Transcript Moldova

Republica
Moldova
se află localizată în sud-estul
Europei, la vest râul Prut formează granița cu
România , iar la nord, sud și est se învecinează
cu Ucraina.
Majoritatea teritoriului este constituită de
podișul deluros dintre Prut și Nistru. Dunărea
formează pentru 569 de m granița de sud a
țării.
Poziționare
Europa de Est, Nord-Est de România;
Coordonate geografice: 45°28’ - 45°28’ Nord
(350 km), 26°40’ - 30°06’ Est (150 km);
Litoralul : Republica Moldova dispune de un
acces de 569 m la Dunăre, care în acest loc
este navigabilă pentru navele maritime.
Teoretic, Republica Moldova ar putea așadar
dispune de o flotă maritimă, cu condiția ca
navele să fie mici și să nu fie multe.
• Moldova
•
•
•
•
Limbă oficială Limba
moldovenească
(denumire in Moldova pentru
limba română)
Sistem politic republică
Suprafata totala 33.843
km²
Populaţie totala
3.938.579
DensitateLoc 111 loc./km²
Moneda leu(mld)=100bani
Membru: ONU, Uniunea Latina
Relieful
Relieful Republicii Moldova reprezintă un podiș cu dealuri,
având o înclinare de la nord-vest spre sud-est, cu o înălţime medie
deasupra nivelului mării de 147 m. Rețeaua hidrologică a țării include
mai mult de 3000 de râuri mari şi mici, dintre care 10 depăşesc
lungimea de 100 km. Particularităţile amplasării geografice, topografia
şi climatul contribuie la formarea unor condiții benefice diversității florei
și faunei – pe acest teritoriu sunt 5 500 de specii de plante sălbatice şi
peste 15 500 de specii de animale. Din punct de vedere al zonelor
climaterice, teritoriul Republicii Moldova include trei zone: pădure de
foioase, semi-stepă şi stepă. Pădurile acoperă aproximativ 9% din
teritoriu. Datorită fertilității solurilor și climei favorabile Moldova este o
ţară agrară.
• Resursele naturale sînt : lignitul, fosforitele, ghipsul, terenul arabil.
• Apele interne. Umiditatea insuficientă, relieful de câmpie şi podiş şi alţi factori
•
•
•
•
•
fizico-geografici explică rezervele modeste ale apelor Republicii Moldova.
Râurile. Râurile aparţin bazinului Mării Negre. Predomină râurile mici. Dintre
cele mai mari sunt fluviul Nistru, râurile Prut, Răut, Bâc, Botna, Ialpug ş.a.
După specificul său râurile pot fi grupate astfel: râurile bazinului Nistru, râurile
bazinului Prut şi râurile sudice ce se varsă în limanele dunărene sau în cele
ale Mării Negre.
Lacurile. Pe teritoriul ţării noastre se găsesc puţine lacuri naturale. Dintre
acestea majoritatea lor sunt lacuri din luncile râurilor Prut (Beleu, Rotunda,
Foltane), Bâc, Cahul, Cuciurgan.
Este mare însă numărul de lacuri (peste 3500) antropice, construite pentru
alimentarea cu apă a hidrocentralelor, pentru irigaţii, pescuit, nevoile de apă
ale industriei şi ale aşezărilor omeneşti. Lacuri mari şi centrale hidroelectrice
au fost amenajate pe r. Prut (Costeşti-Stânca) şi pe r. Nistru (Dubăsari).
Apele subterane. Ca şi apele de suprafaţă cele subterane au o importanţă
majoră în activitatea omului dar rezervele lor de asemenea sunt reduse. Un
rol important, dintre aceste ape, revine apelor freatice care servesc în
aprovizionarea cu apă potabilă a majorităţii populaţiei rurale.
Apele subterane de profunzime, cu un regim mai constant, în raport
cu cele freatice, uneori sunt mineralizate, având calităţi curative (Cahul,
Camenca, Varniţa ş.a.).
Capitala Republicii Moldova este Chisinau
Acestea sunt portile orasului !
Chişinăul este legat prin
căi ferate şi autostrăzi cu
toate municipiile, oraşele
şi centrele raionale şi
multe sate din republică,
de asemenea cu centre
urbane din România,
Ucraina, Bulgaria, Turcia,
Belarus, Rusia, etc.
Din punct de vedere
administrativ, este divizat
în cinci sectoare: Centru,
Botanica, Buiucani,
Râşcani şi Ciocana.
BALTI
ORHEI
CAHUL
RIBNITA
TIRASPOL
SOROCA
TIRASPOL
DUBASARI
Clima
• Republica Moldova este plasată în zona cu clima temperat-
•
•
•
•
continentală, influențat de apropierea de Marea Neagră și de
interferența aerului cald-umed din zona mediteraneană, cu umiditate
insuficientă, ceea ce determină o frecvență mare a secetelor.
Mișcarea generală a maselor de aer ale atmosferei de cele mai multe
ori este din partea Atlanticului de Nord-Vest și Sud-Vest. Temperatura
medie anuală a aerului din nord spre sud variază între 8,0 °C (Briceni)
și 10,0 °C (Cahul) semnalându-se o încălzire a climei, iar a solului între
10 °C și 12 °C.
Iarna în Republica Moldova este blândă cu temperatura medie în
ianuarie de -5 °C — -3 °C, în unele zile ea poate să coboare la -15 °C
— -20 °C, iar în cazul pătrunderii maselor de aer arctic chiar până la 35 °C.
