Transcript prezentare

Semnatura electronica in contractele
de credit
Prezentare de Adrian Ispas
Semnatura electronica in contractele de credit
Structura prezentare:










Introducere
Propunere legislativa europeana
Semnatura electronica. Definitie
Tipuri de semnaturi electronice
Crearea semnaturii electronice
Efecte juridice
Forta probanta
Proba
Domenii de aplicare
Concluzii finale
Introducere

In contextul actual, varietatea de contracte incheiate intre profesionisti si clientii lor, persoane
fizice, este infinita

Tehnicile de incheiere a contractelor au ridicat, mai ales in ultima vreme, probleme juridice sub
diferite aspecte si mai ales sub aspectul consimtamantului si formei in care este dat, al suportului
documentar samd

In acest context, au fost adoptate la nivel european, Directiva nr. 1999/93/CE, privind un cadru
comunitar pentru semnaturile electronice si Directiva nr. 2000/31/CE privind anumite aspecte
juridice ale serviciilor societatii informationale, in special ale comertului electronic, pe piata
interna,

Astfel a fost creat cadrul necesar stabilirii unui regim juridic in materia incheierii actelor in
format electronic si semnate electronic

In Romania, au fost adoptate o serie de reglementari in vederea transpunerii legislatiei comunitare
si anume: Legea nr. 455/2001 privind semnatura electronica si Legea nr. 365/2002 privind
comertul electronic.
Propunere legislativa europeana

Comisia europeana a publicat in data de 4 iulie 2012 o propunere pentru legiferarea identificarii
electronice și a serviciilor de asigurare a încrederii pentru tranzacțiile electronice pe piața internă, prin
revizuirea Directivei 1999/93/CE din 13 decembrie 1999 privind cadrul comunitar pentru semnăturile
electronice;

Se incearca asigurarea unei piete digitale unice prin consolidarea identificarii electronice transfrontaliere
și prin propunerea de standarde comune cu privire la semnăturile electronice și servicii de încredere, în
scopul de a compensa decalajul cadrelor legale în vigoare în statele membre.
Prevederi esentiale ale propunerii legislative sunt urmatoarele:
Semnatura electronica: sunt consacrate regulile cu privire la efectele utilizarii semnaturilor electronice
prin introducerea unei obligatii explicite de a conferi semnaturilor semnaturilor electronice calificate
efecte legale egale cu semnaturile olografe, prin definirea cerintelor privind certificatele calificate, pentru
dispozitive calificate de creare a semnaturii electronice, condițiile pentru conservarea pe termen lung a
semnăturilor electronice calificate etc.
Stabilirea de standarde comune cu privire la “trust services” si efectul lor juridic, la sigiliile
electronice, documente electronice, servicii electronice de livrare si autentificare pe web.
Propunerea legislativa a fost transmisa Parlamentului si Consiliului European. Ultima dezbatere a avut
loc in data de 06.06.2013, iar potrivit Comisiei Europene, aceasta urmeaza sa fie votata la sfarsitul lunii
decembrie 2013.
Semnatura electronica. Definire.

Semnatura electronica reprezinta o cale avansata de identificare a unei persoane si de manifestare
a acordului de vointa al acesteia cu privire la continutul documentului care este semnat.

Art. 4 alin. 3 din Legea nr. 455/2001 privind semnatura electronica:
“Semnătură electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt ataşate sau logic asociate
cu alte date în formă electronică şi care servesc ca metodă de identificare.”

Semnatura electronica poate fi folosita in orice domeniu de activitate.

Orice persoana, fizica sau juridica, aflata pe teritoriul Romaniei poate beneficia de servicii de
certificare in vederea utilizarii semnaturii electronice, in sensul definit a art. 4 din Legea nr.
455/2001 privind semnatura electronica.
Tipuri de semnaturi electronice.

