajele tăcerii pot fi: „Nu-mi pasă de
tine!”, „Nu mă interesează!”, „Nu meriţi săţi răspuns!”, „Ţi-o coc eu!”, „Îţi arăt eu ţie!”.
Uneori, tăcerea poate comunica şi fericire,
satisfacţie, mulţumire.

Componentele comunicării
Cele trei componente ale comunicării sunt:
a) conţinutul 7%,
b) poziţia corpului şi gesturile 38%,
c) tonul şi inflexiunea vocii 55%.
Aceeaşi propoziţie îşi schimbă sensul prin
simpla schimbare a tonului şi infexiunii
vocii, a gesturilor sau a acţiunilor.

Exemplu
• N-AM spus că el a furat banii. (Oricine a făcut-o,
nu eu)
• N-am SPUS că el a furat banii. (Am arătat spre
el, dar eu n-am spus nimic)
• N-am spus că EL a furat banii. (Era tipul celălalt)
• N-am spus că el A FURAT banii. (I-a împrumutat
poate, dar nu i-a furat)
• N-am spus că el a furat BANII. (El a furat
altceva, dar nu banii)
Ceea ce arată vorba veche:
„Nu ceea ce spui, ci felul cum o spui face
diferenţa”.

Când apar probleme în cuplu?
Problemele conjugale pot proveni din
comunicarea nonverbală ineficientă sau din
incapacitatea de a armoniza comunicarea
nonverbală cu cea verbală. Ascultătorul înţelege
mai repede semnalele nonverbale decât
conţinutul mesajului. Noi interpretăm sunetul unei
voci, fie că ne dăm seama, fie că nu. De regulă,
ne dăm seama de emoţiile vorbitorului după
înălţimea, ritmul şi volumul sunetului. Putem
desluşi sinceritatea sau ipocrizia, convingerea
sau îndoiala, adevărul sau falsitatea celor mai
multe afirmaţii pe care le auzim.

Comunicarea emoţională
Când vorbim despre comunicare în cadrul căsniciei,
nu ne gândim numai la trasmiterea de idei şi
informaţii, ci la trasmiterea de sentimente şi trăiri
complexe pe care le are o fiinţă.
Exemplu:
Draga mea am terminat de vopsit în bucătărie!
- Răspuns agresiv: Ţi-a luat cam mult timp pentru
asta!
- Răspuns rece sau indiferent: Mi-ai văzut
ochelarii?
- Răspuns cald: Ce treabă minunată ai făcut!

... Dar şi la ascultare
„Orice om să
fie grabnic
la ascultare”
(Iacob 1,19).

„Cine
răspunde
fără să fi
ascultat,
face o
prostie şi îşi
trage
ruşine”
(Proverbe 18,13).

Ascultarea
A asculta înseamnă a dovedi dragoste şi empatie
faţă de persoana care vorbeşte. Atunci când
asculţi nu te gândeşti la răspunsul pe care să-l
dai; accepţi fără a judeca ceea ce spune,
însemnând a înţelege că partenerul ţi-a
comunicat părerea lui, chiar dacă nu eşti de
acord cu conţinutul mesajului; trebuie să poţi
repeta mesajul comunicat şi să spui care au fost
emoţiile partenerului pe care le-ai desprins din
felul în care a fost comunicat mesajul,
înţelegând lucrurile din perspectiva lui.

Timpul alocat ascultării
• Din totalul timpului în care comunicăm,
33% este dedicat vorbirii şi 42% este
dedicat ascultării, ceea ce arată
importanţa celei din urmă.
• Pentru o ascultare atentă, trebuie să fim
conştienţi de obstacolele frecvente, care
împiedică o comunicare eficientă.

