Transcript Amplitudinea medie a potenţialelor de acţiune Poziţia de postură

BRUXISMUL
Definiţie
• încleştarea involuntară, inconştientă şi
excesivă a dinţilor, sau scrâşnirea
dinţilor
• dacă apare în timpul somnului se
numeşte bruxism de somn
• bruxism în perioada de veghe – rar,
bruxism de trezire
Etiologie
• anxietatea, stresul, frustrarea
• tipul de personalitate (agresivă,
competitivă, hiperactivă)
• malocluzia
• ca răspuns la durere cu punct de pornire la
nivelul urechii sau dinţilor (la copii)
• creşterea gingiei şi a dinţilor (la copii)
• complicaţii ale unor afecţiuni ca boala
Huntington sau boala Parkinson
• efect secundar al unor medicamente de uz
psihiatric (antidepresive)
Consecinţe
• dantură inestetică
• tocirea şi scurtarea dinţilor  retracţia
bărbiei prin apropierea celor două
maxilare, superior şi inferior
• hipertrofia muşchilor feţei, mai ales cei ai
maxilarului, în speţă muşchiul maseter 
fizionomia caracteristică, cu bărbie pătrată
Consecinţe
•
•
•
•
•
•
•
•
sensibilitate maxilară
dureri maxilare
oboseala muşchilor faciali
cefalee
dureri de gât
dureri auriculare
hipoacuzie
hipertrofia muşchilor maseteri 
blocarea deschiderii glandelor parotide
din apropiere  inflamarea acestora
Consecinţe
• afectarea articulaţiei temporomandibulare:
• disconfort sau durere în articulaţie
• jenă dureroasă
• clicuri sau trosnete la deschiderea
maxilarelor sau în timpul masticaţiei
• dificultăţi în
deschiderea
completă a gurii
Electromiografia în
bruxism
EMG în bruxism
• metodă de investigaţie paraclinică
• captarea activităţii electrice a muşchilor
scheletici, sub forma potenţialelor de
acţiune
• după achiziţia datelor, potenţialele de
acţiune sunt amplificate şi vizualizate pe
ecranul unui osciloscop
Electromiografia de detecţie
• se obţine în urma contracţiei voluntare
a muşchiului
• Electromiografia globală
• înregistrează potenţialele de acţiune
însumate ale tuturor unităţilor motorii
active la un moment dat
• se folosesc electrozi de suprafaţă
pentru investigarea muşchilor
masticatori şi cervicali localizaţi în
planuri anatomice superficiale
Electromiografia globală
- electrozii de
suprafaţă se
plasează la nivel
muscular,
perpendicular pe
direcţia fibrelor
musculare
- medicul palpează
masa musculară, în
timp ce pacientul
strânge dinţii în
poziţia de
intercuspidare
maximă
Electromiografia globală
- Pentru a reduce impedanţa
electrozilor, tegumentul se
curăţă cu grijă cu alcool
înainte de aplicarea lor
- Se aplică un gel
electroconductor
- Înregistrările se efectuează
5-6 minute mai târziu,
pentru a permite gelului să
umezească corespunzător
suprafaţa tegumentului
Electromiografia globală
- Maseterul - electrodul se
plasează la 3 cm superoanterior de unghiul
mandibular
- Temporalul anterior electrodul se va găsi într-o
poziţie verticală, de-a lungul
marginii anterioare a
muşchiului (corespunzător
suturii fronto-parietale)
Electromiografia de
stimulodetecţie
• indicată atunci când pacientul nu poate
efectua mişcări voluntare sau când se
urmăreşte investigarea parametrilor
funcţionali ai căilor de conducere
nervoasă
• stimularea nervului motor se realizează
printr-un impuls electric
• în funcţie de caracterul stimulului se
obţin date noi de electrofiziologie a
transmisiei neuromusculare
Electromiografia de detecţie
globală
• permite investigarea simultană a mai
multor muşchi implicaţi în masticaţie,
deglutiţie şi în menţinerea posturii capului:
•
•
•
•
•
maseter
temporal anterior
temporal posterior
digastric anterior
sternocleidomastoidian
Electromiografia de detecţie
globală
• Investigarea EMG se efectuează în diferite
poziţii ale mandibulei:
• poziţia de postură
• poziţia de intercuspidare maximă (PIM)
• în timpul diferitelor activităţi funcţionale
• permite aprecierea:
• forţei de contracţie musculară
• simetria contracţiei muşchilor
masticatori de partea stângă şi dreaptă
• tiparul de activare a acestor muşchi în
timpul diferitelor mişcări mandibulare
Electromiografia de detecţie
globală
•
•
•
•
•
Muşchiul temporal ant. stâng şi drept (TA-L, TA-R)
Muşchiul temporal post. stâng şi drept (TP-L, TP-R)
Muşchiul maseter stâng şi drept (MM-L, MM-R)
Muşchiul digastric ant. stâng şi drept (DA-L, DA-R)
Muşchiul sternocleidomastoidian stâng şi drept
(SCM-L, SCM-R)
Electromiografia de detecţie
globală
• Parametrii urmăriţi în examinarea EMG
a pacienţilor cu disfuncţia muşchilor
masticatori sunt:
A. Amplitudinea medie a potenţialelor
de acţiune
B. Frecvenţa spectrală medie a
potenţialelor EMG
C. Reflexul miotatic maseterin
Electromiografia de detecţie
globală
A. Amplitudinea medie a potenţialelor de
acţiune
• electrozi de suprafaţă
• potenţiale de acţiune culese simultan la
nivelul muşchilor maseteri şi temporali
anteriori (în poziţia de postură, poziţia
de intercuspidare maximă)
Electromiografia de detecţie
globală
A. Amplitudinea medie a potenţialelor de
acţiune
• Poziţia de postură
• menţinută prin contracţia tonică a
muşchilor ridicători şi coborâtori
• amplitudinea biopotenţialelor culese de
la nivelul muşchilor maseteri nu variază
în funcţie de sexul subiecţilor
• pacienţii cu disfuncţie temporomandibulară (DTM) -  biopotenţialelor în
poziţia de postură, din cauza
hiperactivităţii muşchilor masticatori
Electromiografia de detecţie
globală
A. Amplitudinea medie a potenţialelor de
acţiune
• Poziţia de intercuspidare maximă
• biopotenţialele variază foarte mult în
funcţie de tipul muşchiului investigat,
gabaritul şi sexul pacientului
• se impune calcularea indicelui de
activitate şi a indicelui de asimetrie
Electromiografia de detecţie
globală
A. Amplitudinea medie a potenţialelor de
acţiune
• Poziţia de intercuspidare maximă
• Indicele de activitate
MMd + MMs – TAd – TAs
Ac =
MMd + MMs + Tad + TAs
X 100
Ac = indice de activitate
MMd = amplitudinea medie a potenţialelor EMG culese de la maseterul drept
MMs = amplitudinea medie a potenţialelor EMG culese de la maseterul stâng
TAd = amplitudinea medie a potenţialelor EMG culese de la temporalul drept
TAs = amplitudinea medie a potenţialelor EMG culese de la temporalul stâng
Electromiografia de detecţie
globală
A. Amplitudinea medie a potenţialelor de
acţiune
• Poziţia de intercuspidare maximă
• Indicele de activitate
• VN = –100%  +100%
• valoare negativă - activitate dominantă a
temporalului anterior
• valoare pozitivă - dominarea funcţională
a maseterului
• subiecţii normali Ac = 17-20%
• dominare funcţională a maseterului
la bărbaţi
• activitate asemănătoare a
maseterului şi a temporalului anterior
la femei
Electromiografia de detecţie
globală
A. Amplitudinea medie a potenţialelor de
acţiune
• Poziţia de intercuspidare maximă
• Indicele de activitate
• disfuncţia temporo-mandibulară
miogenă -  amplitudinii
biopotenţialelor culese de la nivelul
muşchilor maseteri (reducerea
antalgică a forţei de contracţie)
• pacienţii cu bruxism fără durere
musculară şi/sau articulară - 
amplitudinii biopotenţialelor EMG
culese de la muşchii masticatori
Electromiografia de detecţie
globală
A. Amplitudinea medie a potenţialelor de
acţiune
• Poziţia de intercuspidare maximă
