Transcript Satul romanesc -produs turistic inedit

5. TURISMUL ÎN ZONELE RURALE ROMÂNEȘTI
Satul românesc – produs turistic
= produs turistic inedit atât pe piața națională cât și pe cea internațională
Contribuie la descoperirea țării noastre ca posibilă destinație turistică:
– Gamă largă de resurse naturale și culturale
– Facilitățile și experiențele turistice diverse
– Bunul raport preț/calitate
– Trăsăturile de specificitate și unicitate ale țării noastre
– Oamenii (grupuri și religii diferite)
– Istoria (clădiri, evenimente, legende)
– Cultura (scrisă, arta, costumele, muzica, dansul, teatrul, etc)
– Geografia și topografia
– Importante locuri pitorești. Montane, riverane
– Moșteniri religioase și culturale
– Vechi tradiții apreciate și respectate pe plan internațional
– Gamă variată și de bună calitate de atracții și facilități
• Satul românesc inclus în circuitul turistic
•Destinația vacanțelor la țară
•Gazda unui seminar de 7 zile pentru un anume nr de
participanți
•Popas pentru un circuit la mănăstirile din Moldova
sau Oltenia de sub munte
•Atelierul deprinderii unor meșteșuguri populare sau al
realizării unor noi performanțe
•Șansa practicării sau deprinderii unor activități utile și
mediul urban
•Scena inițierii în arta dansului sau a cântecului
popular
Componentele produsului turistic rural
românesc
1. Componente de bază:
–
–
–
Cazare
Alimentația publică
Transportul
2. Componente auxiliare:
–
–
–
Balneoterapie
Agrement
Activități sportive
• Ceea ce atrage și determină în mare parte alegerea
unei destinații turistice sau a alteia sunt:
– FACTORII NATURALI:
• Așezare geografică, relief, peisaj, vegetație, faună și climă
– FACTORII GENERALI:
• Limbă, mentalitate, ospitalitate, obiceiuri, folclor, cultură, politică,
economie
– ELEMENTUL UMAN:
• Atitudinea populației locale față de alți turiști, a prestatoriilor,
administrației și reprezentaților pazei și ordinii publice
– INFRASTRUCTURA GENERALĂ:
• Transporturi și comunicații, structura și imaginea așezărilor,
aprovizionarea cu apă și energie, canalizarea, telecomunicații etc.
– ECHIPAMENTE TURISTICE:
• Transporturi turistice, mijloace de cazare, de alimentație, activitățile
sportive, distracțiile, informațiile, etc
• Factorii de influență în alegerea unui produs turistic:
Motivații
Țeluri
Nevoi
Caracteristici
psihologice
Lumea
percepută
Experiențe
precedente
Mediul
social și
cultural
Mediul
psihic
Comportament
• Există două tipuri fundamentale de motivație:
– Motivația homeostatică
• Activități de adaptare, de echilibrare a organismului uman cu
mediul – trebuințele primare
– Motivația de dezvoltare, autorealizare și autodepășire
•
•
•
•
•
•
•
•
Necesități fiziologice
Necesități de siguranță
Necesități afective
Necesități de considerație
Necesități de considerație
Necesități de autoactualizare
Necesități ale libertății de expresie și lipsei de costrângere
Necesitatea de a ști și a înțelege
Produsul
turistic
rural
românesc răspunde pe două
căi trebuințelor turiștilor:
•Conține soluții la diverse
probleme
ale
consumatorilor
•Rezolvă anumite stări de
disonanță
cognitivă,
completând informația
Corelarea
programelor
educaționale cu realitatea din:
•Ferme rurale
•Lumea pădurii
•Micile localități montane
Principalele motivații pentru care alegem o destinație
sau alta
• Jost Krippendorf – 20 de motivații:
–
–
–
–
–
–
–
–
–
–
–
–
–
–
–
–
–
–
–
–
Atracția peisajului
Calitatea mesei
Atmosfera generală
Curiozitatea regiunii
Calitatea climatului în legătură cu sănătatea
Odihnă și destindere
Itinerar
Condițiile de cazare
Preț avantajos
Problemă de limbă
Contacte de simpatie cu populația indigenă
Atracții culturale
Starea drumurilor
Distracții de zi sau de noapte
Sosire și recepție
Folclor local
Posibilități de practicare a activității sportive
Pregătirea călătoriei și formalități
Posibilități de cumpărături
Alte pasiuni sau distracții
Ineditul satului turistic românesc, rezultat al
contrapunerii interculturale
• Prin combinarea simbolurilor românești și
valorificarea lor prin activitatea turistică satul
românesc va fi supus unor efecte economico-sociale
favorabile și nefavorabile
• Efectele favorabile sunt urmarea activităților
economice desfășurate, iar cele nefavorabile sunt cu
prioritate cele ambientale care pot fi dezastruoase