Obstacole în comunicare
•
•
•
•
•
•

•
•

Spiritul defensiv. În timp ce asculţi, te gândeşti cum să te scuzi, să te aperi, pierzând
sensul mesajului celui care vorbeşte şi transformă tot ceea ce spune într-un atac la
propria persoană.
Părerile preconcepute. Concepţiile pe care ţi le-ai făcut despre un om te fac să
respingi persoana fără a asculta ceea ce are de spus.
Conflictele interioare. Ne este greu să ascultăm atunci când participarea emoţională
devine nesănătos de intensă.
Întreruperile. Pentru că partenerul tău nu trece suficient de repede la esenţialul
mesajului său, întrerupi sau anticipezi ce o să spună. „O, asta nu-i nimic! Să vezi ceam păţit eu!”
Evitarea privirilor. Atunci când eviţi privirile, transmiţi celuilalt neîncredere, dezinteres
şi lipsă de atenţie.
Selectarea mesajului. Ascultătorul selectează mesajul potrivit atitudinii pe care o are.
Dacă are o atitudine negativă, va ignora mesajele pozitive, iar dacă are o atitudine
pozitivă va prelua doar pe cele care îi fac bine, respingându-le pe cele care ar duce
la dispute.
Insensibilitatea. Ascultătorul insensibil este incapabil să recepţioneze simţămintele
sau emoţiile din spatele cuvintelor.
Supraîncărcarea minţii. În anumite momente din zi în care oboseala fizică şi psihică
este maximă, ascultarea este diminuată.

Perioade esenţiale în comunicare
Există două perioade esenţiale de
comunicare dintre cei doi parteneri.
Ambele durează 4 minute. Primele patru
minute imediat după trezire şi primele
patru minute după întâlnirea de seară.
După unele studii, cele 8 minute sunt
socotite cruciale pentru atmosfera din
cadrul familiei pentru că dezlănţuie o
influenţă pozitivă asupra celorlalţi membri
ai familiei.

Prin comunicare ne descoperim şi
pe noi înşine

Prin comunicare, descoperim nu doar
persoana cealaltă şi nevoile ei, ci şi pe noi
înşine prin răspunsul pe care ni-l oferă
partenerul, dându-ne posibilitatea
corectării trăsăturilor de caracter
neformate.

Unde duce lipsa de comunicare?

Motivul de fond pentru care o
căsnicie se desface este datorat
lipsei comunicării, care duce la
lipsă de încredere.

Sugestii pentru cele 4 minute şi
ultimele 4 minute din zi
• Atunci când vă întâlniţi la sfârşitul zilei, să vă acordaţi
toată atenţia unul celuilalt, ascultându-vă cu inima, cu
ochii, cu urechile, cu tot corpul.
• Nu începeţi discuţia cu lista de îndatoriri: „Ai făcut ce ţiam cerut?”, altfel partenerul se va simţi ca un angajat.
• Atingeţi-vă, sărutaţi-vă, îmbrăţişati-vă, ţineti-vă de mână.
• Primele cuvinte spuse să nu fie o plângere.
• Acordaţi-vă un timp de relaxare. Nu vă învăluiţi imediat
partenerul cu treburi gospodăreşti. Nu vă repeziţi la
telefon şi nu vă apucaţi imediat de ocupaţia favorită.
Atenţia principală e îndreptată spre partenerul
dumneavoastră de viaţă, care e mai important decât
orice.
• Pregătiţi-vă mintal pentru întâlnirea cu partenerul.
Gândiţi-vă la ceea ce îi veţi spune sau la ceea ce veţi
face. Pregătiţi o surpriză cel puţin într-o seară pe

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
• După un timp de separare (chiar dacă este vorba de numai
câteva ore), întâmpinaţi-vă partenerul cu un zâmbet, o
vorbă bună, o atingere, un sărut, un compliment, o glumă.
• Stabiliţi o perioadă de tranziţie între timpul petrecut la
serviciu şi restul zilei. Perioada aceasta este necesară
pentru ca presiunile, frustrările, oboseala, supărarea să nu
afecteze comunicarea.
• Nu discutaţi despre subiecte importante, care pot duce la
neînţelegeri, când unul din parteneri este supărat, bolnav
sau suferind.
• Stabiliţi un timp zilnic, în care să abordaţi problemele
importante ale familiei şi să rezolvaţi problemele care au
apărut. În această perioadă a „hotărârilor”, nu permiteţi să
fiţi întrerupţi şi nu faceţi altceva, cum ar fi servitul mesei,
mersul cu maşina, urmărirea televizorului.
• Nu vă învinovăţiţi partenerul. Păstraţi-vă nemulţumirile
pentru perioada „hotărârilor”.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•
•
•
•
•
•

Nu schimbaţi subiectul înainte ca amândoi să-şi fi spus
părerea.
Fiţi specifici în discuţii. Definiţi cu grijă cuvintele şi
evitaţi generalizările sau exagerările.
Confirmaţi spusele partenerului, prin cuvintele voastre,
de exemplu: „înţeleg”, „îmi dau seama”, „da”, desigur”
etc.
Încercaţi să fiţi consecvenţi în comunicarea verbală şi
cea nonverbală, pentru a transmite un mesaj clar. Nu
faceţi complimente pe ton indiferent.
Fiţi cât se poate de precişi în descrierea evenimentului
sau obiectului de care vorbiţi. Nu uitaţi că vorbiţi din
perspectiva voastră.
Apreciaţi-l pe partener pentru lucrurile plăcute pe care
vi le spune. Folosiţi cuvinte şi expresii despre care
sunteţi sigur că îl vor convinge de aprecierea voastră.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•