Primăvara este un anotimp instabil când se mărește numărul zilelor cu
soare și temperatura medie a aerului este în creștere. În mai
temperatura se stabilește în jurul gradației 15 °C și scade pericolul
înghețurilor târzii.
Vara este călduroasă și de lungă durată, cu perioade mari lipsite de
precipitații. Temperatura medie în iulie este de 19,5 °C — 22 °C, dar
uneori poate atinge cota de 35 °C — 40 °C. Vara ploile de cele mai
dese ori sunt scurte și abundente, provocând uneori inundații locale.
Toamna este și ea caldă și lungă. În noiembrie temperatura medie
coboară la 3 °C — 5 °C și pot începe primele ninsori și înghețuri.
Structura etnică
• Moldova este o țară multietnică. Aici locuiesc moldoveni
(64%), ucraineni (14%), ruși (13%) şi cetăţeni de alte
naţionalităţi (găgăuzi, bulgari, evrei, greci, turci, romi).
Populaţia totală la începutul anului 2010 constituie
3,563,700 de oameni. Reieșind din faptul că Moldova este
locuită de diferite naţionalităţi, este de înţeles că aici se
vorbește în diferite limbi, deşi în baza Constituţiei, limba
oficială este una – cea moldovenească. Limba
moldovenească este un dialect al limbii române, și
aparţine grupului de limbi romanice, provenind de la limba
latină.
Moldovenii sunt etnici români care locuiesc sau
sunt originari de pe teritoriul fostului stat feudal
Moldova, cât si din Transnistria (teritoriu care a
avut strânse legături istorice cu Moldova si unde
s-au stabilit îndeosebi în cursul evului mediu
târziu, la sfârşitul sec. XVIII si la începutul sec.
XIX români originari din acest stat, dar si
mocani din Transilvania care au fost ulterior
moldovenizaţi) si care vorbesc graiul
moldovenesc al limbii române. Numărul
moldovenilor se ridică la aproximativ 9 milioane
de persoane, din care majoritatea traieste în
România (ca. 5,5 milioane, din care 4,5 milioane
alcătuiesc populatia românească din cele 8
judeţe moldovenesti. Restul trăieste în afara
acesor judeţe, fiind fie refugiaţi basarabeni si
nord-bucovineni din anii '40, fie moldoveni din
estul României stabiliţi în perioada comunistă în
diverse centre industriale din România: Brasov,
Bucuresti, Constanta, Timisoara, Ploiesti, Cluj,
Valea Jiului etc). De asemenea, numerosi
moldoveni trăiesc în Republica Moldova (3,6
milioane, adică întreaga populaţie românească a
acestui stat), Ucraina (0,4 milioane), Rusia (0,2
milioane)
Activități economice
Industria
• Republica Moldova este asigurată cu 4-5% de resurse
energetice și de combustibil proprii, restul fiind
importate.Principalul furnizor de carburanți este Federația
Rusă, urmată de Ucraina și România. Gazul natural este
principalul tip de combustibil în balanța energetică a țării
și cota lui în prezent constituie 42% (inclusiv gaz lichefiat).
Consumul de combustibil lichid (ex. benzină, motorină
ș.a.) constituie 40% din volumul total al resurselor
energetice utilizate și consumul combustibilului solid
(cărbunele și lemnele) - mai puțin de 10%.
Agricultura
• Agricultura joacă un rol important în economia Moldovei și
contribuie cu peste 16,2% la PIB. Producerea și
procesarea agricolă generează aproximativ 50% din
veniturile parvenite din export. Peste 40,7% din suprafața
totală de terenuri sunt în proprietatea a 390.380 de
producători agricoli individuali.
• Suprafața terenurilor cultivabile se estimează a fi de 1.483
mii de ha, ceea ce reprezintă 43,8% din suprafața
republicii. Din suprafața totală cultivabilă, circa 60,6%
sunt destinate culturilor cerealiere (mai cu seamă grâu,
care reprezintă 18,5% din terenul arabil și porumb, care
reprezintă 22,1%), floarea soarelui (25,7%) și furaje
(5,2%).
• Turismul rural
• Comunitățile agricole pot oferi diferite servicii turiștilor
•
•
•
•
•
care doresc să se odihnească în sînul naturii:
Cazare în case tradiționale de tip rural;
Posibilitatea de încadrare în activități și preocupări rurale;
Familiarizarea cu folclorul, distracțiile și tradițiile locale;
Familiarizarea cu meșteșugurile practicate în localitatea
dată, precum și posibilitatea de participare a doritorilor la
procesul meșteșugăritului;
Posibilitatea de procurare a produselor meșteșugărești.
Turismul vitivinicol
Podgoriile moldovenești, de asemenea, constituie un
important obiectiv turistic din sectorul rural. De secole, în
Moldova s-au format bogate tradiții de cultivare a viței de vie și
de producere a vinului. În prezent, în țară funcționează 142
fabrici de vinuri. 23 dintre acestea dispun de condiții și
experiență în ceea ce privește primirea vizitatorilor. Aici turiștii
au posibilitatea de a lua cunoștință de tehnologia producerii
vinurilor, de a urmări cum sînt îmbuteliate și, desigur, de a gusta
produsul finit. Prin calitatea lor, multe dintre vinurile produse în
țara se bucură de o bună reputație pe plan internațional.
MONEDE MOLDOVENESTI
BANCNOTE
Mihai Eminescu, născut la Botoşani, este poet naţional atât al
României cât şi al Republicii Moldova
La steaua care-a răsărit
E-o cale-atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă.