Transcript grupurile_sociale_prezentare

Lecţia 6
MICROGRUPURILE SOCIALE
GRUPURILE SOCIALE

“ Omul este un luptător al vieţii sociale . El
nu poate fi conceput stând retras permanent
în “ turnul său de fildeş “ pentru a contempla
de acolo , cu seninătate , felul cum se
desfăşoară drama omenirii , ci , dimpotrivă ,
el coboară între oameni , intră în vălmăşagul
vieţii , caută să-şi asigure poziţiile pe care le
socoteşte mai prielnice . Mai mult decât atât
, se asociază sau se trezeşte gata asociat cu
alte grupe de oameni a căror soartă o
împărtăşeşte “
Henri H. Stahl , Teoria şi practica investigaţiilor sociale , vol.I ,
Bucureşti , Editura Ştiinţifică , 1974 , pag. 78
1. Ce înţelegem prin grup social
GRUPUL SOCIAL este o pluralitate de indivizi aflaţi într-o
situaţie de solidaritate mai mult sau mai puţin accentuată care
au ceva în comun , interacţionează unii cu alţii şi au un
sentiment de identitate comună .
La nivelul limbajului comun însă , folosim o serie de cuvinte care
desemnează lucruri asemănătoare cum ar fi : mulţime ,
echipă , adunare , gloată , clică , gaşcă etc. dar care sunt
total diferite de grupurile sociale
Mulţimea este un tip aparte de grupare umană în care oamenii
nu se cunosc între ei , se întâlnesc întâmplător şi stau
împreună pentru perioade scurte de timp ( tinerii adunaţi la
un concert , spectatorii aflaţi în tribune la un meci de
fotbal , mulţimea care priveşte un accident de circulaţie ,
călătorii dintr-un tren , pasagerii unui autobuz sau
tramvai ) .
Echipa este un tip aparte de grupare umană în care
membrii au roluri bine definite şi exersate pentru
atingerea unui scop conştientizat şi asumat de toţi
membrii dar nu sunt un grup social ( echipa de
fotbal a liceului , echipa de dansuri populare ,
echipa de gimnastică etc. )
Categoria socială desemnează mai mulţi oameni care
au caracteristici similare la nivelul unei populaţii
( profesorii , medicii , mecanicii , contabilii
dintr-un judeţ ) –formează o categorie socială fără a
forma un grup social .
2. Caracteristicile grupului social





Intercunoaşterea membrilor
Sentimentul de apartenenţă la grup
Între membrii grupului există interacţiuni
Existenţa
unor
caracteristici
comune
( valori , credinţe , aspiraţii , obişnuinţe )
Existenţa unor interese comune şi a unui
scop comun
3. Tipologia grupurilor sociale
a)
După mărime :
- grupuri mici (familia , un grup de prieteni , colegii de
şcoală ) 2-10 membri
- grupuri medii (clasa de elevi , grupa de studenţi )
25 – 30 -40 de membri
- grupuri mari ( partidele politice ) sute de membri
b)
După modalitatea de constituire :
- grupuri spontane ( constituite pentru o perioadă scurtă ,
determinată de timp , pentru atingerea unui scop imediat )
- instituţionale ( de durată , au caracter permanent ,
scopuri şi obiective clar precizate pe termen lung )
c.
După tipul de relaţii
membrii grupului :
ce
se
instituie
între
- grupuri formale (relaţiile în cadrul grupului sunt
oficiale , regulile sunt stricte şi sunt instituite şi
reglementate juridic)- grupurile instituţionalizate
- grupuri informale (relaţiile în cadrul grupului
sunt neoficiale , neinstituţionalizate , grupul se
conduce după reguli nescrise ) grupurile de prieteni
d.
După gradul de organizare :
- grupuri organizate (au o structură bine definită
şi sunt caracterizate de existenţa mecanismelor de
decizie colectivă )- sindicatul
- grupuri semiorganizate ( reprezentate de o
colectivitate care exprimă interesele altora ) – un
grup de profesori care reprezintă interesele elevilor
într-o situaţie dată sau un grup de părinţi care îşi
reprezintă copii
4. Tipuri de grupuri sociale
GRUPURI SOCIALE
De referinţă
Primare
Formale
Deschise
Permanente
De apartenenţă
Secundare
Informale
Închise
Temporare
GRUPUL DE REFERINŢĂ
Este grupul spre care individul aspiră sau la care se raportează
(elevul la student , elevul la artişti , elevul la sportivi ,
elevul la profesor )




Este grupul din care nu facem parte , deşi luăm ca reper valorile ,
normele şi simbolurile acestuia
Are un rol esenţial în socializarea anticipativă deoarece avem
tendinţa de a imita valorile , atitudinile şi comportamentul
membrilor grupului de referinţă
Din rândul grupurilor de referinţă cei mai mulţi tineri îşi
selectează idolii
Dorinţa prea puternică de a face parte dintr-un anumit grup de
referinţă poate , în unele cazuri , genera frustrări , insatisfacţii şi
stări de disconfort faţă de grupul actual ( nivelul de aspiraţie prea
înalt în raport cu posibilităţile noastre )
GRUPUL DE APARTENENŢĂ


Este grupul la care individul este membru (familia de
origine , clasa de elevi , comunitatea religioasă )
Influenţează modul de a gândi , simţi şi acţiona
GRUPUL PRIMAR




Este un grup mic în care membrii comunică direct şi
au relaţii de tipul “ face – to – face “( faţă în faţă ) –
familia , grupul de prieteni etc.
Are o puternică încărcătură afectivă
Are o mare putere de influenţare a individului
Membrii grupului trăiesc intens “ sentimentul de noi “
, se sprijină reciproc în acţiunile lor , se ajută , grupul
oferind fiecăruia securitate emoţională
GRUPUL SECUNDAR

Este
opusul
grupului
primar
frecventează acelaşi liceu )
(elevii

Este alcătuit dintr-un număr mare de persoane

Relaţiile dintre membrii grupului sunt indirecte

Sentimentul apartenenţei la grup este mai slab

care
Implicarea emoţională a individului în aceste grupuri
este redusă
GRUPUL DESCHIS (IN – GROUP)

Este grupul la care accesul indivizilor din alte grupuri
este juridic posibil ( partidele politice )
Membrii grupului deschis au un puternic sentiment
de loialitate şi adesea manifestă ostilitate faţă de
membrii outgroup-urilor (grupurile închise )
GRUPUL ÎNCHIS (OUT – GROUP)


Este grupul în care accesul este interzis altor
membrii din alte grupuri ( castele , ordinele ,
clasele de elevi , grupul rockerilor , grupul
hiphoperilor etc.)
Aceste grupuri sunt exclusiviste , ermetice
GRUPUL PERMANENT

Este grupul a cărui existenţă nu este legată de o epocă
sau perioadă a vieţii ( comunităţile religioase )
GRUPUL TEMPORAR





Este grupul a cărui existenţă are loc în fenomene
conjuncturale sau istorice (militanţii pentru
protecţia mediului , animalelor , drepturilor
omului etc.)
Se mai numesc şi grupuri de presiune
Se constituie pentru a atinge unele scopuri colective
( drepturi politice , libertate , egalitate de şanse )
Se formează pentru a influenţa deciziile politice
Au scopuri colective(interese materiale sau ideologice )
şi exercită presiuni sub diferite forme : declaraţii de
presă , marşuri şi mitinguri asupra autorităţii de stat .
5. Clasa de elevi ca grup social





Membrii clasei de elevi se constituie într-un grup fără
intenţia lor , din întâmplare ( aleator )
Constituirea claselor de elevi de liceu după admitere
se face în funcţie de opţiunea pentru un anumit profil
şi media la admitere ( grup spontan )
Durata grupului clasă de elevi este relativ redusă ( 4
ani cât durează un ciclu şcolar ) ( grup temporar )
Controlul social se realizează din exterior ( personalul
didactic , părinţii )
Valorile şi normele la care aderă grupul clasă de elevi
sunt impuse printr-un Regulament de ordine
interioară acceptat prin constrângere .



Membrii clasei de elevi care nu au o contribuţie
efectivă la activitatea grupului sunt excluşi
( exmatriculare ) sau se autoexclud ( abandon şcolar )
Dacă nu participă la unele activităţi ce conferă unitate
şi solidaritate grupului , unii elevi sunt excluşi de
către membrii grupului ( sunt izolaţi , marginalizaţi )
Clasa are finalităţi comune de acţiune :
- învăţarea pentru absolvire
- dobândirea unui statut socio – profesional
- coeziunea ( gradul ridicat de consens , adeziune
şi cooperare )


Cu cât numărul membrilor clasei este mai mare cu cât
coeziunea este mai mică
Dacă pericolul extern creşte , atunci coeziunea clasei
creşte
6. Relaţii
în cadrul grupului de elevi
RELAŢII
RESPECT
CINSTE
TOLERANŢĂ
COMPETIŢIE
DEVOTAMENT
ÎNŢELEGERE
CORECTITUDINE
ÎNCREDERE
COOPERARE
AFECŢIUNE
COMUNICARE
DREPTATE
PROTECŢIE
SACRIFICIU
PRIETENIE