•
•
•
•

•
•

Discutaţi cu partenerul despre subiecte care ştiţi că-i fac
plăcere. Dacă nu este dispus să discutaţi despre subiecte
plăcute vouă, nu ezitaţi să-i aduceţi la cunoştinţă despre ceea
ce vă place să discutaţi.
Nu exageraţi niciodată pentru a vă dovedi dreptatea.
Nu citiţi gândurile partenerului şi nu faceţi presupuneri despre
afirmaţiile lui.
Nu insistaţi asupra detaliilor sau lucrurilor neimportante.
Răspundeţi complet, dar nu excesiv de lung, când vă vine
rândul.
Repetaţi ce a spus partenerul, dacă credeţi că nu aţi înţeles
bine afirmaţiile lui.
Nu ocupaţi prea mult timp cu relatările ce privesc persoana
dumneavoastră, ci lăsaţi loc pentru desfăşurarea informaţiilor
şi trăirilor din zi ale celuilalt partener.

Rugăciunea

Rugaţi-vă zilnic, unul pentru celălalt,
în auzul partenerului şi arătaţi, prin
diferite ocazii, cât de preţios este
pentru voi.


Slide 22

Comunicarea în cuplu

„Care este cel mai important aspect
al căsniciei pe care trebuie să-l
cunoaştem?”

„COMUNICAREA!”
• Fără comunicare nu există relaţii între oameni,
iar fără relaţii nu există viaţă în comun.
„Comunicarea este pentru dragoste ceea ce
este sângele pentru organism”, spune autorul
cărţii „Miracolul dialogului”.

ESTE O
ARTĂ...

…DELOC
ABSTRACTĂ

Două lumi, două limbaje diferite
Când comunici, de fapt, te comunici pe tine
ca persoană. Atunci când un cuplu se
căsătoreşte, se împletesc două lumi şi
două limbaje. Deşi te-ar putea surprinde,
totuşi te căsătoreşti cu un străin. Şi asta
se vede prin faptul că deşi foloseşti
aceleaşi cuvinte, totuşi sensurile sunt
diferite în multe cazuri.

Comunicarea nonverbală
Dar o comunicare poate avea loc şi prin
gesticulaţie, prin uşi trântite, prin priviri
încruntate. Aceste forme de comunicare
sunt nonverbale şi, nu de puţine ori, intră
în contradicţie cu cele verbale.

Comunicarea
nonverbală

Când un soţ îi spune soţiei: „Draga mea, eşti o dulce”, dar
este scufundat în citirea unui ziar, ce va crede ea? Când
o soţie îşi întreabă soţul: „Cum a fost la servici?” pe un
ton monoton şi neutru, în timp ce trece prin cameră fără
să se oprească să primească răspunsul, cărui mesaj îi
va răspunde soţul, celui verbal sau celui nonverbal?
Ascultătorul aude ceva şi vede altceva. Rezultatul este
confuzia. În cele mai multe cazuri, ascultătorul ignoră
mesajele verbale şi reacţionează la cele nonverbale.

Tăcerea
Ce părere aveţi de tăcere? Este şi ea o
formă de comunicare. Cel mai adesea
însă comunică nemulţumire, mânie,
supărare, proastă dispoziţie sau dispreţ.
Mesajele tăcerii pot fi: „Nu-mi pasă de
tine!”, „Nu mă interesează!”, „Nu meriţi săţi răspuns!”, „Ţi-o coc eu!”, „Îţi arăt eu ţie!”.
Uneori, tăcerea poate comunica şi fericire,
satisfacţie, mulţumire.

Componentele comunicării
Cele trei componente ale comunicării sunt:
a) conţinutul 7%,
b) poziţia corpului şi gesturile 38%,
c) tonul şi inflexiunea vocii 55%.
Aceeaşi propoziţie îşi schimbă sensul prin
simpla schimbare a tonului şi infexiunii
vocii, a gesturilor sau a acţiunilor.

