Canonizarea Bibliei ebraice

Download Report

Transcript Canonizarea Bibliei ebraice

Canonizarea Bibliei ebraice



Canon
La început termenul făcea trimitere la o
unealtă de măsură (“o trestie”)
În cele din urmă semnificaţia a evoluat către
sensul de listă de cărţi acceptate




Teoria criticii vechi a canonizării
Torah, 400 î.Hr.
Profeţii, 200 î.Hr.
Scrierile, 100 d.Hr



Argumente în favoarea teoriei criticii vechi
Citirea Legii în timpul lui Ezra
reclamă/sugerează deja canonizarea Torei
Teoria criticii vechi a surselor JEDP foloseşte
data lui P ca fiind cea mai timpurie.





Teoria surselor Pentateuchului
J – Iahvistul de la Iahve (mare parte din
Genesa, părţi din Exod şi Numeri), 850 î.Hr.
E – Elohistul de la Elohim (începe cu Genesa
15 şi se suprapune cu J), 750 î.Hr.
D – Deuteronom, o altă sursă sau un alt autor
(cartea Deuteronom), 621 î.Hr.
P – Preoţescul (părţi de peste tot din
Pentateuch), 500 î.Hr.




Argumente în favoarea teoriei criticii vechi
Absenţa cărţii Daniel din secţiunea profeţilor
indică faptul că la momentul canonizării
profeţilor, cartea luiDaniel nu fusese scrisă
Teoria critică spune că Daniel ar fi fost scrisă
în perioada Macabeilor la 164 sau mai
aproape Î.Hr.
O astfel de datare ar sugera canonizarea
profeţilor pe la anul 200 î.Hr.



Argumente în favoarea teoriei criticii vechi
Discuţiile de la Iamnia în 90 d.Hr. Asupra
autorităţii şi legitimităţii anumitor cărţi au
fost privite în contextul unui conciliu sau
sinod iudaic.
Acceptarea Eclesiastului şi a Cântării
cântărilor în Canon





Răspuns teoriei criticii vechi
Iamnia nu a fost un conciliu oficial
Discuţiile au vizat mai multe cărţi, nu doar din
categoria Scrieri: Ezechiel, Proverbe, Estera,
Eclsistul şi Cântarea cântărilor
Discuţiile de la Ioamnia pot fi încadrate în
rândul discuţiilor mult mai târzii, de genul,
Luther vorbind despre Epistola lui Iacov
Evidenţele sugerează o canonizare în 3 mari
secţiuni cu mult înainte de Iamnia




Răspuns teoriei criticii vechi
Datarea lui P şi Daniel sunt susceptibile şi lasă
loc pentru multe dezbateri şi întrebări
Tradiţia iudaică localizează mult mai devreme
sfârşitul inspiraţiei profetice
Teoria criticii vechi în 3 etape cade







Argumente în favoareaunei canonizări
timpurii (pre-creştine)
Prologul Eclesiasticului, 132 î.Hr.
Noul Testament
Filon, 20 î.Hr.-50 d.Hr.
2 Ezdra (numit şi 4 Ezdra), 100 d. Hr.
Josephus, 90 d.Hr.
Posibil şi manuscrisul 4QMMT


Ecclesiasticul se mai numeşte şi Cartea
înţelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah
“Multe lucruri ne-au fost date nouă de Lege şi de
profeţi şi de alţii care i-au urmat, şi pentru
acestea ar trebui să-l lăudăm pe Israel pentru
îndreptare [instruire] şi înţelepciune. Acum, cei
ce citesc Scripturile nu trebuie doar să le
înţeleagă ei înşişi, ci trebuie ca deasemenea, ca
iubitori ai învăţării, să fie în stare prin cuvânt
vorbit şi scris să îi ajute pe cei dinafară.”

“Aşadar, bunicul meu Isus, care s-a dăruit mai
ales citirii Legii şi profeţilor şi altor cărţi ale
strămoşilor noştri, şi au aflat însemnat câştig
[profit] în ele, a fost el însuşi călăuzit să scrie
ceva ce ţine de îndreptare [instruire] şi
înţelepciune, astfel încât cei ce vor fi iubind
învăţarea, cunoscând cartea sa, să fie în stare
să crească [să progreseze] şi mai mult în a trăi
potrivit legii. ”

Aşadar, suntţi chemaţi să o citiţi cu gând bun
şi atenţie şi să fiţi cu îngăduinţă acolo unde, în
ciuda ostenelilor noastre în ce priveşte
tălmăcirea, s-ar putea să fi transmis
imperfect anumite vorbe. Căci ce a fost spus
la început în evreieşte nu are tocmai acelaşi
înţeles atunci când este tălmăcit în alt grai. Şi
nu doar cartea aceasta, ci chiar şi Legea
însăşi, Proorociile, şi celelalte [restul] cărţi
diferă când sunt citite în original.”


Matei 23:34-35 // Luca 11:49-51
Luca 24:44


Filon, filosoful alexandrin, citează din toate
secţiunile TaNaK-ului, adesea sugerând
autoritatea divină a scrierilor citate
El nu citează niciodată din apocrife


Acoperă o perioadă destul de largă, sec I î.Hrsec. III d.Hr.
,,Aşadar în timpul celor 40 de zile, 94 de cărţi au
fost scrise. Când s-au împlinit cele 40 de zile, Cel
Preaînalt mi-a spus: Scrie [publică] cele 24 de
cărţi pe care le-ai scris la început şi lasă-i pe cei
vrednici şi nevrednici să le citească. Dar ţine-le
pe cele 70 care au fost scrise la urmă şi dă-le
celor mai înţelepţi din rândul poporului. În ele
este izvorul înţelegerii, fântâna înţelepciunii şi
râul cunoaşterii.”





39 – 11 (cei 12 profeţi mici)
39 – 11 – 4 (cărţile duble Samuel, Regi, Cronici
şi Ezra-Neemia)
= 24
Cum rămâne cu cele 70 de cărţi?
Ele sunt cărţile pe care se bazează Torah orală


Contra lui Apion 1:37-39
,,Noi nu avem nenumărate [miriade / mii şi
mii] cărţi, care se contrazic unele pe altele.
Cărţile noastre, acelea care sunt drept
recunoscute sunt două peste douăzeci [adică
22], şi au [conţin] darea de seamă a întregii
vremi [consemnarea întregului timp].”





De unde 22 de cărţi?
5 cărţi ale Torei
13 profeţi (Isaia, Ieremia şi Plângerile, Ezechiel, Cei
12, Iosua, Judecători şi Rut, Samuel, Regi, Cronici,
Ezra-Neemia, Estera, Iov, Daniel)
4 cărţi de înţelepciune şi rânduieli de viaţă (Psalmi,
Proverbe, Eclesiastul, Cântarea Cântărilor)
= 22
Cum a ajuns Iosif Flaviu la 22 de cărţi?
39-11 (12 profeţi mici)
39-11-4 cărţi duble (Samuel, Regi, Cronici, EzraNeemia)
 39-11-4-2 prin combinare (Ieremia + Plângerile,
Judecători + Rut)
 = 22
 Există 22 de litere în alfabetul limbii ebraice
 În mod interesant, acest număr este acceptat de
Melito, Origen, Ilarie, Chiril, Atanasie, Rufinus,
Grigore şi Ieronim






Oameni bisericeşti proveniţi din Alexandria
au acceptat acest număr (Origen şi Atanasie)
Sistemul de catalogare al cărţilor din
biblioteca faimoasă din Alexandria
Se pare că acest ea sunt dovezi clare pentru
un canon timpuriu, în oraşul antic cu cea mai
mare comunitate de evrei




Scrisoarea Halakhică
,,[Şi] noi v-am [scris] ca să puteţi studia (cu
atenţie) cartea lui Moise şi cărţile Proorocilor
şi (scrieri) ale lui David [şi evenimentele]
vremuri[lor] trecute.”
O reconstrucţie atentă din 2003:
,,[Şi] noi v-am [scris] ca să puteţi studia în
cartea lui m[... pro]rocilor şi în d[...] [...] neam
în neam. În carte stă scris.”



Informaţi manuscrisului 4QMMT este
neconcludentă, deşi ar putea face trimitere la
un sistem de canonizare a VT înainte de
vremea NT
Cele mai vechi evidenţe pentru un canon
iudaic complet ar fi în prologul cărţii
Ecclesiasticul, 132 î.Hr.
Nu putem fi siguri de nimic înainte de această
dată, dar cu siguranţă că nu putem spune că
anul 132 este momentul instantaneu al
canonizării Vechiului testament.

TaNaK

Torah
Nebiim
Kethubim



TaNaK

Torah





Genesa
Exod
Levitic
Numeri
Deuteronom

TaNaK


Torah
Nebiim

Profeţii timpurii

Iosua


Judecători
Rut
Samuel
Regi



TaNaK



Torah
Nebiim
Kethubim












Psalmi
Iov
Proverbe
Rut
Cântarea cântărilor
Eclesiastul
Plângerile lui Ieremia
Estera
Daniel
Ezra
Neemia
Cronici

TaNaK


Torah
Nebiim


Profeţii timpurii
Profeţii târzii

Isaia



Ieremia
Ezechiel
Cartea celor 12