Transcript Conf. Univ. Dr. Elena Otilia Vladislav

Conf. Univ. Dr. Elena Otilia Vladislav
Surprinderea semnelor abuzului la copii este una
din provocările majore ale oricărui psiholog
întrucât:
copiilor le este frica să vorbească despre abuz;
 în urma unui istoric de abuz repetat copilul
dezvoltă mecanisme disociative;
 apar
distorsiuni în interpretarea situaţiei
abuzive.

Modalitaţi de evaluare psihologică a copiilor




Observaţia clinică
Interviul
Testele psihologice tip chestionar
Metodele proiective

Sunt neameninţătoare;


Sunt indirecte indirecte;
Permit aducerea conţinuturilor inconştientului
la nivelul conştiinţei prin intermediul
simbolurilor.


Studii de caz







Rareş, 10 ani şi 5 luni
Plângerile mamei:
- lipsa de control emoţional; crize de furie,
crize de plâns
- toleranţă foarte scăzută la frustrare
- nu se coordonează în programul zilnic
- nu-şi asumă responsabilităţile
- desinteres pentru activitatea şcolară


Tablou simptomatologic:
Din testul CBCL reiese prezenţa tulburărilor
de internalizare: anxietate, depresie, acuze
somatice







În casă atmosfera este foarte rea. Se ceartă
nişte părinţi.
Familia este compusă din soră, tata, mama.
Mama doar pe Bianca (sora lui) o doreşte. Cu
ea râde mai mereu. Cu mine nu râde.
Sunt supăraţi când nu scapă de mine.
Cea mai fericită este mama că ea mă bate
mereu. Cred că vrea să scape de mine.
Mai puţin fericită este Bianca. Ea mă iubeşte.
Simpatic: Pufi, căţelul.



Mai puţin simpatic: tata
Identificare: Pufi. Pentru că el nu face nimic.
El stă doar şi se joacă. Scapă de şcoală.

1. Puiul o să zboare cât poate lângă un pom. Când nu
mai poate o să cadă şi o să-l mănânce o pisică.

2. Pentru că pe el nu-l bagă în seamă, era ţinut
deoparte.

3. S-a supărat că mama nu-l alăpta. După aia a plecat
de lângă familia lui şi nu a mai vrut să fie găsit.
Suferea prea mult şi aplecat de acolo. Unde vedea
calea. S-a dus la un om sărman şi a stat acolo pentru
totdeauna. Nu s-a mai dus să o viziteze pe mama lui
şi ea nu l-a mai căutat. Doar pe cel mic îl iubea şi a
rămas cu el.



4. Copilul a plecat că suferea prea mult că nu-l
iubesc părinţii. S-a înjunghiat singur.
5. A zis între ghilimele: “Nu mi-e frică de tine.
Nu-mi pasă ce-mi faci. Vreau să trec peste
momentul ăsta.” “Cu mama vorbea.”
6. Corpul. A crescut. Nu mai e copilul care crede
mama că este. Să-l creadă ca pe un adult. Are şi
el dreptul. Să-şi aleagă singur soarta. Să nu-l mai
chinuiască. Vrea independenţă.





7. O să-l păstreze într-un loc foarte secret în
care nimeni nu o să umble.
(I-l dă mamei?) Nu cred că se merită. Dacă l-a
chinuit atâţia ani nu merită.
8. Pentru că au ieşit ei doi şi pe tata l-au ignorat.
9. Să te descalţi la uşă că o să murdăreşti. Toată
casă. Nu am chef să mai spăl după tine.
10. A visat că mama lui îl bătea foarte rău timp
de 5 ore. Nu mai scapă de bătaie. Îl doare inima
şi moare de la atâta suferinţă.