• Indicele de asimetrie
• subiecţii sănătoşi, lipsiţi de tulburări
funcţionale musculare, posedă un
anumit grad de asimetrie în
contracţia muşchilor masticatori
Electromiografia de detecţie
globală
A. Amplitudinea medie a potenţialelor de
acţiune
• Poziţia de intercuspidare maximă
• Indicele de asimetrie
MMd + TAd – MMs – TAs
AS tot =
MMd + TAd + MMs + TAs
MMd – MMs
AS MM =
MMd + MMs
X 100
TAd – TAs
X 100
AS TA =
TAd + TAs
X 100
AS tot = indice general de asimetrie
AS MM = indice de asimetrie al muşchilor maseteri
AS TA = indice de asimetrie al muşchilor temporali anteriori
Electromiografia de detecţie
globală
A. Amplitudinea medie a potenţialelor de
acţiune
• Poziţia de intercuspidare maximă
• Indicele de asimetrie
• VN = –100% şi +100%
• valoare negativă - dominanţa
musculaturii de partea stângă
• valoare pozitivă - dominanţa musculaturii
de partea dreaptă
• indice de asimetrie de până la 18% funcţionalitate normală a muşchilor
masticatori
• asimetria maseterilor este întotdeauna
mai accentuată decât cea a temporalilor
anteriori
Electromiografia de detecţie
globală
A. Amplitudinea medie a potenţialelor de
acţiune
• Poziţia de intercuspidare maximă
• Indicele de asimetrie
• disfuncţia temporo-mandibulară
miogenă - asimetrie marcată a
activităţii muşchiului maseter şi
respectiv a temporalului anterior
Electromiografia de detecţie
globală
B. Frecvenţa spectrală medie a
potenţialelor EMG
• muşchii masticatori includ două tipuri de
fibre musculare cu ritmuri de activare
diferite:
• tipul I - contracţie lentă, rezistente la
oboseală
• tipul IIB - contracţie rapidă, mai
susceptibile la oboseală
• muşchii masticatori nu prezintă diferenţe
semnificative în ceea ce priveşte valoarea
frecvenţei spectrale medii (250-300 Hz)
Electromiografia de detecţie
globală
B. Frecvenţa spectrală medie a
potenţialelor EMG
• DTM este asociată adesea cu
hiperactivitatea muşchilor masticatori
• apariţia oboselii musculare periferice 
comutarea frecvenţei spectrale medii spre
valori mai reduse
• muşchiul disfuncţional:
• nu se găseşte într-o stare de oboseală
continuă
• posedă proprietatea de a obosi mai repede
decât unul normal
• perioada de recuperare este mai lungă
• valorile frecvenţei spectrale medii cresc mai
lent
Electromiografia de detecţie
globală
C. Reflexul miotatic maseterin
• se apreciază clinic prin aplicarea unei
lovituri pe menton cu un ciocănel special
• alungirea bruscă a muşchilor ridicători este
urmată de contracţia reflexă a acestora
Electromiografia de detecţie
globală
C. Reflexul miotatic maseterin
• potenţialele decelate în cei doi
maseteri pot fi înregistrate EMG cu
electrozi de suprafaţă
• răspunsul EMG = reflex (T) maseterin
• amplitudine şi latenţă (6-9 ms)
• ciocănelul pentru testarea reflexelor
este prevăzut cu un microîntrerupător conectat la ecranul
osciloscopului
Electromiografia de detecţie
globală
C. Reflexul miotatic maseterin
• parametrii reflexului miotatic variază
mult individual
• se impun înregistrări simultane
dreapta-stânga
• la subiecţii normali - asimetrie
discretă în latenţa reflexului
miotatic: 0-1 ms, cu o medie de
0,13 ms
Electromiografia de detecţie
globală
C. Reflexul miotatic maseterin
• cu înaintarea în vârstă - creştere a
perioadei de latenţă şi/sau o reducere în
amplitudinea răspunsului reflex
• pacienţii cu DTM
• asimetrie marcată a amplitudinii
reflexului miotatic
• prelungirea perioadei de latenţă de
partea simptomatică (cu o diferenţă
mai mare de 1 ms între partea stângă
şi cea dreaptă)
MULTA BAFTA !