Transcript Managementul deseurilor

Managemenul deseurilor
Managementul deseurilor
 Societatea de consum a adus, pe lânga binefacerile
sale, si multiple probleme dificile, printre care cele de
ordin tehnic, economic si juridic privind existenta
deseurilor si cerinta eliminarii (diminuarii) acestora.
 Una dintre numeroasele probleme ale vietii moderne o
constituie cea a stocarii, neutralizarii ori eliminarii
deseurilor. Din punct de vedere al provenientei lor,
acestea pot fi: deseuri menajere, deseuri industriale,
deseuri agroalimentare si deseuri nucleare.
Managementul deseurilor
 Deseurile menajere
 Aceasta categorie de deseuri cuprinde în special gunoaiele
menajere propriu-zise, gramezile de deseuri, deseurile legate de
folosirea automobilelor (epave, pneuri, bidoane) etc.
 Se constata în ultimele decenii cresterea ponderii, în cadrul
deseurilor menajere, a hârtiei si a cartonului, a materialelor
putrescibile etc.
Tratamentul deseurilor menajere:
 Principala cale o constituie în acest sens reciclarea, pentru care
sunt folosite curent trei metode: compostajul, incinerarea,
depozitarea.
 Fiecare procedeu de tratare are avantajele si dezavantajele sale:
 a).compostajul: priveste mai ales partea fermentabila (cca 50%
din total) a gunoaielor (deseuri alimentare, hârtie, etc.) Din punct
de vedere tehnic, compostajul consta în lasarea deseurilor mai
multe luni în aer liber, sa fermenteze. Apoi, în uzine, are loc
operatia de compostare, care da nastere la asa-numitele „humusuri” ori elemente chimice în cantitate slaba, precum magneziu,
cupru, zinc etc.
incinerarea
 b).incinerarea : vizeaza partea combustibila a
deseurilor menajere. Contrar uzinelor de compostaj,
care reclama spatii întinse, incinerarea este o solutie
„compacta” utilizata cu precadere în cazul marilor
aglomeratii urbane. Din pacate, deseurile menajere
sunt un combustibil destul de sarac – de cca cinci ori
mai putin caloric decât carbunele - si, în afara de
aceasta, foarte eterogen. În interiorul cuptorului este
necesara o buna aerare si un amestec al deseurilor, în
conditiile unei temperaturi maxime de 900 C.
Dificultatea consta în epurarea fumului.
depozitarea
 c).depozitarea: ramâne procedeul cel mai frecvent în
tarile dezvoltate. Depozitarile brute, sunt în general
interzise prin lege. Ca atare acestea sunt supuse unui
control si unor reguli speciale de realizat. „Depozitarea
controlata” consta în a nivela la intervale scurte de timp
( la o zi sau doua) si a separa straturile de gunoaie de
cele de nisip ori pamânt. Aceasta tehnica evita
mirosurile si risipirea, dar nu rezolva toate problemele
delicate. Apele de ploaie care se infiltreaza si polueaza
trebuie sa fie recuperate si tratate în scopul de a se
evita orice contaminare a apelor subterane. „Biogazul”
care rezulta din fermentarea interna a gunoaielor
depozitate trebuie captat si împrastiat (existând riscul
de mirosuri si de explozie). În sfârsit, trebuie prevazuta
reamenajarea sitului dupa exploatare.
Reciclarea deseurilor
 d).reciclarea si colectarea selectiva a unor deseuri
menajere. Reciclarea textilelor, hârtiilor vechi, sticlei,
plasticului, metalelor, ori a altor asemenea materiale
are deja o lunga istorie. Recuperarea deseurilor se
face în functie de natura acestora si de conditiile
socioeconomice concrete din fiecare tara. Referitor la
deseurile de fier, gradul de recuperare este la nivel
european de cca 25-30 %, cifra considerata scazuta,
pentru ca fierul vechi este usor recuperabil în uzinele
de tratare. În sfârsit, ponderi reduse cunoaste
recuperarea hârtiei (3-5%) ori a sticlelor din PVC (13%).
Gestionarea deseurilor
 Gestionarea deșeurilor, cunoscută și ca
managementul deșeurilor, se referă la educația
privind colectarea, transportul, tratarea, reciclarea și
depozitarea deșeurilor. De obicei, termenul se referă la
materialele rezultate din activități umane și la
reducerea efectului lor asupra sănătății oamenilor, a
mediului, sau aspectului unui habitat.Gestionarea
deșeurilor are ca scop și economisirea unor resurse
naturale prin reutilizarea părților recuperabile.
Deșeurile gestionate pot fi atât solide cât și lichide sau
gazoase, precum și cu diverse proprietăți (de exemplu
radioactive), necesitând metode de tratare specifice
fiecărora.
Europubelă de 120 l.
Colectarea și transportul deșeurilor
“omul ordonat “ simbol al civilizatiei
Precolectarea deseurilor
 Precolectarea deșeurilor se referă la adunarea lor în
diferite recipiente: coșuri de gunoi, pubele (pentru
deșeurile menajere) și containere (pentru deșeurile
stradale și cele produse de agenții economici). Pentru
a permite reciclarea, colectarea deșeurilor care conțin
materiale refolosibile se face separat în recipiente de
culori diferite. Culorile recipientelor disponibile sunt:
galben, verde/alb, albastru. Culorile recomandate
pentru recipientele destinate diferitelor tipuri de deșeuri
sunt:
 galben –pentru deseurile de plastic si metale,
 verde /alb– pentru deseurile de sticla
 albastru – pentru deseurile de hartie, carton
 Pe recipente există etichete care precizează exact ce
fel de deșeuri se pot pune în recipientul respectiv.
Exemple de recipiente pentru precolectare selectivă
cosuri de gunoi
Pubele in Timisoara
Etichete pe recipientele de precolectare
selectivă
pentru materiale plastice
Pentru metale
Pentru carton si hartie
Precolectarea deseurilor stradale
 Pentru precolectarea deșeurilor stradale,
comerciale și industriale sunt folosite
containere tipizate de 1,1 m³, 4 m³ sau mai
mari. Containerele de 1,1 m³ pot fi din tablă
zincată sau din plastic. Pentru deșeuri în
cantități mai mari, sau pentru deșeuri
industriale și din construcții sunt folosite
containere de construcție metalică, de tip cupă
de 4 m³ sau mai mari
Recipente pentru deșeuri stradale, comerciale și industriale
Container de 1,1 m³ din plastic
Container de tip Abroll
Utilaje pentru colectarea deșeurilor
autogunoiera tipica
Reglementari nationale privind colectarea
deseurilor
 Legea 132/2010, instituie obligativitatea colectarii
selective a deseurilor in institutiile publice. Constituie o
masura de sprijinire a aplicarii in Romania a Directivei
2008/98/CE a Parlamentului European privind
deseurile.
 Directiva 2008/98/CE ce prevede ca statele membre sa
isi organizeze sisteme de colectre selectiva a
deseurilor obiectivul fiind atingerea tintei de minimum
50% reciclare a deseurilor fixata statelor membre pana
in 2020.
 Legea 211/2011 privind regimul deseurilor
Colectarea deseurilor
 Autoritatile administratiei publice locale au obligatia conform Legii
211/15.11.2011,sa asigure colectarea separata pentru cel putin
urmatoarele tipuri de deseuri: hartie, metal, plastic si sticla.
 Producatorii de deseuri si autoritatile publice locale au
urmatoarele indatoriri:
 a) sa atinga pana in anul 2020, un nivel de pregatire pentru
reutilizare si reciclare de minim 50% din masa totala a cantitatii de
deseuri cum ar fi hartie, metal, plastic si sticla
 b) sa atinga pana in anul 2020 un nivel de pregatire pentru
reutilizare, reciclare si alte operatiuni de valorificare materiala,
inclusiv operatiuni de umplere, rambleiere,care utilizeaza deseuri
pentru a inlocui alte materiale, de minimum 70% din masa
deseurilor nepericuloase provenite din activitati de constructie si
demolari
Metode de eliminare a deseurilor
 Metode de eliminare
 Eliminarea deșeurilor trebuie făcută prin
metode care nu periclitează sănătatea
oamenilor și fără utilizarea unor procese
sau metode care pot fi dăunătoare pentru
mediu.
depozite
 În funcție de tipul deșeurilor acceptate depozitele se
clasifică în depozite pentru deșeuri periculoase ,
depozite pentru deșeuri nepericuloase , depozite
pentru materiale inerte și depozite pentru un singur fel
de deșeuri . Depozitele trebuie să dispună de sisteme
de pază, echipamente de cântărire, laboratoare de
analiză, instalații de recuperare a gazului de depozit și
de tratare a levigatului, de utilaje (buldozere
încărcătoare compactoare, excavatoare) și de servicii
de întreținere a acestor utilaje.
 Eliminarea deșeurilor prin depozitare în rampe (gropi)
de gunoi fără vreo măsură ulterioară este actual o
practică ce nu mai este acceptată.
Depozitarea in rampe de gunoi
 Actual, depozitarea în rampe de gunoi presupune la
sfârșit închiderea depozitului prin acoperire cu pământ
(îngropare) și este o practică curentă în multe țări. O
rampă de gunoi realizată și exploatată corect este o
metodă relativ ieftină și care satisface criteriile
ecologice de eliminare ale deșeurilor. Vechile rampe,
necorespunzătoare, au efecte negative asupra
mediului, cum ar fi împrăștierea de gunoaie, atragerea
dăunătorilor (insecte, rozătoare) și poluarea aerului, a
apelor și a solului. Poluarea aerului se produce prin
miasme și prin degajarea unor gaze rezultate în urma
fermentării cum ar fi dioxidul de carbon și metanul,
care produc efect de seră și contribuie la incalzirea
globala.
Rampe pentru deseuri oganice
 Rampele pentru deșeuri organice au instalații de
recuperare a gazului de depozit. Principalele
componente ale acestui gaz sunt metanul (54 %) și
dioxidul de carbon (45 %), la care se adaugă mici
cantități de hidrogen sulfurat, monoxid de carbon,
mercaptani, aldehide, esteri și alți compuși organici. El
poate fi valorificat prin ardere.
incinerarea
 Incinerarea este o metodă de eliminare a deșeurilor
prin arderea lor. Este una din metodele de tratare
termică a deșeurilor. În urma incinerării se obțin
căldură, gaze, abur și cenușă.
 Incinerarea poate fi practicată în instalații mici,
individuale, sau la scară industrială. Pot fi incinerate
atât deșeurile solide, cât și cele lichide sau gazoase.
Metoda este preferată în locurile unde nu se dispune
de teren pentru rampe și la eliminarea anumitor
deșeuri periculoase, cum sunt cele biologice provenite
din activități medicale, însă la nivel industrial este
controversată, din cauza poluanților gazoși, în special
dioxine (dibenzodioxine policlorinate — PCDD și
benzofurani policlorinați — PCDF) produși prin ardere.
Instalaţia de incinerare Spittelau, la Viena
Metode de recuperare
simbolul international al reciclarii
recuperare
 Prin recuperare se înțelege extragerea din
deșeuri a resurselor care pot fi refolosite.
Recuperarea poate fi făcută prin reciclare,
reutilizare, regenerare sau orice alt proces de
extragere a materiilor prime auxiliare. Poate fi
recuperată atât partea materială, cât și cea
energetică. Materialele pot fi refolosite pentru a
produce noi bunuri, iar energia poate fi
convertită în energie electrică. Ca și în cazul
eliminării, recuperarea trebuie făcută fără a
periclita sănătatea oamenilor și fără utilizarea
unor procese sau metode care pot fi
dăunătoare pentru mediu.
Materiale recuperabile
 Materialele obișnuite care pot fi recuperate sunt
aluminiul din dozele de bere, polietilena de înaltă
densitate și ambalajele de polietilentereftalat
( Polyethylene terephthalate -PET), sticlele și borcanele,
hârtia din ziare și reviste, cartonul din ambalaje. Pot fi
recuperate mase plastice ca policlorura de vinil
( Polyvinyl chloride - PVC), polietilena de joasă densitate
( Low-density polyethylene - LDPE), polipropilena (PP)
și polistirenul (PS), deși acestea nu sunt colectate în
mod curent. Produsele fabricate din astfel de materiale
sunt de obicei omogene, conținând câte o singură
componentă, ceea ce ușurează reciclarea. Prin
comparație, reciclarea echipamentelor electrice și
electronice este mai dificilă, ea necesitând tehnologii
de separare a diferitelor materiale care le compun.
Amenajare de compostare
Deseuri periculoase
 Exemple de deșeuri periculoase: deșeuri de spital,
componente farmaceutice, medicinale și veterinare,
solvenți, substanțe organice halogenate folosite ca
solvenți, cianuri, emulsii de hidrocarburi / apă,
dibenzofurani policlorurați, dibenzo-para-dioxine
policlorurate, gudroane, vopsele, rășini, plastifianți,
adezivi, substanțe chimice neidentificate și ale căror
efecte asupra omului sau mediului înconjurător nu sunt
cunoscute (de exemplu, reziduuri de laborator),
explozibili etc. Stocarea deșeurilor periculoase
necesită depozite speciale.
Simbol de avertizare pentru substanţe radioactive
depozitate.
Gestionarea integrată a deșeurilor
Ierarhizarea măsurilor de gestionare integrată a
deşeurilor conform principiului prevenirii