Semnatura electronica este de 2 tipuri: simpla si extinsa

Pentru a fi in prezenta unei semnaturi electronice exinse, trebuie ca semnatura electronica sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa fie legată în mod unic de semnatar;
b) sa asigure identificarea semnatarului;
c) sa fie creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;
d) sa fie legată de datele în formă electronică, la care se raportează în aşa fel încât orice
modificare ulterioară a acestora este identificabilă si sa duca automat la invalidarea semnaturii.

Semnatura elctronica nu este: o semnatura scanata, o poza, o iconita, o holograma, un smart
card.
Crearea semnaturii electronice

Semnatura electronica se creeaza de catre furnizori specializati de servicii de certificare, prin
emiterea unui certificat care se inregistreaza in Registrul electronic de evidenta a certificatelor
eliberate in acest sens.

Certificate simple – pot fi emise de catre orice persoana care semneaza un document
electronic;

Certificatele calificate – trebuie sa respecte cerintele prevazute de art. 18 si 20 din Legea nr.
455/2001, privitoare la datele pe care trebuie sa le cuprinda certificatul calificat si conditiile
aplicabile furnizorului emitent de certificate calificate.
Certificatul digital calificat emis asigura identitatea virtuala a posesorului si permite crearea
unei semnaturi electronice cu valoare legala (extinsa), permitand identificarea fara echivoc a
posesorului, in baza garantarii integritatii, autenticitatii si nerepudierii mesajelor si documentelor
electronice ce poarta semnatura electronica.
Efectele juridice (1)

Potrivit dispozitiilor art. 266 din Codul de procedura civila, inscrisul pe suport informatic este
admis ca proba in aceleasi conditii ca inscrisul pe suport hartie, daca indeplineste conditiile
prevazute de lege.

In conformitate cu dispozitiile art. 284 din Codul de procedura civila, daca prin lege nu se
prevede altfel, documentul care reproduce datele unui act, înscrise pe un suport informatic, face
deplina dovada între parti, pana la proba contrara, iar daca suportul sau tehnologia utilizata
pentru redactare nu garanteaza integritatea documentului, acesta poate servi, dupa circumstante,
ca mijloc material de proba sau ca inceput de dovada scrisa.

Cand semnatura este electronica, aceasta nu este valabila decat daca este reprodusa in conditiile
prevazute de lege (art. 268 (2) din Codul de procedura civila).

Conform prevederilor Legii nr. 455/2001, valoarea semnaturii electronice diferita dupa cum
aceasta este simpla sau extinsa.
Efectele juridice (2)

Inscrisul in forma electronica, caruia i s-a aplicat o semnatura electronica extinsa, bazata pe un
certificat calificat si generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii
electronice, este asimilat, in ceea ce priveste conditiile si efectele sale, cu inscrisul sub
semnatura privata.

In cazul documentelor care au atasate semnaturi electronice simple:

daca este recunoscut de cel caruia i se opune – are acelasi efect ca si actul autentic intre
cei care l-au subscris si cei care reprezinta drepturile lor.
In acelasi sens, art. 273 (1) din Codul de procedura civila stabileste ca “inscrisul sub
semnatura privata, recunoscut de cel caruia ii este opus sau, dupa caz, socotit de lege ca
recunoscut, face dovada intre parti pana la proba contrara”.

daca inscrisul nu este recunoscut de cel caruia i se opune – instanta este obligata sa
dispuna intotdeauna ca verificarea sa fie facuta prin expertiza, in acest scop expertul sau
specialistul fiind dator sa solicite certificate calificate, precum si orice alte documente
necesare, potrivit legii, pentru identificarea autorului inscrisului, a semnatarului ori a
titularului de certificat.
Forta probanta

Potrivit dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 455/2001, in cazurile in care, potrivit legii, forma
scrisa este ceruta ca o conditie de proba sau de validitate a unui act juridic, un inscris in
forma electronica indeplineste aceasta cerinta daca i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat
logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat si generata prin
intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii.

Dispozitiile art. 33 din OUG 50/2010 prevad expres ca, in ce priveste contractele de credit,
acestea sunt redactate in scris, vizibil si usor de citit, fontul utilizat fiind Times New Roman,
marimea de minimum 10 p, pe hartie sau pe un alt suport durabil.

