Transcript Diaconita Cristian

POLUAREA APEI
O
ELEV:Diaconita
Cristian-Florin
SCOALA CU CLASELE I-VIII Constantin
Brancusi
PROF. INDRUMATOR:Manoila Constantin
SCOPUL LUCRĂRII


Apa este o substanţa esenţiala vieţii.Fară
apa nu poate fi concepută nici o formă de
viată. Ea este necesară atât omului ,lumii
animale cât si lumii vegetale.
Lucrarea de fata isi propune sa studieze
experimental unele proprietati fizice
observabile ale apei provenita din diferite
surse si dezvoltarea capacitatii de a
constientiza si asuma responsabilitatea
protejarii mediului de catre elevi.
LUCRAREA CUPRINDE:







PARTE TEORETICĂ:
Introducere;
Generalitati despre apa;
Circuitul apei in natura;
Proprietati fizice ale
apei pure;
Proprietatile fizice ale
apei potabile;
Poluarea apei



PARTE
EXPERIMETALĂ
Observarea tipurilor de
poluare a apelor din
comunele Manesti si
Cocorastii Colt;
Analiza diferitelor probe
de apa
“În natură nu există nici
recompense,nici pedepse ,numai
consecinţe”
(V. Prelog)



“Apei i-a fost data
puterea magica de a
deveni seva vietii pe
Pamant.(Leonardo)
“Nu mai privim raul ca
pe un izvor de visare,
ci ca pe un izvor de
energie”(I. Velican)
Viata este imposibila
fara apa(V. Soran)
GENERALITAŢI DESPRE APĂ






Multe secole apa a fost consideratã
ca un element.
În 1781, fizicianul englez H.
Cavendish a arãtat cã apa se
formeazã prin explozia unui amestec
de hidrogen si oxigen, cu ajutorul
scânteii electrice.
În 1783, Lavoisier a repetat
experienta, realizând pentru prima
oarã sinteza cantitativã a apei. S-a
stabilit atunci cã 2g de hidrogen se
combinã cu 16g oxigen pentru a da
18g apã.
În 1805, Humboldt si Gay-Lussac
au arãtat cã apa este formatã din
douã volume de hidrogen si un
volum de oxigen.
Apa naturalã constã în amestecul
speciilor de izotopi ai oxigenului:
16O, 17O, 18O, cu cei trei izotopi ai
hidrogenului: 1H, 2H, 3H.
Combinarea acestora genereazã 18
specii de molecule de apã.
Apa purã este întotdeauna un
amestec de apã usoarã (H2O) si de
cantitãti extrem de mici de apã grea
(D2O) si apã hipergrea (T2O).
STRUCTURA LEGĂTURII DIN
MOLECULA DE APA
In apa lichida moleculele sunt
asociate prin legaturi de
hidrogen;
Fiecare molecula de apa este
implicata in doua legaturi de
hidrogen;
In apa solida se gaseste un numar
de legaturi de hidrogen aproape
dublu decat in apa lichida;
Realizarea numarului dublu de
legaturi de hidrogen incepe de la
temperatura de+4 grade Celsius;
De aceea gheata are densitatea mai
mica decat a apei lichide si
pluteste deasupra apei.
Aceasta structura a ghetii explica si
punctul de topire ridicat al apei.
PROPRIETAŢILE FIZICE ALE APEI
PURE
CONSTANTA FIZICA
VALOARE
Stare de agregare
Lichid
Culoare
Incolor in straturi
groase albastru
Gust
Insipid
Miros
Inodor
Punct de topire
0 grade C
Punct de fierbere
100 gradeC
Densitatea la 4 grade C
1g/
Conductibilitatea electrica
izolator
CIRCUITUL APEI IN NATURĂ






Caldura soarelui determina
evaporarea apei de suprafata
Vaporii rezultati se ridica in
atmosfera. Daca in atmosfera
saturata cu vapori de apa apare o
scadere a temperaturi , parte din
vaporii condensati iau forma de
nori,ceata,ploaie zapada sau
grindina.
In anotimpurile calde,dar cu nopti
racoroase se depune roua,iar daca
temperatura solului este sub zero
grade C,se depune bruma.
Apele la nivelul solului sau cele ce
rezulta din topirea zapezilor, in
parte umplu din nou
lacurile,râurile,fluviilor,mărilor si
oceanele.
Alta parte strabate straturile de
pamant,la diferite adâncimi,
formînd apele freatice
Apa subterana poate reapărea la
suprafată,fie prin izvoare, fie
extrasă prin fântâni,puţuri sau
sonde
CIRCUTUL APEI IN NATURA
DISTRIBUŢIA REZERVELOR DE APĂ