• Efecte favorabile
– Dezvoltarea unor activități din sfera micii producții și a
serviciilor
– Apariția unor locuri de muncă
– Fixarea tinerilor în sate și concomitent întinerirea satelor
– Introducerea unor utilități
• Efecte nefavorabile
– Degradarea peisajului
– Poluarea sub toate formele ei
– Modificări ale obiceiurilor de consum ș.a
• Ineditul satului românesc:
– Executarea manuală a majorității activităților casnice și
gospodărești
– Modul de preparare a produselor gastronomice
– Activitățile manufacturiere din segmentul meșteșugăresc
– Datinile și tradițiile populare
– Instalațiile tehnice populare
– Instalațiile arhaice industriale
– Varietatea peisajului
– Monumente ale naturii
– Servicii religioase monahale
TURISMUL RURAL
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
Se desfășoară într-un spațiu deschis
Așsezările rurale unde se desfășoară
turismul rural au sub 10.000 de locuitori
Mediul rural este slab populat
Majoritatea activităților se desfășoară în
aer liber
Infrastructura puțin dezvoltată
Afacerile sunt familiale și se dezvoltă pe
plan local
Activitatea
este
complementară
activităților agricole
Distanța între locul de muncă și locuință
este mică
Influențat de sezonalitate și de lucrările
agricole
Numărul vizitatorilor este mai mic
Relațiile sunt personale
Managemnetul este amator
Echipamentele și clădirile sunt vechi
TURISMUL URBAN
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
Se confruntă cu o acută lipsă de spațiu
Așezările urbane au peste 10.000 de
locuitori
Mediul urban intens populat
Multe actovotăți se desfășoară în medii
închise
Infrastructura bine conturată
Afacerile se realizează la scară națională și
internațională
Activitatea turistică citadină este de sine
stătătoare
Distanța între locul de muncă și locuință este
însemnată
Este mai puțin afectat de sezonalitate
Oaspeții în zonele urbane sunt în număr
însemnat
Relațiile sunt formale
Managementul este profesional
În mediul urban majoritatea clădirilor sunt
noi
TURISMUL CLASIC
• Vacanțe
educaționale/culturale,
tururile de oraș
• Sporturile ce pretind
infrastructură sau un mediu
semi-natural
• Conferințele și
simpozioanele la scară mare
• Navigația sau yachting-ul
TURISMUL RURAL
• Studierea naturii de aproape
• Cunoașterea valorilor
ancestrale
• Practicarea unor sporturi ce
necesită un mediu natural
• Conferințe și simpozioane la
scară mică
• Vizite în atelierele
meșterilor populari
• Participarea la diverse
activități și munci casnice
sau agricole
• Participarea la prepararea și
degustarea de produse
gastronomice specifice
zonei, băutuir și sucuri de
fructe , conserve etc.
• Turismul rural în formă pură
– Produsele turistice localizate în spațiul rural
– Activități sprijinite pe mici ateliere sau întreprinderi
specifice ruralului
– Caracterul tradițional, dezvoltat lent și organic
– Amprenta complexă a mediului, economiei și istoriei
locale, completată cu etnofolclor specific zonei și varitatea
gastronomiei populare
– Liniștea și calmul civilizației rurale
–
COMPUN
NOTA
DE
INEDIT
CARE
PARTICULARIZEAZĂ PRODUSELE TURISTICE DIN
SPAȚIUL RURAL DE CELE DIN MEDIUL URBAN
SAU INDUSTRIA TURISTICĂ CLASICĂ
OSPITALITATEA SATELOR ROMÂNEȘTI
= oferirea cu generozitate și bunătate, de îngrijire oricui
are nevoie
Etimologie:
– hospitalitas,atis (s.f. ospitalitate, găzduire)
– Hospitium, ii (s.n. Ospitalitate găzduire – dată sau primită;
casă de oaspeți, loc de popas, loc de găzduire)
• Primele mărturii scrise
– Diderot &Alembert 1751
– Christian Hirschfeld -1777
– Emmanuel Kant - 1795
• George Paul Meiu, s-a aplecat acestui subiect și a
făcut o trimitere directă către turismul în zonele rurale
(Ospitalitatea românească, în Pagini românești, februarie 2005)
• Ospitalitatea românească este preamărită de unii,
mitizată și transformată într-o marcă emblematică
• Industria ospitalității este compusă dintr-o categorie
largă de domenii din cadrul industriei de servicii, care
depinde în cea mai mare parte de disponibilitatea de
timp liber și venit a consumatorilor/turiștilor săi.
• Industria ospitalității este împărțită pe sectoare în
funcție de competențe (sectorul cazare, alimentar etc.)
• Ospitalitatea percepută influențează pozitiv satisfacția
globală a clienților.