Transcript Motivarea - Avem Politici.MD

MOTIVAREA

Motivarea constã în corelarea necesitãţilor, aspiraţiilor şi
intereselor personalului din cadrul organizaţiei cu
realizarea obiectivelor şi exercitarea sarcinilor,
competenţelor şi responsabilitãţilor atribuite în cadrul
organizaţiei.






atitudine pozitivă faţă de organizaţie
reducerea fluctuaţiei
reducerea absenteismului
îmbunătaţirea calităţii serviciilor
respectarea termenelor - limită
creativitate şi asumarea responsabilităţii
PIRAMIDA MOTIVĂRII
Maslow
Nevoia de
perfecţionare
Realizare
profesională
Nevoia de apreciere
Nevoia de apartenenţă
socială
Nevoia de siguranţă
Necesităţile primare, fiziologice
Succese, statut
Recunoaşterea aparteneţei la
grup
Securitate, protecţie
Foamea, setea
 Oferiţi salarii şi beneficii adecvate în
raport cu nivelul general de salarizare
din domeniul în care vă desfăşuraţi
activitatea şi din organizaţie.
 Asiguraţi condiţii de muncă adecvate.
Cum motivaţi colaboratorii
cu nevoi de siguranţă?
Oferiţi un contract de angajare ferm.
Prezentaţi-le Manualul în care sunt detaliate politicile şi
procedurile din organizaţie.
Stabiliţi strategii şi politici care să evite concedierile
abuzive.
Asiguraţi-vă că nu există riscurile unor accidente sau
îmbolnăviri cauzate de muncă.
Includeţi în pachetele de recompense şi asigurări de
sănătate, despăgubiri şi ajutoare în caz de accidente,
facilităţi pentru concediile de boală.
Cum motivaţi colaboratorii
cu nevoi sociale?
Încurajaţi munca în echipă.
Arătaţi interes faţă de colaboratori ca persoană.
Lăudaţi periodic personalul pentru eforturile depuse.
Creaţi o cultură organizatorică care să îi facă pe angajaţi să
simtă că aparţin unor organizaţii cu valori şi norme bine
stabilite.
Solicitaţi
opinia şi sprijinul colaboratorilor atunci când
urmează să faceţi schimbări în organizaţie
Stabiliţi criterii obiective pentru evaluarea
performanţei în muncă
Organizaţi activităţi recreative (sportive şi culturale)
pentru angajaţii organizaţiei
Cum motivaţi colaboratorii
cu nevoi de recunoaştere?
Oferiţi-le posibilitatea de a lucra în grup şi şansa de a-şi
demonstra priceperea în faţa celorlalţi.
Căutaţi să oferiţi varietate în sarcinile postului.
Delegaţi sarcini sau proiecte speciale.
Revizuiţi stilul de control pe care îl exercitaţi (evitaţi
controlul excesiv).
Acordaţi recompense angajaţilor foarte buni.
Stabiliţi practici care să elimine favoritismul şi discriminarea
între angajaţi.
Introduceţi un sistem echitabil de promovare pe baza
rezultatelor în muncă.
Forme ale motivarii
Pozitiva/negativa
Motivarea pozitivã are în vedere creşterea eforturilor şi
contribuţiei personalului la realizarea obiectivelor
organizaţiei, pe baza amplificãrii satisfacţiilor sale din
participarea la procesul muncii ca urmare a realizãrii
sarcinilor atribuite, în condiţiile în care nivelul
obiectivelor şi sarcinilor de realizat este accesibil
majoritãţii salariaţilor, iar motivaţiile utilizate
preponderent asigurã creşterea veniturilor salariaţilor, a
moralului şi statutului lor corespunzãtor aşteptãrilor
acestora.
Motivarea negativã vizeazã sporirea eforturilor şi
contribuţiei personalului firmei la îndeplinirea
obiectivelor sale pe baza diminuãrii satisfacţiilor în
procesul muncii sau a ameninţãrii cu reducerea lor,
dacã sarcinile şi obiectivele de realizat, de regulã
deosebit de solicitante, nu sunt realizate.
Forme ale motivarii
Economica/ Moral-spirituala
• Motivarea economicã utilizeazã mijloacele
clasice de natură economică, ce vizeazã
satisfacerea aspiraţiilor şi aşteptãrilor de ordin
economic ale salariaţilor.
• Motivarea moral-spiritualã are în vedere
satisfacerea aspiraţiilor şi aşteptãrilor de naturã
moral-spiritualã, ce vizeazã în primul rând
sistemul lor de valori, atitudinile, şi
comportamentele salariaţilor.
Forme ale motivarii
Intrinseca/ extrinseca
• Motivarea intrinsecã, denumitã uneori şi internã sau
directã, constã în determinarea salariatului sã se
implice, sã depunã efort şi sã obţinã rezultate în
cadrul organizaţiei întrucât din aceste procese el
obţine satisfacţii ce ţin de eul, de personalitatea sa.
• Motivarea extrinsecã, pentru care se mai utilizeazã
şi denumirea de externã sau indirect, constã în
determinarea salariatului sã se implice, sã depunã
efort şi sã obţinã rezultate în organizaţie pentru cã
acestea vor genera din partea firmei anumite reacţii
formale şi informale, economice şi moral-spirituale
care îi vor produce satisfacţii.
Forme ale motivarii
Cognitiva/afectiva
• Motivarea cognitivã are în vedere latura,
dimensiunea intelectualã a salariatului,
axându-se pe satisfacerea nevoilor
individuale de a fi informat, a cunoaşte,
învãţa, inova, de a opera şi “controla” mediul
în care îşi desfãşoarã activitatea.
• Motivarea afectivã, spre deosebire de
precedenta, vizeazã dimensiunea afectivã,
strict umanã a salariatului, concentrându-se
asupra satisfacerii nevoilor sale de ordin
sentimental în cadrul firmei.
MITURILE MOTIVĂRII
Mitul nr.1 - "Pot motiva oamenii“
De fapt trebuie să gândeşti altfel: ei trebuie să se motiveze
singuri. Tu ca lider nu poţi decât să le creezi mediul adecvat
pentru a găsi ceea ce îi motivează cu adevărat.

Mitul nr.2 - " Banii sunt un bun motivator“
Banii nu produc neapărat motivaţie ci previn
scăderea acesteia.

Mitul nr.3 - " Frica este un bun motivator“
◦ Doar pentru scurt timp!!!!!!!

Mitul nr.4 - " Ceea ce mă motivează pe
mine îi motivează şi pe colaboratorii mei“
◦ Fiecare individ este diferit de ceilalţi, deci este
motivat de lucruri diferite.

Mitul nr.5 - " E dificil să ştii ceea ce îi
motivează pe colaboratorii tăi“
◦ Nu este uşor, dar nici imposibil. Trebuie doar
răbdare şi multă atenţie.
MOTIVAREA PRIN DELEGARE
« Dacă îi anulezi omului iniţiativa şi
independenţa nu poţi să îi dezvolţi
caracterul şi curajul. Nu poţi să îi ajuţi pe
oameni dacă în permanenţă, faci în locul
lor ceea ce ar trebui să facă ei înşişi. »
Abraham Lincoln
RESPONSABILIZAREA
COLABORATORILOR - AAC
• obţinerea Acordului
• obţinerea Angajamentului
• stabilirea de comun acord a
Consecinţelor
GREŞELI DE DELEGARE
• Lipsa de încredere în capacitatea
colaboratorilor de a face la fel de bine
propria muncă.
• Supraîncărcarea prin delegare a
colaboratorilor în care ai încredere
deosebită.
• Delegarea activităţilor la întamplare, fară a
ţine seama de atribuţii şi competenţe.
Cerinţe motivaţionale
• Comunicarea sarcinilor si standardelor de performanta
asteptate.
• Încadrarea salariaţilor pe posturile care li se potrivesc.
• Utilizarea combinată a recompenselor economice şi moralspirituale.
• Corelarea recompenselor şi a sancţiunilor prevăzute, de
rezultatele efectiv obţinute.
• Aplicarea motivaţiilor economice şi moral-spirituale imediat
după finalizarea proceselor de muncă programate.
• Minimizarea sancţionării personalului.
• Motivaţiile acordate salariaţilor să fie percepute de aceştia ca
fiind corespunzătoare.








Oamenii muncesc in cadrul organizatiei pentru satisfacerea unor
cerinte proprii
Oamenii sunt influentati de recompense, satisfactii si sanctiuni
Eficacitatea unei recompense sau sanctiuni scade rapid odata cu
trecerea timpului intre performanta si feedback
Motivatia este mai redusa daca legatura intre efort si performanta
este slaba
Standardele cantitative genereaza un raspuns mai bun decat cele
calitative
Participarea individului la fixarea standardului poate sa-l determine
sa doreasca sa-l atinga
Tintele fixate trebuie sa fie dorite si realizabile
Legatura intre standard si competenta trebuie sa existe.