Totalitatea apei pe
pamant este de
aproximativ 1,46
miliarde de Km cubi din
care:
97% oceane si mari;
2% calote glaciale;
1% rauri,lacuri,panze
subterane.
TIPURI DE POLUARE



PLOAIA ACIDA;
POLUARE CU PRODUSE PETROLIERE;
POLUAREA CU REZIDUURI
ANIMALE,VEGETALE SI DESEURI INDUSTRIALE
PLOAIA ACIDĂ

Ploaia acidă este o formă de poluare atât a aerului cât şi
a apei în care acizii din aer, produşi de uzine de producere a
energiei electrice şi alte surse, cad pe Pământ în diferite
regiuni. Acţiunea corosivă a ploii acide provoacă pagube
incomensurabile mediului inconjurător. Problema începe cu
producerea dioxidului de sulf şi a oxizilor de azot produşi prin
arderea combustibilului fosil (cărbune, gaz natural şi petrol).
Dioxidul de sulf şi oxizii de azot reacţionează cu apa, şi alte
substanţe chimice din aer, pentru a forma acidul sulfuric,
acidul azotat şi alţi poluanţi. Aceşti acizi poluanţi ajung până
în atmosferă, unde călătoresc sute de kilometri, şi, în cele din
urmă, se întorc pe pământ sub formă de ploaie, zăpadă sau
ceaţă.
EFECTE ALE PLOII ACIDE

Prin îndepărtarea substanţelor
nutritive din sol, ploaia acidă
încetineşte creşterea plantelor, dar
mai ales a copacilor. De
asemenea, atacă copacii intr-un
mod mai aparte prin producerea
unor găuri în depozitele de amidon
ale frunzelor, rezultând pete
moarte, maronii. Dacă se
formează mai multe astfel de pete,
un copac îşi pierde abilitatea de a
produce hrană prin fotosinteză. De
asemenea, organismele pot infecta
copacul prin frunzele rănite. Odată
slăbiţi, copacii sunt mai vulnerabili
la alţi posibili factori cum sunt
infestarea cu insecte, temperaturi
scăzute sau secetă.
EFECTE ALE PLOII ACIDE

Asupra suprafeţelor de apă
Ploaia acidă cade, de asemenea, şi în râuri, lacuri
si mlaştini. Acolo unde este zăpadă iarna, apele
locale cresc dintr-o dată mai acidice în momentul
în care zăpada se topeşte primăvara.. Marea
majoritate a apelor naturale sunt aproape de
neutrul chimic, nici acidice, nici alkaline: pH-ul lor
este undeva între 6 şi 8. În Munţii Adirondack din
SUA, o pătrime din lacuri şi iazuri sunt acidice, şi
multe dintre ele şi-au pierdut deja peştii. Toate
râurile majore ale Norvegiei au fost scuturate de
ploaia acidă, reducând drastic populaţia de somon
şi păstrăv.
EFECTE ALE PLOII ACIDE

Asupra structurilor
construite de om
Ploaia acidă şi depoziţia de
acid „uscat” strică clădiri,
statui, automobile şi alte
structuri obţinute din piatră,
metal sau orice alt material
expus pentru o perioadă
îndelungată de timp la
capriciile vremii. Paguba
corozivă poate fi foarte
scumpă, iar în oraşele cu
clădiri istorice, tragică. Atât
Parthenon-ul din Atena,
Grecia, cât şi Taj Mahal-ul
din Agra, India se
deteriorează datorită ploii
acide.
POLUAREA APEI CU PETROL




Poluarea apei cu reziduuri petroliere reprezinta o
problema deosebit de importanta si greu de prevenit
si remediat . Afecteaza atat apele de suprafata , cat
si pe cele subterane . In prezent , acest gen de
poluare a devenit ubicvitar , iar consecintele ei
asupra proprietatilor organoleptice ale apei , faunei
si florei acvatice sunt deosebit de nocive si durabile
.
Reziduurile de petrol ajung in bazinele
naturale de apa prin deversarea de ape reziduale
rezultate de la rafinarii , uzini de cracare si alte
instalatii de prelucrare a titeilui . Aceste reziduuri
conduc la cresterea temperaturii si turbiditatii , la
formarea unei pelicule de petrol la suprafata apei
sau a unor emulsii ( apa- petrol sau petrol-apa ) si la
schimbarea compozitiei apei , prin dizolvarea in
aceasta a substantelor petroliere solubile , toxice in
anumite concentratii , pentru organismele acvatice ,
om si animale .
Indicatorii de poluare cu reziduuri
petroliere sunt substantele extractibile, ca indicatori
chimic global, ce evidentiaza totalitatea reziduurilor
si germenii petrol oxidanti , ca indicator
bacteriologic care, folosind pentru dezvoltarea lor
substantele petroliere , se inmultesc cu atat mai
puternic, cu cat acest substrat este in cantitate mai
mare. Germenii petrol-oxidanti sunt in acelasi timp
si indicatori de autopurificare de reziduuri petroliere
.
Concentratiile admise in apele de
suprafata sunt de 0,1 mg /dm3 .
PARTEA EXPERIMENTALA

CUPRINDE:
- observarea tipurilor de poluare din
localitatile Manesti si Cocorastii Colt:
- analiza diferitelor probe de apa;
- determinarea culorii;
- determinarea mirosului;
- determinarea pH-ului;
- determinarea ionilor de clor;
- determinarea ionilor sulfat;
Poluarea cu resturi menajere a raului
CRICOVUL DULCE care apartine
comunei MANESTI

Datorita ploilor abundente in aceasta primavara sau produs inundatii astfel debitul raului a crescut
astfel ca au fost antrenate cantitati de resturi
menajere aruncate de catre semenii nostri
ATENTIE : Nu folositi apa dupa
inundatii!


Apa provenita dupa inundatii poate fi contaminata
cu substante chimice,alte substante toxice sau cu
diverse deseuri.
Daca a-ti venit in contact cu apa provenita din
inundatii,spalati-va pe maini cu apa si sapun si apa
dezinfectata.
DETERMINAREA CULORII
Mod de lucru:
In 3 eprubete perfect
curate se introduc trei
probe diferite pe care
elevii le analizeaza;
Concluzii: in eprubeta
nr.3 se observa
culoarea galbena ceea
ce indica prezenta
ionilor de fier.
REZULTATE EXPERIMENTALE
Nr.
probei
PROVENIENTA
CULOARE,
OBSERVATII
COMPOZITIA
1
Com.Cocorastii
Colt
Fara culoare
-
2
Com.Manesti
Fara culoare
-
3
Raul Cricov Dulce
Galbena
Probabil exista
ioni de fier
DETERMINAREA MIROSULUI
Nr.
probei
Proveninta probei
Mirosul
identificat
Intensitatea
Gradul
1
Com. Manesti
Fara miros
Inodor
0
2
Com. Cocorastii Colt
Fara miros
Inodor
0
3
Apa din Cricovul
Dulce
Perceptibil
slab
2
MOD DE LUCRU
In 3 baloane cotate de 200ml se introduc probe egale de apa provenite din trei
surse diferite,se acopera cu capacul de sticla, se agita ,se aduc la
temperatura de 18grade C,se agita balonul si se inspira in aer.

CONCLUZIE:
In urma cresterii debitului si aparitia inundatiilor apa din raul Cricovul Dulce a fost
impurificata cu organisme vegetale si animale precum si cu deseuri menajere.

DETERMINAREA pH-ului
MOD DE LUCRU:
Ph-ul celor 3 probe au
fost identificate cu
ajutorul hartiei
indicatoare de pH.
REZULTATE
EXPERIMENTALE:
Toate cele 3 probe au pH
cuprins intre 7-8 , au
caracter neutru.
DETERMINAREA IONILOR SULFAT
MOD DE LUCRU:
In cele trei eprubete care contin probe diferite de apa se
introduce clorura de bariu (BaCl2);
OBSERVATII:
Se observa aparitia unui precipitat alb in toate cele trei eprubete;
CONCLUZIE:
Toate probele contin ioni sulfat.
DETERMINAREA IONILOR DE CLOR
MOD DE LUCRU:
In cele trei eprubete care contin probe diferite de apa se
introduce azotat de argint (AgNO3);
OBSERVATII:
Se observa aparitia unui precipitat alb care se innegreste la
lumina in toate cele trei eprubete;
CONCLUZIE: toate probele contin ioni de clor;
ACESTE IMAGINI TREBUIE
PASTRATE
“Protejati mediul inconjurator”
NU VREM CA CEEA CE NE
INCONJOARA SA ARATE ASTFEL: