Transcript Slide 1 - NATO SfP-983287

Utilizarea GIS în aprecierea dinamicii și
răspândirii teritoriale a alunecărilor de teren în
sectorul-cheie Călărași
Boboc Nicolae – doctor, șef-laborator Landșaftologie
Ercanoglu Murat – doctor, profesor
Bejan Iurie – doctor, cercetător științific superior
Sîrodoev Igor – doctor, cercetător științific superior.
• Studiul de faţă este efectuat în cadrul proiectului "Evaluarea
susceptibilităţii părţii centrale a Republicii Moldova la
alunecări", finanţată de NATO în cadrul Programului Ştiinţă
pentru Pace (Programul nr: SFP-983287) (lansată la 25 martie
2009), care este în curs de realizare la Institutul de Ecologie şi
Geografie în cadrul laboratoarelor de Landşaftologie şi
Geomorfologie dinamică, în colaborare cu Departamentul de
Geologie Aplicată „Hacettepe University”, Ankara, Turcia.
• http://natosfp983287.eu5.org/?file=kop1.php
Obiectivele generale ale proiectului
• - Elaborarea metodologiei de studiere a peisajelor, folosind
metode de teledetecţie şi tehnologii geoinformaţionale;
• - Inventarierea şi descrierea alunecărilor de teren;
• - Evaluarea cauzelor de declanşare a alunecărilor de teren;
• - Elaborarea hărţii susceptibilităţii la alunecări de teren din
limitele Podişului Codri, folosind metodologii diferite, şi
evaluarea performanţei acestora;
• - Furnizarea de informaţii pentru Proiectul de utilizatorul final
(Departamentul de Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale), cu
scopul de a lua decizii şi de a propune recomandări cu privire
la diminuarea impactului alunecărilor de teren asupra
economiei, mediului şi vieţii omeneşti.
Amplasarea zonei de studiu şi a sectoarelor cheie
Sursele de bază pentru informare
(Rădoane M. şi Rădoane N., 2007)
•
•
•
•
•
Literatura de specialitate;
Hărţile existente;
Aerofotograme, ortofotoplanuri;
Cercetări în teren;
Eşantionarea şi testarea în laborator.
Materialele cartografice utilizate
•
•
•
•
Harta geologică, 1 : 50 000, anul 1989
Harta topografică, 1 : 25 000, anul 1970
Imagini Landsat, anul 2004
Imagini ortofoto, anul 2008
Litologia
Structura litologică
• În structura litologică a sectorului Călăraşi se întâlnesc două
tipuri de roci – argile şi nisipuri. Pe suprafeţele de interfluviu
predomină nisipurile, iar în luncă – argile, pe suprafeţele
versanţilor – intercalări de nisip şi argilă.
• Pe rocile nisipoase se întâlnesc 11 alunecări de teren, 15 – pe
roci argiloase, iar 73 pe intercalări de nisip şi argilă. Marea
majoritate a alunecărilor de teren (90%) se dezvoltă pe argilele
părţii de mijloc a Sarmaţianului mediu.
Repartizarea alunecărilor de teren în funcţie de
structura geologică
3%
23%
52%
22%
N1bs2
N1bs1
N1h-m
N2k
Morfometria reliefului
• În limitele sectorului Călăraşi valorile altitudinii variază de la
67 m (în lunca r. Bâc) până la 384,1 m (Dealul Seliştea Nouă).
• Circa 2/3 din suprafaţa sectorului (67%) reprezintă treptele de
relief cuprinse între altitudinile de 100 m şi 250 m.
• Valoarea medie a pantei versanţilor este de 7,5°, iar cea
maximă depăşind pe alocuri 30°.
• Densitatea fragmentării, de asemenea, înregistrează valori
foarte înalte, variind de la 1,0 km/km2 până la 5,1 km/km2, cu
o valoare medie de 2,3 km/km2.
Repartiția alunecărilor de teren pe trepte altitudinale
Repartizarea alunecărilor de teren pe trepte de relief
4%
4% 2%
21%
< 100 m
100-150 m
34%
150-200 m
35%
200-250 m
250-300 m
> 300 m
Repartizarea alunecărilor de teren în funcţie de
panta versantului
1% 2% 1%
7%
0-2
46%
2-5
43%
5-7
7-10
10-15
>15
Repartizarea alunecărilor de teren în funcţie de
expoziţia versantului
1
9
nord
4
34
nord-est
est
21
sud-est
18
5
7
sud
sud-vest
vest
nord-vest
Utilizarea terenurilor în sectorul cheie Călăraşi
10%
25%
intravilan
24%
1%
arabil
livezi
vii
5%
păşuni
30%
ape
5%
păduri
Distribuția alunecărilor de teren pe diferite categorii de
terenuri
14%
17%
9%
arable
multiannual
forest
17%
43%
pasture
urban
Repartiția alunecărilor de teren pe categorii de
terenuri (anul 2004)
Modificări în utilizarea terenurilor în perioada 1970-2004
100%
80%
60%
5.3
16
17.3
10.6
40%
50.4
9.6
25.3
29.8
5.1
0%
1970
păduri
ape
vii
livezi
29.7
20%
intravilan
2004
arabil şi păşuni
Concluzii
• În limitele sectorului Călărași au fost identificate 99 alunecări
de teren (în baza imaginilor ortofoto și a inventarierii în teren);
• Marea majoritate se atribuie sectoarelor de versant, care sunt
formați din rocile nisipo-argiloase ale subetajului Basarabian;
• După mecanismul de deplasare predomină cele rotaționale;
• Din punct de vedere al caracteristicilor morfometrice, marea
majoritate a alunecărilor de teren – 89 (din totalul de 99 de
alunecări) sunt amplasate între altitudinile de 100 m şi 250 m;
• Cele mai multe (36 de alunecări) sunt cuprinse între
altitudinile de 150 m şi 200 m;
• După expoziţie, cele mai multe alunecări s-au înregistrat pe
versanții estici (44 de alunecări) și sudici (41 de alunecări);
• În repartiţia alunecărilor de teren pe diferite categorii de
terenuri se evidenţiază plantaţiile multianuale cu 45 de
alunecări;
• Au fost identificate 15 alunecări în perimetrul localităților
umane.