In conformitate cu prevederile art. 5 din Directiva 1999/93/CE: “Statele membre trebuie sa se
asigure ca semnaturile electronice avansate care se bazeaza pe un certificat calificat si care sunt
create printr-un dispozitiv securizat de creare de semnaturi: (a) indeplinesc cerintele legale ale
unei semnaturi in ceea ce priveste datele in format electronic in aceeasi masura in care o
semnatura olografa indeplineste cerintele in ceea ce priveste datele scrise sau tiparite pe hartie si
(b) sunt acceptabile ca probe in justitie.”
Proba

Sarcina probei in ceea ce priveste semnatura electronica extinse revine partii care invoca inaintea
instantei semnatura electronica extinsa si care trebuie sa probeze ca aceasta indeplineste conditiile
prevazute de art. 4, pct. 4 din Legea nr. 455/2001.

In ceea ce priveste certificatul calificat, partea care il invoca inaintea instantei trebuie sa probeze
ca furnizorul de servicii de certificare care l-a eliberat indeplineste conditiile prevazute la art. 20
din Legea nr. 455/2001.

De asemenea, partea care invoca in instanta un mecanism securizat de creare a semnaturii trebuie
sa probeze ca acesta indeplineste conditiile prevazute de art. 4, pct. 8 din Legea nr. 455/2001.

In privinta sarcinei probei, Legea nr. 455/2001 stabileste in favoarea celui ce se intemeiaza pe o
semnatura electronica extinsa cateva prezumtii, respectiv:

Semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de
servicii de certificare acreditat, este prezumata a indeplini conditiile legale;

Furnizorul de servicii de certificare acreditat este prezumat a indeplini condiţiile legale
(respectiv cele detaliate la art. 20 din Legea nr. 455/2001);

Dispozitivul securizat de generare a semnaturii, omologat in sensul Legii nr. 455/2001, este
prezumat a indeplini condiţiile legale (ale art. 4 pct. 8 din Legea nr. 455/2001).
Domenii de aplicare

Domeniile de aplicare a semnaturii electronice extinse sunt:
 Depunerea declaratiilor on-line la ANAF;
 Semnarea facturilor (Conform Cod Fiscal);
 Semnarea documentelor trimise catre O.N.R.C. pentru infiintari de societati
comerciale (conform noilor reglementari privind inregistrarea in Registrul
Comertului);
 Raportarile catre CNVM - obligatoriu pentru toate entitatile reglementate si
supravegheate de CNVM;
 Raportarile catre Casele de Sanatate (CNAS, CASMB, OPSNAJ, CASMT);
 Semnarea mesajelor catre alte institutii ale statului (SEAP, CSA-CEDAM, BVB);
 Semnarea si/sau criptarea mesajelor trimise prin e-mail catre parteneri;
 Autentificarea in sisteme informatice private sau pe domeniul societatii etc.
Concluzii finale

Semnatura electronica extinsa poate fi utilizata cu succes in activitatea de creditare, contractul
fiind considerat valabil incheiat daca poarta acest tip de semnatura.

Ajuta la eficientizarea procesului de business pentru companii si clientii acesteia prin facilitatea
comunicarii rapide, de oriunde si oricand, in mod legal si in deplina siguranta, eliminand consumul
ineficient de timp si de resurse umane;

Ofera siguranta prin faptul ca orice modificare, cat de mica, a documentului semnat digital duce
automat la anularea semnaturii, destinatarul avand convingerea ca documentul a ajuns in stare
nealterata;

Ajuta la reducerea costurilor prin eliminarea totala a cheltuielilor legate de manipularea
documentelor pe hartie (imprimare, trimitere, procesare, etc.), un document semnat electronic
avand aceeasi valoare ca si un document tiparit pe hartie;

In cazul ivirii unui litigiu cu privire la documentul ce poarta semnatura electronica, validitatea
acesteia este usor de demonstrat si nu poate fi contestata;