Exemplu
• N-AM spus că el a furat banii. (Oricine a făcut-o,
nu eu)
• N-am SPUS că el a furat banii. (Am arătat spre
el, dar eu n-am spus nimic)
• N-am spus că EL a furat banii. (Era tipul celălalt)
• N-am spus că el A FURAT banii. (I-a împrumutat
poate, dar nu i-a furat)
• N-am spus că el a furat BANII. (El a furat
altceva, dar nu banii)
Ceea ce arată vorba veche:
„Nu ceea ce spui, ci felul cum o spui face
diferenţa”.

Când apar probleme în cuplu?
Problemele conjugale pot proveni din
comunicarea nonverbală ineficientă sau din
incapacitatea de a armoniza comunicarea
nonverbală cu cea verbală. Ascultătorul înţelege
mai repede semnalele nonverbale decât
conţinutul mesajului. Noi interpretăm sunetul unei
voci, fie că ne dăm seama, fie că nu. De regulă,
ne dăm seama de emoţiile vorbitorului după
înălţimea, ritmul şi volumul sunetului. Putem
desluşi sinceritatea sau ipocrizia, convingerea
sau îndoiala, adevărul sau falsitatea celor mai
multe afirmaţii pe care le auzim.

Comunicarea emoţională
Când vorbim despre comunicare în cadrul căsniciei,
nu ne gândim numai la trasmiterea de idei şi
informaţii, ci la trasmiterea de sentimente şi trăiri
complexe pe care le are o fiinţă.
Exemplu:
Draga mea am terminat de vopsit în bucătărie!
- Răspuns agresiv: Ţi-a luat cam mult timp pentru
asta!
- Răspuns rece sau indiferent: Mi-ai văzut
ochelarii?
- Răspuns cald: Ce treabă minunată ai făcut!

... Dar şi la ascultare
„Orice om să
fie grabnic
la ascultare”
(Iacob 1,19).

„Cine
răspunde
fără să fi
ascultat,
face o
prostie şi îşi
trage
ruşine”
(Proverbe 18,13).

Ascultarea
A asculta înseamnă a dovedi dragoste şi empatie
faţă de persoana care vorbeşte. Atunci când
asculţi nu te gândeşti la răspunsul pe care să-l
dai; accepţi fără a judeca ceea ce spune,
însemnând a înţelege că partenerul ţi-a
comunicat părerea lui, chiar dacă nu eşti de
acord cu conţinutul mesajului; trebuie să poţi
repeta mesajul comunicat şi să spui care au fost
emoţiile partenerului pe care le-ai desprins din
felul în care a fost comunicat mesajul,
înţelegând lucrurile din perspectiva lui.

Timpul alocat ascultării
• Din totalul timpului în care comunicăm,
33% este dedicat vorbirii şi 42% este
dedicat ascultării, ceea ce arată
importanţa celei din urmă.
• Pentru o ascultare atentă, trebuie să fim
conştienţi de obstacolele frecvente, care
împiedică o comunicare eficientă.

Obstacole în comunicare
•
•
•
•
•
•

•
•

Spiritul defensiv. În timp ce asculţi, te gândeşti cum să te scuzi, să te aperi, pierzând
sensul mesajului celui care vorbeşte şi transformă tot ceea ce spune într-un atac la
propria persoană.
Părerile preconcepute. Concepţiile pe care ţi le-ai făcut despre un om te fac să
respingi persoana fără a asculta ceea ce are de spus.
Conflictele interioare. Ne este greu să ascultăm atunci când participarea emoţională
devine nesănătos de intensă.
Întreruperile. Pentru că partenerul tău nu trece suficient de repede la esenţialul
mesajului său, întrerupi sau anticipezi ce o să spună. „O, asta nu-i nimic! Să vezi ceam păţit eu!”
Evitarea privirilor. Atunci când eviţi privirile, transmiţi celuilalt neîncredere, dezinteres
şi lipsă de atenţie.
Selectarea mesajului. Ascultătorul selectează mesajul potrivit atitudinii pe care o are.
Dacă are o atitudine negativă, va ignora mesajele pozitive, iar dacă are o atitudine
pozitivă va prelua doar pe cele care îi fac bine, respingându-le pe cele care ar duce
la dispute.
Insensibilitatea. Ascultătorul insensibil este incapabil să recepţioneze simţămintele
sau emoţiile din spatele cuvintelor.
Supraîncărcarea minţii. În anumite momente din zi în care oboseala fizică şi psihică
este maximă, ascultarea este diminuată.