Diana , 6 ani
Este foarte băieţoasă. Vrea să aibă părul tuns foarte scurt,
haine de băieţi (nu supărată să aibă vreun accesoriu feminin),
jucării de băieţi (maşini, pistoale, lego). Nu are păpuşi, le
respinge. Are un prieten la grădiniţă pe care îl admiră şi pe
care părinţii cred că-l copiază. Acesta a râs de Diana când s-a
îmbrăcat în rochie la serbare.
Părinţii sunt îngrijoraţi datorită atitudinii şi comportamentului
ei băieţesc. Diana consideră că nu s-a născut normală şi nu
este ca celelalte fete de la grădiniţă.
Din informaţiile pe care le-am primit de la părinţi, Diana
părea să aibă o problemă de identificare sexuală




În perioada când era în burta mamei medicii i-au
anunţat pe părinţi că vor avea un băiat. Mama,
care a trăit destul de greu perioada de
graviditate, chiar şi-ar fi dorit ca viitorul bebeluş
să fie băiat, deoarece consideră că fetele sunt
mai sensibile, mai vulnerabile decât băieţii.
Mama, copil unic, a fost tratată de către tatăl ei
ca un băiat. A primit o educaţie mai spartană.
Tatăl Dianei a fost mulţumit când s-a născut
fetiţa.


Protocolul la C.A.T.
1 . A fost odată o găină cu trei puişori care
stăteau. Unul dintre ei a uitat să-şi pună
babeţica iar mama găină l-a certat că este
prea greu să-i facă baie. (?) S-a întâmplat să
se murdărească, iar găina, pe bietul puişor, la aruncat în lac să se spele singur că
niciodată nu-şi punea babeţica. (?) Îi era frig
şi o striga pe mama : „Mamă, ajutor, te rog
salvează-mă, nu şiu să înnot.” Ea nu a venit şi
l-a lăsat acolo că ştie să iasă.

2. Pe când trei ursuleţi duceau o sfoară la acelaşi
lac cu puişorul, toţi trei au zis în gând: „Măi ce
foame îmi este” zise tata. „Chiar aşa, un puişor
ne-ar plăcea să mâncăm”. Puiul zise: „Dar să-l
împărţim: capul mie, picioarele mamei şi restul
tatei.” Au mers la lac împreună. Văzând un puişor
au înotat până la el, l-au prins, dar el le pregătea
o capcană. Şi-a făcut ghearele ascuţite şi l-a
zgâriat pe tata urs pe mână şi apoi a sărit în cap
la toţi şi a plecat el primul la Regele Leu să facă
ordine în pădure, să nu se mai hrănească nimeni
decât cu animale moarte sau cu oameni care vin
să viziteze.


3. Regele Leu îi zise: „Eu dreptate am cum să-ţi fac dragă
Puişor, dar să le zici tuturor asta. Puişorul a ascultat.”
4. Puişorul alerga până la mama şi copilul cangur să le zică
, că tot mergeau cu bicicleta, ceea ce i-a zis Leul. Mama şi
copilul cangur au zis: „Şi tu să ne promiţi un singur lucru.”
„Care e? „ „Să zbori până la o barză şi să îmi aduci un nou
copil, că eu nu am decât doi şi îmi place să îngrijesc
copilaşii (?) Să le dau de mâncare, somn, televizor nu prea
mult, calculator, joacă.” Iar Puişorul a zburat până la o
barză şi i-a spus: „Barză dragă, mama Alexandra şi cu
copiii ei vor să mai aibă un copil.” „Fată sau băiat?” „Fată.”
„Ca să fac asta trebuie să-mi aduci un fir de iarbă de pe
munţi.” El îşi luă hăinuţa şi a zburat la munţi şi a adus o
creangă de brad. Iar Domnul Brad i-a zis: „Nu te grăbi. Ca
să fac asta trebuie să-mi aduci pudră de la magazin.” Cel
de la magazin i-a spus : „Nu te grăbi. Ca să cumperi, ai
nevoie de bani...” Toată lumea îşi dorea ceva foarte mult.

5. A mers şi puişorul la petshop şi cu banii
care îi rămăsese îi dăduse pe un măgar
pentru bancher. A mers când bancherul
dormea, a împrumutat (furat) nişte bani că nu
avea ce să facă şi a luat măgăruşul.
Vânzătorul de la petshop a spus că nu are
nevoie de bani ci de o mireasă. El a mers, a
luat o mireasă, cea mai frumoasă din lume,
bătrână precum el, şi a dat-o vânzătorului.
„Am nevoie de o verighetă.” Bancherul nu
avea de unde să ştie că a împrumutat bani.



