Transcript Diapozitivul 1

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT
“CĂSUŢA DIN POVEŞTI”, TG. MUREŞ
PROF.ÎNV.PREŞC.
MUNTEAN ANDREEA
COMISIE METODICĂ - 28 februarie 2013
Fotografiile
sunt dispuse
pe o masă.
Copiii au sarcina de a
alege o fotografie care
este pentru ei cea mai
frumoasă/ interesantă.
TEHNICA
FOTOLIMBAJULUI
Se formează
un cerc.
Fiecare copil
îşi prezintă
fotografia.
- exersează
creativitatea şi
sensibilitatea faţă de
realităţile vizuale, ce au
impact cognitiv şi
estetic puternic asupra
copiilor
Educatoarea
adresează
întrebări,
iar copiii
explică
motivele
alegerii.
EXEMPLU – Anotimpul vara
 Anotimpul vara este unul dintre anotimpurile mai puţin explorate
organizat de copii. Experienţa dobândită alături de părinţi, în concediu,
la munte sau la mare, la pădure, la ţară, poate fi sintetizată în primele
zile de grădiniţă, când copiii aduc fotografii din vacanţă.
 Sarcina didactică: „Alegeţi una sau mai multe fotografii cu aspecte de
vacanţă!”
 Respectând etapele de aplicare a metodei, copiii îşi exprimă propriile
experienţe şi impresii despre vacanţa mare, aduc chiar detalii privind
nisipul, temperatura apei, briza mării, jocurile în apă şi pe nisip,
vizitele la delfinariu, spectacolele vizionate etc.
Exemple de mesaje extrase
de copii din fotografii:
Marea este sănătate / Constructori de
o vară, la malul mării / Sănătate pentru
un an / Frumuseţile ţării în vacanţa
mare / Familia reunită / Hrana este
sănătoasă, la bunici acasă
Copiii se împart în
grupuri de patru.
Câte un grup, pe
rând, devine ghidul
călătoriei.
Un loc stabilit va
constitui punctul de
pornire în călătorie.
Fiecare grup va
direcţiona, pe rând,
celelalte grupuri spre
locul în care se află
ghidul, mergând pe un
traseu conceput în aşa fel
încât grupul care a
pornit în călătoria
misterioasă să treacă pe
la toate celelalte grupuri,
înainte să ajungă la ghid.
Este un joc de
imaginaţie prin
care copiii sunt
direcţionaţi să se
orienteze în
funcţie de
poziţiile spaţiale.
Fiecare grup
îşi alege un
loc în care îşi
gestionează
materialele
care se găsesc
acolo.
CĂLĂTORIA
MISTERIOASĂ
Atât grupul - ghid (care se află la
destinaţie), cât şi celelalte
grupuri la care se opreşte grupul
care călătoreşte, vor prezenta un
element semnificativ din
activitatea pe care au desfăşurato în locul misterios.
EXEMPLU –Educarea limbajului – Tema: “În lumea poveştilor”
Luând ca exemplu fata moşului din povestea „Fata babei şi fata
moşneagului” de Ion Creangă, se poate realiza drumul pe harta poveştii,
unde copiii au de parcurs drumul unui personaj din poveste.
Copiii care sunt la
Bibliotecă, utilizează cărţi
cu poveşti, imagini din
povestea analizată, le
selectează, le triază, le
aşază astfel încât, în
timpul prezentări, să fie
în câmpul vizual al
„călătorilor”
Grupul care evoluează
la sectorul Construcţii va
construi casa moşului, a
babei, a Sfintei Duminici,
fântâna etc.
La Joc de rol sunt puse
la dispoziţie costumaţii
adecvate interpretării
unor roluri, măşti, alte
elemente
auxiliare
specifice personajelor
din poveste
La Artă copiii concep
portrete
ale
personajelor,
creează
imagini din poveşti,
utilizând
materialele
puse la dispoziţie
Grupul-ghid va direcţiona grupulcălător folosindu-se de poziţiile
spaţiate astfel: Mergi înainte 2 paşi,
deplasează-te apoi spre dreapta 3 paşi
şi mai mergi 2 paşi înainte!
Atunci când nu s-a apreciat corect
distanţa, ghidul revine cu comanda
„Stop!”şi reîndrumă grupul astfel:
înapoi doi paşi, spre stânga un pas,
înapoi 3 paşi etc.
Este o tehnică de reflecţie ce constă în
crearea a cinci versuri, respectând
cinci reguli, în scopul de a sintetiza
conţinutul unei teme abordate.
Primul vers este format dintr-un singur cuvânt, ce
denumeşte subiectul
Al doilea vers este format din două cuvinte care definesc
caracteristicile subiectului (2 adjective)
Al treilea vers este format din trei cuvinte, care exprimă
acţiuni (verbe la gerunziu)
Al patrulea vers este format din patru cuvinte şi exprimă
starea copilului faţă de subiect
Al cincilea vers este format dintr-un cuvânt şi arată
însuşirea esenţială a subiectului
Broscuţe, sprintene,
jucăuşe,
Înotând, sărind,
stropind,
Mă trezesc, mă obosesc,
Zgomotoasele
Flori colorate,
parfumate
Răsărind, crescând,
Mă îmbată şi mă
încântă,
Parfumatele
Maşină, nouă, sidefată,
Oprind, rulând,
alergând,
Mă atrage, mă încântă,
Minunata
Exemple de
cuvinte
obţinute în
activitatea
pe grupuri:
Se formează grupuri de câte trei copii
Aşezarea spate în spate a două scaune
condiţionează desfăşurarea, fiecare
copil stând la o măsuţă
În partea laterală a celor doi stă al
treilea copil
Unul dintre copii este emiţătorul
Al doilea copil este receptorul
Al treilea copil este observatorul
Puzzle este un joc-exerciţiu ce
constă în reconstituirea unei
imagini din forme, figuri, piese, a
unei propoziţii din cuvinte, a unui
cuvânt din silabe.
EXEMPLU –Cunoaşterea mediului – Tema: “Anotimpul toamna”
Se dă semnalul de începere
prin orice semnal sonor.
Copilul - emiţător indică locul
fiecărei piese de puzzle, iar
copilul – receptor aşază piesele
după indicaţiile primite.
Exemple de indicaţii ale emiţătorului:
„figura care conţine floarea mare
albastră se aşază în dreapta-jos, lângă ea,
în partea stângă aşază figura care conţine
trei frunze galbene.”
Exemple de întrebări care pot fi adresate
de receptor: „Mai sunt forme care conţin
frunze?”, „Este soare în tablou?”
Calitatea activităţii noastre la
clasă este „cartea de vizită” din
care „banalul şi rutina” trebuie
şterse din cartea de căpătâi a
copilăriei, „Grădiniţa”.
Reţeta este să avem curaj,
dorinţă, încredere în noi şi în
metode, „nebunie”, nepăsare faţă
de sceptici. Succes!
Bibliografie:
 Georgeta, Puiu, Metode interactive de grup, Editura Arves, Timişoara, 2012
 Breben, S., Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, Editura Reprograph, Craiova,
2004
 Crenguţa, Lăcrămioara, Oprea, Strategii didactice interactive, Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 2009
 Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi, 2006
 Vrăjmaş, T., Şcoala şi educaţia pentru toţi, Editura Miniped, Bucureşti, 2004