Perioade esenţiale în comunicare
Există două perioade esenţiale de
comunicare dintre cei doi parteneri.
Ambele durează 4 minute. Primele patru
minute imediat după trezire şi primele
patru minute după întâlnirea de seară.
După unele studii, cele 8 minute sunt
socotite cruciale pentru atmosfera din
cadrul familiei pentru că dezlănţuie o
influenţă pozitivă asupra celorlalţi membri
ai familiei.

Prin comunicare ne descoperim şi
pe noi înşine

Prin comunicare, descoperim nu doar
persoana cealaltă şi nevoile ei, ci şi pe noi
înşine prin răspunsul pe care ni-l oferă
partenerul, dându-ne posibilitatea
corectării trăsăturilor de caracter
neformate.

Unde duce lipsa de comunicare?

Motivul de fond pentru care o
căsnicie se desface este datorat
lipsei comunicării, care duce la
lipsă de încredere.

Sugestii pentru cele 4 minute şi
ultimele 4 minute din zi
• Atunci când vă întâlniţi la sfârşitul zilei, să vă acordaţi
toată atenţia unul celuilalt, ascultându-vă cu inima, cu
ochii, cu urechile, cu tot corpul.
• Nu începeţi discuţia cu lista de îndatoriri: „Ai făcut ce ţiam cerut?”, altfel partenerul se va simţi ca un angajat.
• Atingeţi-vă, sărutaţi-vă, îmbrăţişati-vă, ţineti-vă de mână.
• Primele cuvinte spuse să nu fie o plângere.
• Acordaţi-vă un timp de relaxare. Nu vă învăluiţi imediat
partenerul cu treburi gospodăreşti. Nu vă repeziţi la
telefon şi nu vă apucaţi imediat de ocupaţia favorită.
Atenţia principală e îndreptată spre partenerul
dumneavoastră de viaţă, care e mai important decât
orice.
• Pregătiţi-vă mintal pentru întâlnirea cu partenerul.
Gândiţi-vă la ceea ce îi veţi spune sau la ceea ce veţi
face. Pregătiţi o surpriză cel puţin într-o seară pe

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
• După un timp de separare (chiar dacă este vorba de numai
câteva ore), întâmpinaţi-vă partenerul cu un zâmbet, o
vorbă bună, o atingere, un sărut, un compliment, o glumă.
• Stabiliţi o perioadă de tranziţie între timpul petrecut la
serviciu şi restul zilei. Perioada aceasta este necesară
pentru ca presiunile, frustrările, oboseala, supărarea să nu
afecteze comunicarea.
• Nu discutaţi despre subiecte importante, care pot duce la
neînţelegeri, când unul din parteneri este supărat, bolnav
sau suferind.
• Stabiliţi un timp zilnic, în care să abordaţi problemele
importante ale familiei şi să rezolvaţi problemele care au
apărut. În această perioadă a „hotărârilor”, nu permiteţi să
fiţi întrerupţi şi nu faceţi altceva, cum ar fi servitul mesei,
mersul cu maşina, urmărirea televizorului.
• Nu vă învinovăţiţi partenerul. Păstraţi-vă nemulţumirile
pentru perioada „hotărârilor”.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•
•
•
•
•
•

Nu schimbaţi subiectul înainte ca amândoi să-şi fi spus
părerea.
Fiţi specifici în discuţii. Definiţi cu grijă cuvintele şi
evitaţi generalizările sau exagerările.
Confirmaţi spusele partenerului, prin cuvintele voastre,
de exemplu: „înţeleg”, „îmi dau seama”, „da”, desigur”
etc.
Încercaţi să fiţi consecvenţi în comunicarea verbală şi
cea nonverbală, pentru a transmite un mesaj clar. Nu
faceţi complimente pe ton indiferent.
Fiţi cât se poate de precişi în descrierea evenimentului
sau obiectului de care vorbiţi. Nu uitaţi că vorbiţi din
perspectiva voastră.
Apreciaţi-l pe partener pentru lucrurile plăcute pe care
vi le spune. Folosiţi cuvinte şi expresii despre care
sunteţi sigur că îl vor convinge de aprecierea voastră.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•

•
•
•
•

•
•

Discutaţi cu partenerul despre subiecte care ştiţi că-i fac
plăcere. Dacă nu este dispus să discutaţi despre subiecte
plăcute vouă, nu ezitaţi să-i aduceţi la cunoştinţă despre ceea
ce vă place să discutaţi.
Nu exageraţi niciodată pentru a vă dovedi dreptatea.
Nu citiţi gândurile partenerului şi nu faceţi presupuneri despre
afirmaţiile lui.
Nu insistaţi asupra detaliilor sau lucrurilor neimportante.
Răspundeţi complet, dar nu excesiv de lung, când vă vine
rândul.
Repetaţi ce a spus partenerul, dacă credeţi că nu aţi înţeles
bine afirmaţiile lui.
Nu ocupaţi prea mult timp cu relatările ce privesc persoana
dumneavoastră, ci lăsaţi loc pentru desfăşurarea informaţiilor
şi trăirilor din zi ale celuilalt partener.

Rugăciunea

Rugaţi-vă zilnic, unul pentru celălalt,
în auzul partenerului şi arătaţi, prin
diferite ocazii, cât de preţios este
pentru voi.


Slide 23

Comunicarea în cuplu

„Care este cel mai important aspect
al căsniciei pe care trebuie să-l
cunoaştem?”

„COMUNICAREA!”
• Fără comunicare nu există relaţii între oameni,
iar fără relaţii nu există viaţă în comun.
„Comunicarea este pentru dragoste ceea ce
este sângele pentru organism”, spune autorul
cărţii „Miracolul dialogului”.

ESTE O
ARTĂ...

…DELOC
ABSTRACTĂ

Două lumi, două limbaje diferite
Când comunici, de fapt, te comunici pe tine
ca persoană. Atunci când un cuplu se
căsătoreşte, se împletesc două lumi şi
două limbaje. Deşi te-ar putea surprinde,
totuşi te căsătoreşti cu un străin. Şi asta
se vede prin faptul că deşi foloseşti
aceleaşi cuvinte, totuşi sensurile sunt
diferite în multe cazuri.

Comunicarea nonverbală
Dar o comunicare poate avea loc şi prin
gesticulaţie, prin uşi trântite, prin priviri
încruntate. Aceste forme de comunicare
sunt nonverbale şi, nu de puţine ori, intră
în contradicţie cu cele verbale.

Comunicarea
nonverbală

Când un soţ îi spune soţiei: „Draga mea, eşti o dulce”, dar
este scufundat în citirea unui ziar, ce va crede ea? Când
o soţie îşi întreabă soţul: „Cum a fost la servici?” pe un
ton monoton şi neutru, în timp ce trece prin cameră fără
să se oprească să primească răspunsul, cărui mesaj îi
va răspunde soţul, celui verbal sau celui nonverbal?
Ascultătorul aude ceva şi vede altceva. Rezultatul este
confuzia. În cele mai multe cazuri, ascultătorul ignoră
mesajele verbale şi reacţionează la cele nonverbale.

Tăcerea
Ce părere aveţi de tăcere? Este şi ea o
formă de comunicare. Cel mai adesea
însă comunică nemulţumire, mânie,
supărare, proastă dispoziţie sau dispreţ.
Mesajele tăcerii pot fi: „Nu-mi pasă de
tine!”, „Nu mă interesează!”, „Nu meriţi săţi răspuns!”, „Ţi-o coc eu!”, „Îţi arăt eu ţie!”.
Uneori, tăcerea poate comunica şi fericire,
satisfacţie, mulţumire.

Componentele comunicării
Cele trei componente ale comunicării sunt:
a) conţinutul 7%,
b) poziţia corpului şi gesturile 38%,
c) tonul şi inflexiunea vocii 55%.
Aceeaşi propoziţie îşi schimbă sensul prin
simpla schimbare a tonului şi infexiunii
vocii, a gesturilor sau a acţiunilor.

Exemplu
• N-AM spus că el a furat banii. (Oricine a făcut-o,
nu eu)
• N-am SPUS că el a furat banii. (Am arătat spre
el, dar eu n-am spus nimic)
• N-am spus că EL a furat banii. (Era tipul celălalt)
• N-am spus că el A FURAT banii. (I-a împrumutat
poate, dar nu i-a furat)
• N-am spus că el a furat BANII. (El a furat
altceva, dar nu banii)
Ceea ce arată vorba veche:
„Nu ceea ce spui, ci felul cum o spui face
diferenţa”.

Când apar probleme în cuplu?
Problemele conjugale pot proveni din
comunicarea nonverbală ineficientă sau din
incapacitatea de a armoniza comunicarea
nonverbală cu cea verbală. Ascultătorul înţelege
mai repede semnalele nonverbale decât
conţinutul mesajului. Noi interpretăm sunetul unei
voci, fie că ne dăm seama, fie că nu. De regulă,
ne dăm seama de emoţiile vorbitorului după
înălţimea, ritmul şi volumul sunetului. Putem
desluşi sinceritatea sau ipocrizia, convingerea
sau îndoiala, adevărul sau falsitatea celor mai
multe afirmaţii pe care le auzim.

Comunicarea emoţională
Când vorbim despre comunicare în cadrul căsniciei,
nu ne gândim numai la trasmiterea de idei şi
informaţii, ci la trasmiterea de sentimente şi trăiri
complexe pe care le are o fiinţă.
Exemplu:
Draga mea am terminat de vopsit în bucătărie!
- Răspuns agresiv: Ţi-a luat cam mult timp pentru
asta!
- Răspuns rece sau indiferent: Mi-ai văzut
ochelarii?
- Răspuns cald: Ce treabă minunată ai făcut!

... Dar şi la ascultare
„Orice om să
fie grabnic
la ascultare”
(Iacob 1,19).

„Cine
răspunde
fără să fi
ascultat,
face o
prostie şi îşi
trage
ruşine”
(Proverbe 18,13).

Ascultarea
A asculta înseamnă a dovedi dragoste şi empatie
faţă de persoana care vorbeşte. Atunci când
asculţi nu te gândeşti la răspunsul pe care să-l
dai; accepţi fără a judeca ceea ce spune,
însemnând a înţelege că partenerul ţi-a
comunicat părerea lui, chiar dacă nu eşti de
acord cu conţinutul mesajului; trebuie să poţi
repeta mesajul comunicat şi să spui care au fost
emoţiile partenerului pe care le-ai desprins din
felul în care a fost comunicat mesajul,
înţelegând lucrurile din perspectiva lui.

Timpul alocat ascultării
• Din totalul timpului în care comunicăm,
33% este dedicat vorbirii şi 42% este
dedicat ascultării, ceea ce arată
importanţa celei din urmă.
• Pentru o ascultare atentă, trebuie să fim
conştienţi de obstacolele frecvente, care
împiedică o comunicare eficientă.

Obstacole în comunicare
•
•
•
•
•
•

•
•

Spiritul defensiv. În timp ce asculţi, te gândeşti cum să te scuzi, să te aperi, pierzând
sensul mesajului celui care vorbeşte şi transformă tot ceea ce spune într-un atac la
propria persoană.
Părerile preconcepute. Concepţiile pe care ţi le-ai făcut despre un om te fac să
respingi persoana fără a asculta ceea ce are de spus.
Conflictele interioare. Ne este greu să ascultăm atunci când participarea emoţională
devine nesănătos de intensă.
Întreruperile. Pentru că partenerul tău nu trece suficient de repede la esenţialul
mesajului său, întrerupi sau anticipezi ce o să spună. „O, asta nu-i nimic! Să vezi ceam păţit eu!”
Evitarea privirilor. Atunci când eviţi privirile, transmiţi celuilalt neîncredere, dezinteres
şi lipsă de atenţie.
Selectarea mesajului. Ascultătorul selectează mesajul potrivit atitudinii pe care o are.
Dacă are o atitudine negativă, va ignora mesajele pozitive, iar dacă are o atitudine
pozitivă va prelua doar pe cele care îi fac bine, respingându-le pe cele care ar duce
la dispute.
Insensibilitatea. Ascultătorul insensibil este incapabil să recepţioneze simţămintele
sau emoţiile din spatele cuvintelor.
Supraîncărcarea minţii. În anumite momente din zi în care oboseala fizică şi psihică
este maximă, ascultarea este diminuată.

Perioade esenţiale în comunicare
Există două perioade esenţiale de
comunicare dintre cei doi parteneri.
Ambele durează 4 minute. Primele patru
minute imediat după trezire şi primele
patru minute după întâlnirea de seară.
După unele studii, cele 8 minute sunt
socotite cruciale pentru atmosfera din
cadrul familiei pentru că dezlănţuie o
influenţă pozitivă asupra celorlalţi membri
ai familiei.

Prin comunicare ne descoperim şi
pe noi înşine

Prin comunicare, descoperim nu doar
persoana cealaltă şi nevoile ei, ci şi pe noi
înşine prin răspunsul pe care ni-l oferă
partenerul, dându-ne posibilitatea
corectării trăsăturilor de caracter
neformate.

Unde duce lipsa de comunicare?

Motivul de fond pentru care o
căsnicie se desface este datorat
lipsei comunicării, care duce la
lipsă de încredere.

Sugestii pentru cele 4 minute şi
ultimele 4 minute din zi
• Atunci când vă întâlniţi la sfârşitul zilei, să vă acordaţi
toată atenţia unul celuilalt, ascultându-vă cu inima, cu
ochii, cu urechile, cu tot corpul.
• Nu începeţi discuţia cu lista de îndatoriri: „Ai făcut ce ţiam cerut?”, altfel partenerul se va simţi ca un angajat.
• Atingeţi-vă, sărutaţi-vă, îmbrăţişati-vă, ţineti-vă de mână.
• Primele cuvinte spuse să nu fie o plângere.
• Acordaţi-vă un timp de relaxare. Nu vă învăluiţi imediat
partenerul cu treburi gospodăreşti. Nu vă repeziţi la
telefon şi nu vă apucaţi imediat de ocupaţia favorită.
Atenţia principală e îndreptată spre partenerul
dumneavoastră de viaţă, care e mai important decât
orice.
• Pregătiţi-vă mintal pentru întâlnirea cu partenerul.
Gândiţi-vă la ceea ce îi veţi spune sau la ceea ce veţi
face. Pregătiţi o surpriză cel puţin într-o seară pe

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
• După un timp de separare (chiar dacă este vorba de numai
câteva ore), întâmpinaţi-vă partenerul cu un zâmbet, o
vorbă bună, o atingere, un sărut, un compliment, o glumă.
• Stabiliţi o perioadă de tranziţie între timpul petrecut la
serviciu şi restul zilei. Perioada aceasta este necesară
pentru ca presiunile, frustrările, oboseala, supărarea să nu
afecteze comunicarea.
• Nu discutaţi despre subiecte importante, care pot duce la
neînţelegeri, când unul din parteneri este supărat, bolnav
sau suferind.
• Stabiliţi un timp zilnic, în care să abordaţi problemele
importante ale familiei şi să rezolvaţi problemele care au
apărut. În această perioadă a „hotărârilor”, nu permiteţi să
fiţi întrerupţi şi nu faceţi altceva, cum ar fi servitul mesei,
mersul cu maşina, urmărirea televizorului.
• Nu vă învinovăţiţi partenerul. Păstraţi-vă nemulţumirile
pentru perioada „hotărârilor”.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•
•
•
•
•
•

Nu schimbaţi subiectul înainte ca amândoi să-şi fi spus
părerea.
Fiţi specifici în discuţii. Definiţi cu grijă cuvintele şi
evitaţi generalizările sau exagerările.
Confirmaţi spusele partenerului, prin cuvintele voastre,
de exemplu: „înţeleg”, „îmi dau seama”, „da”, desigur”
etc.
Încercaţi să fiţi consecvenţi în comunicarea verbală şi
cea nonverbală, pentru a transmite un mesaj clar. Nu
faceţi complimente pe ton indiferent.
Fiţi cât se poate de precişi în descrierea evenimentului
sau obiectului de care vorbiţi. Nu uitaţi că vorbiţi din
perspectiva voastră.
Apreciaţi-l pe partener pentru lucrurile plăcute pe care
vi le spune. Folosiţi cuvinte şi expresii despre care
sunteţi sigur că îl vor convinge de aprecierea voastră.

Sfaturi selective pentru o
comunicare eficientă
•

•
•
•
•

•
•

Discutaţi cu partenerul despre subiecte care ştiţi că-i fac
plăcere. Dacă nu este dispus să discutaţi despre subiecte
plăcute vouă, nu ezitaţi să-i aduceţi la cunoştinţă despre ceea
ce vă place să discutaţi.
Nu exageraţi niciodată pentru a vă dovedi dreptatea.
Nu citiţi gândurile partenerului şi nu faceţi presupuneri despre
afirmaţiile lui.
Nu insistaţi asupra detaliilor sau lucrurilor neimportante.
Răspundeţi complet, dar nu excesiv de lung, când vă vine
rândul.
Repetaţi ce a spus partenerul, dacă credeţi că nu aţi înţeles
bine afirmaţiile lui.
Nu ocupaţi prea mult timp cu relatările ce privesc persoana
dumneavoastră, ci lăsaţi loc pentru desfăşurarea informaţiilor
şi trăirilor din zi ale celuilalt partener.

Rugăciunea

Rugaţi-vă zilnic, unul pentru celălalt,
în auzul partenerului şi arătaţi, prin
diferite ocazii, cât de preţios este
pentru voi.