(8) Familia care rămăsese cu un singur copil, care
era acasă şi copilul numărul doi povestise ce s-a
întâmplat cu copilul numărul unu. Tigrul crezuse
că e mort, dar el adormise de atâta joacă. (?) „Vai
de mine. Asta e. O să mai facem şi noi un copil.
Sunt sigur. (?)” Mama a zis aşa.
(9) Un bebeluş în casa iepurelui dormea, zăcea
într-o cameră. După aia, s-a trezit şi a început să
ţopăie în pat. A venit la mama şi i-a zis că îi e
foame. Aprinse becul de la bucătărie. Mama
iepuraş îi dădu lăptic atât de bun că el nu s-a mai
săturat. (?) Se trezise şi îi era foarte foame şi şi
mâncase bine.



(6) Bancherul se trezeşte. Aici sunt ursuleţi.
Mama cangur zice că pot mânca doar două
lucruri... Ei întreabă ce anume... „Bine”, zic ei.
În sfârşit, vine şi puişorul cu copilul pe la 6
dimineaţa şi anunţă toată jungla. Mama s-a
bucurat foarte tare.
(7) Nişte maimuţe care zăceau pe acolo
moarte, omorâte de un vânător şi un tigru.
Tigrul ascultase de porunca regelui şi le
mănâncă de parcă nu mai mâncase de 2 zile.




(10) Mama şi copilul căţeluş. Domnul căţeluş
micuţ care alergase până la baie, se băgase în
chiuvetă.
S-a dus să facă pipi, se simţea bine cu aşa o
mamă. Îi făcea kindere (şi mie îmi face mama
magie).
(Ce s-a întâmplat cu puişorul?)
Puişorul a ajuns până la urmă acasă, s-a
băgat în pat cu ceilalţi puişori. L-a iertat
mama şi el pe ea.



A fost odată o familie care era: tata, mama şi
copilul. Erau foarte bogaţi dar foarte zgârciţi.
Zâna Magică i-a vrăjit...
Toţi ăştia erau unul lângă altul. Leul dormea
lângă mama, iar mama cu mânerele îl ţinea. Tata
o îmbrăţişa pe mama cu pendulul lui.
Toţi 3 dormeau şi se hrăneau. Puiul le făcea de
mâncare pentru că lui îi plăcea să alerge şi să
zburde. Dar leul, într-o zi, a rugat-o pe mama să
meargă în junglă pentru că el este un leu şi ei să
se hrănească cu aerul care vine pe geam şi cu
tic-tacurile care vin pe ceas.





Dar mama i-a zis: „Bine fiule, dar să ai grijă de
noi dacă vei muri. Dar dacă vom muri te vom
mântui noi pe tine. Să zburzi liniştit şi să ataci
animale ca să mănînci şi tu ceva.”
Leul merse în junglă. Cînd îl văzu un leu, îi zise:
„Eu sunt foarte bătrîn, cînd am să mor să stai tu
pe tronul meu.” Leul zise: „Eu trebuie să mă
întorc acasă. Eu am venit aici ca să iau carne ca
să mănînc.”
Leul cel bătrîn zise: „Mă poţi lua pe mine.”
„Eu pot să zic da, dar poate că o să mîncăm
spiritul tău, iar acest lucru nu l-ai permis.”
„Dar spiritul meu va pleca înainte.”



Mama mai făcuse un leu. Cînd văzu asta, Leul
se mîniase şi plecase în junglă. Mama credea
că s-a dus să zburde, dar el vroia să facă un
plan să-l omoare pe celălalt leu. (De ce vroia
să îl omoare?)
Făcea mai multe lucruri, era mai bun ca el. Şi
el vroia să-l omoare. Ca să rămână numai el.
Dar el fiind rege, avea voie să facă ce vrea.
L-a dus în junglă unde erau nişte mărăcini,
Leul cel mare a sărit celălalt a rămas acolo şi
Leul a nu a vrut să îi ajute şi a murit.





A alergat acasă: „Tata, mama, fratele meu a
crezut că sunt nişte stînci şi s-a urcat şi a
murit.”
Mama a mai născut pe cineva: o zburătoare.
Leul vroia să o omoare şi pe ea.
(?) Nu era suficient de iubit de către părinţii
lui.
(?) Să-l accepte şi pe el că face lucruri bune,
nu numai pe noii născuţi.





