Transcript Motoare Termice

Motoare termice
Nume:
Mușat Marian Petrișor
Cuprins
1. Motorul
cu abur
3. Motorul
OTTO pe
benzina
2.
Motorul
diesel
4.
Motorul
în 2 timpi
1. Motorul cu abur
Motorul cu abur este un motor termic cu
ardere externă, care transformă energia
termică a aburului în lucru mecanic.
Aburul sub presiune este produs într-un
generator de abur prin fierbere și se
destinde într-un agregat cu cilindri, în
care expansiunea aburului produce lucru
mecanic prin deplasarea liniară a unui
piston, mișcare care de cele mai multe ori
este transformată în mișcare de rotație cu
ajutorul unui mecanism bielă-manivelă
La mașina sa inventată în 1769, aburul
trecea într-o cameră separată pentru
condensare. Deoarece cilindrul nu era
încalzit și răcit alternativ, pirderile de
căldură ale mașinii erau relativ
scăzute. De asemenea, mașina lui Watt
era mai rapidă. Aceste soluții și
diversele îmbunătățiri concepute de
Watt au făcut ca mașina cu aburi să
poată fi folosită într-o gamă largă de
aplicații.
În perioada victoriana, locomotive cu abur
puternice revoluționaseră deja călătoria
pe uscat. Mașinile cu abur au făcut
posibile și tipărirea ziarelor, torsul și
țesutul textilelor și acționarea mașinilor
de spălat în „spălătoriile cu aburi”.
Mașinile cu abur puneau în mișcare
caruselele, iar unii fermieri foloseau
energia aburului pentru a ara pămîntul.
Antreprenorii de curățătorii aveau
aspiratoare cu abur, și la cele mai bune
frizerii din orașe existau chiar și perii
pentru masarea capului acționate cu abur.
2. Motorul diesel
Motorul diesel este un motor cu ardere
internă în care combustibilul se aprinde
datorită temperaturii ridicate create de
comprimarea aerului necesar arderii, și nu
prin utilizarea unui dispozitiv auxiliar, așa
cum ar fi bujia în cazul motorului cu
aprindere prin scânteie.
Motorul lucrează pe baza ciclului Diesel.
Motorul
diesel este
un motor in
4 timpi
1) admisie :
Supapa de admisie este deschisă ;
Pistonul coboară de la punctul mort
interior dând naştere unui fenomen
de depresie, care atrage aerul
atmosferic in cilindru ;
Ø Supapa de evacuare închisă.
Ø
Ø
2) compresie :
Supapele de admisie şi evacuare
închise ;
Ø Pistonul urcă înapoi la P.M.I. ;
Ø Aerul atmosferic este comprimat,
devine incadescent, fără pericol de
autoaprindere.
Ø
3) Injectia combustibilului, arderea izobară si
destinderea /timp motor/:
Ø Pistonul atinge punctul mort interior ;
Ø injectorul introduce in cilindru combustibilul fin
pulverizat ;
Ø Acesta arde pe măsura pătrunderii in cilindru
(ardere lentă), incât presiunea rămâne aproape
constantă, iar pistonul este „împins” spre punctul
mort exterior, dând naştere unei forţe motoare.
4) evacuarea:
Ø Supapa de evacuare deschisă;
Ø Pistonul urcă spre punctul mort interior ;
Ø Gazele arse sunt evacuate din cilindru,
pregătindu-l pentru un nou ciclu.
Avantajele motorului diesel
• se poate ridica temperatura aerului oricât
(prin compresie), înainte de ardere;
• randamentul motorului depinde de această
temperatură – randamentul creşte;
• este foarte simplu (nu are sistem electric,
carburator);
• poate fi realizat la orice dimensiune.
2. Motorul OTTO pe benzina
În 1867, împreună cu inginerul Eugen Langen
(1833-1895), Otto a construit un motor termic
cu ardere internă, cu piston în patru timpi, care
folosea combustibil gazos.
În anul 1878, Nikolaus Otto, a pus la punct
un motor în 4 timpi alimentat cu combustibil
lichid (benzină) cu un randament de 22%. O
contribuţie însemnată la perfecţionarea
motorului cu ardere internă, cu aprindere prin
scânteie electrică, au adus-o inventatorii
germani Karl Benz şi Gottlieb Daimler, care au
realizat primele automobile acţionate cu astfel
de motoare.
Nikolaus August Otto a murit în anul 1891, la
Koln.
Componentele motorului Otto
1. Cilindrul- Reprezintă componenta în
care culisează pistonul. Motorul descris aici
are un singur cilindru, dar majoritatea
motoarelor au mai mulţi cilindrii (4, 6 sau
8). Motoarele, dacă au mai mulţi cilindrii,
pot fi: în linie, în V sau opuşi orizontal
(boxer)
2. Pistonul- Este o piesă din mecanismul
bielă-manivelă, confecţionat din aliaj de
aluminiu, turnat, având formă cilindrică,
care culisează în cilindru.
3. Segmenţii- Sunt inele elastice,
montate pe piston în canale
executate pe suprafaţa cilindrică
exterioară a pistonului, care au
următoarele roluri:
a) de a proteja ceilalţi segmenţi în
momentul exploziei (segment de
foc)
b) de etanşare a jocului dintre
cilindru şi piston
c) de ungere şi radere (raclare) a
uleiului depus pe peretele interior a
cilindrului.
3.Bujia- Piesă componentă a unui
motor cu aprindere prin scânteie
care serveşte la aprinderea
amestecului carburant în cilindru
prin producerea unei scântei
electrice între doi electrozi la un
moment bine stabilit.
4. Supape- Au rolul de a deschide şi
închide orificiile prin care se
realizează admisia combustibilului
în cilindru şi evacuare gazelor arse.
Supele execută o mişcare de
translaţie, fiind comandate de
camele de pe axul cu came
5. Camera de ardere- Reprezintă locul
unde are loc compresia şi arderea
amestecului de aer cu combustibil.
Camera de ardere îşi schimbă volumul
odată cu mişcarea pistonului.
Capacitatea camerei de ardere oferă de
obicei o idee asupra puterii motorului.
6. Biela- Este de forma unei tije sau a
unei bare. Face legătura dintre piston şi
arborele cotit. Ea este legată articulat la
ambele capete de piston şi respectiv
braţul arborelui cotit, astfel încât,
împreună cu arborele cotit, transformă
mişcarea alternativă de translaţie a
pistonului în mişcarea de rotaţie a
arborelui cotit.
7. Arborele cotit- El este cel
care, împreună cu biela,
transformă mişcarea de
translaţie care vine de la piston,
într-o mişcare circulară.
Functionarea unui motor
Sistemul electric al motorului OTTO
Motorul in 2 timpi
Motorul în doi
timpi funcționează pe baza
unui ciclu care se
desfășoară numai în
decursul unei rotații a
arborelui cotit (ciclu în doi
timpi).