(?) A fost şi zburătoarea omorîtă.
(?) Doamne Doamne nu le-a mai dat nici un
copil că vedea că Leul îi omora. Aşa că a
trimis pe cineva care nu mai putea să fie
omorât – pe Sf Petru. L- a omorît şi pe Sf
Petru.
Dar Leul a sărit în sus şi l-a zgîriat pe
Doamne Doamne.
Leul cel Rău a rămas rege pentru tot
pămîntul.
Cercetare clinică


Identificarea cu ajutorul Testului de
acceptare tematică pentru copii - C.A.T. a
unor dimensiuni psihologice semnificative
specifice copiilor abuzati.
Astfel am dorit să demonstrăm utilitatea
Testului de Apercepţie tematica pentru
Copii (C.A.T.) în evaluarea clinică a copiilor
cu suspiciune de abuz (neglijenţă, abuz
emoţional, abuz fizic).





Un grup de 90 de copii cu vârste cuprinse între 7-11 ani au fost
testaţi cu testul C.A.T.
Doar rezultatele comune au fost luate în considerare în analiza
statistică.
Copiii au fost împărţiţi în trei grupe egale (N= 30) după cum
urmează:
grupul copiilor abuzaţi: provin din două Instituţii de protecţie a
copilului din Bucureşti. Istoria tuturor acestor copii este marcată de
multiple şi repetate abuzuri.
grupul copiilor cu suspiciune de abuz: unii dintre ei au fost în atenţia
serviciului de neuropsihiatrie datorită unor probleme emoţionale
accentuate; alţii veneau dintr-un mediu familial în care existau
conflicte legate de custodie şi au fost referiţi de către Instanţa de
judecată ca urmare a existenţei unei suspiciuni de abuz, alţii au fost
recomandaţi Protecţiei Copilului de către alte Instituţii datorită unei
suspiciuni de abuz.
grupul clinic: compus din copii care au urmat psihoterapie pentru
tulburări emoţionale şi pentru tulburări de comportament. Demersul
clinic nu a identificat în cazul lor un istoric de abuz.
Dimensiunile analizate în fiecare povestire au fost
următoarele:








temele principale;
principalele nevoi şi pulsiuni ale eroului;
concepţia despre mediul din jur;
relaţiile cu părinţii;
conflictele semnificative;
natura anxietăţilor;
principalele mecanisme defensive;
finalul povestirii ;

Spre deosebire de copiii din lotul clinic, care au
preocupări legate de competiţie, nevoi de
autonomie şi dominare, copiii abuzaţi par mai
resemnaţi, mai regresaţi.

Nevoile lor principale sunt de afecţiune, protecţie,

Copiii
siguranţă.
sunt vulnerabili la pierderea
afecţiunii şi suportului celor din jur şi trăiesc
abuzaţi
puternice tensiuni interioare, motiv pentru care ei
îşi dezvoltă mecanisme adaptative proprii.

Schemele disfuncţionale şi strategiile
desadaptative accentuează comportamentul
de tip dependent si vulnerabilitatea
copilului.


Nu dispun de resurse interioare pentru
a
face fata situaţiei şi aleg ca modalitate de a
depăşi
situaţia conflictuală: fuga, clivajul, regresia,
supraresponsabilizarea.



Urmărind reprezentările relaţiilor parentale se
poate observa cum la copiii abuzaţi este
prezent ataşamentul insecurizant, evitant. Par
resemnaţi.
Copiii abuzaţi nu au internalizate reprezentările
parentale securizante, pozitive ci dimpotriva
figurile parentale sunt absente, neputincioase,
puţin disponibile şi nu răspund nevoilor
copilului.
În mod compensatoriu, copiii abuzaţi îşi
construiesc o reprezentare interioară în care
devin salvatori ai familiei.

Interesant este că la aceşti copii nu apare atât
de des cum poate ne-am fi aşteptat
reprezentarea părinţilor agresivi. Agresivitatea
este proiectată în exterior asupra mediului,
descris ca foarte ostil şi ameninţător.


Existenţa
unui
mediu
ostil,
insecurizant,
respectiv a unei relaţii de ataşament
dezorganizat în relaţie cu figurile parentale
este mascată prin reprezentarea simultană a
două realităţi opuse (obiectului rău înlocuit
adesea cu obiectul bun) şi prin atribuirea
povestirilor un final nerealist.