Transcript Prezentare

Acest ghid
doreste sa vina în
sprijinul parinţilor
si sugereaza câteva
tipuri de exercitii
pentru dezvoltarea
abilitatilor auditive
si de dezvoltare a
limbajului
în
familie.
Ghid de stimulare auditiv-verbala în familie,
a copiilor cu implant cohlear
Implantul cohlear oferă copilului posibilitatea
de a auzi normal, dar nu rezolvă şi problema
integrării lui între auzitori.
A auzi nu înseamnă automat şi a vorbi fără a
învăţa limba.
Învăţarea limbajului şi a abilităţilor auditive
este un proces de lungă durată care se desfăşoară
pe parcursul mai multor ani, în funcţie de vârsta
copilului şi de momentul când a fost implantat.
Acest lucru se realizează cu ajutorul logopedului
care trasează şi urmează nişte paşi pentru a învăţa
copilul să audă, să pronunţe şi să înveţe treptat
sa-şi folosească auzul şi limbajul pentru a comunica
cu cei din jur.
Ghid de stimulare auditiv-verbala în familie,
a copiilor cu implant cohlear
Trebuie menţionat faptul că există posibilitatea
ca un număr dintre copiii cu implant cohlear să nu
facă faţă încadrării în şcoala de masă, dacă nu au
un vocabular cu care să opereze şi să comunice.
Scoala presupune o comunicare spontană şi un
vocabular cu care copilul să fie capabil să facă
generalizări şi abstractizări, necesare obţinerii şi
redării informaţiei.
Toate acestea
totală a familiei
copilul. Dacă nu
rezultatele vor fi
socio-educaţională
se pot obţine cu o implicare
de a comunica permanent cu
există aceasta disponibilitate,
reduse şi şansele de integrare
limitate.
Recuperarea precoce- unica sansa
pentru o buna integrare a copilului.

Recuperarea precoce a deficientului de auz
este condiţie esenţială pentru dezvoltarea normală
a personalităţii lui şi unica şansa pentru o bună
integrare şi compensare a handicapului. Copilul
trebuie să înveţe să dea sens noilor informaţii
auditive şi trebuie să trăiască într-un mediu cu
comunicare auditiv-verbală.

Important este ca familia să acorde copilului o
suficientă atenţie, să vorbească permanent cu el,
să-i trezească dorinţa de comunicare, să-l
încurajeze în dezvolatrea auzului şi vorbirii sale.
Eforturile familiei conjugate cu cele ale echipei
medico-psiho-pedagogice, ajută copilul deficient de
auz să învingă multe obstacole care apar în calea
formării şi dezvoltării personalităţii lui, în
parcurgerea diferitelor trepte de învăţământ.
Pregatirea copilului pentru recuperarea
auditiv-verbala



Recuperarea copilului deficient auditiv-verbal
este un proces complex care nu se poate limita
doar la educarea auditiv-verbală, ci urmăreşte şi
integrarea lui socio-educaţională şi profesională.
Procesul de recuperare are ca obiectiv
învăţarea limbajului ca principală formă de
comunicare cu auzitorii, ca o bază a dezvoltării
psihice normale.
Durata
perioadei
pregătitoare
este
condiţionată de vârsta copilului, de nivelul de
dezvoltare psihică şi de implicarea familiei.
Formarea priceperilor şi deprinderilor
de a folosi aparatul fonator
Această activitate este necesară deoarece
copilul deficient de auz nu-şi dezvoltă spontan
motricitatea aparatului fono-articulator prin lalaţie
şi emisii mono- şi bisilabice. Datorită absenţei
auzului, aceste emisii dispar cu înaintarea în vârstă,
neexistând controlul auditiv.
Tipuri de exercitii

Exerciţii de intuire prin pipăit a vibraţiilor toracelui,

Exerciţii pentru dezvoltarea analizatorilor vizual şi
tactil. Aceşti doi analizatori au un rol deosebit în
laringelui şi obrajilor în timpul actului fonotor.
învăţarea limbajului, primul în labiolectură, cel de-al
doilea în perceperea vibraţiilor ce însoţesc
articularea unor sunete. Labiolectura este necesară
copilului cu implant cohlear în situaţiile în care nu
are implantul pe ureche, nu are baterii, se strică
aparatul, este la plajă, face baie.

Exerciţii de respiraţie: suflarea în baloane, bucăţele
de hârtie, un creion sau un obiect cilindric pe masă.
Tipuri de exercitii

Exerciţii de gimnastica facială: umflarea şi sugerea

Exerciţii de gimnastica linguală: limba afară, limba

Exerciţii de mobilitate a valului palatin: exerciţii de
obrajilor, mişcări cu buzele de rotunjire, ţuguiere,
imitarea zâmbetului, imitarea motorului maşinii.
în gură, lingerea buzelor şi a dinţilor.
inspiraţie şi expiraţie cu pensarea nărilor. Emisii
vocale „A“, „O“, „U“,“E“, „I“ cu pensarea nărilor.
Exerciţii zilnice: 2-3 minute repetate pe
parcursul zilei, sub formă de joc.
Antrenamentul auditiv
Antrenamentul auditiv va urmări realizarea
diferenţelor produse de diferite surse sonore,
de exemplu: tobă, fluier, muzicuţă, clopoţel,
jucării sonore.
La început copilului i se arată obiectul care
produce
sunetul
respectiv
pentru
a
se
familiariza cu el.
Într-o primă etapă se dau două surse
sonore, apoi se dau mai multe surse,
familiarizarea se va face treptat. După un
număr de exerciţii copilul trebuie să recunoască
sursa de zgomot.
Antrenamentul auditiv
Exerciţii zilnice: 2-3 minute repetate pe
parcursul zilei, sub formă de joc.
Copilul va fi familiarizat cu zgomotele din casă:
telefon, sonerie, apă la baie.
Antrenamentul auditiv
Exerciţiile se repetă zilnic 5-10 minute,
de mai multe ori în cursul zilei.
Antrenamentul auditiv
Antrenamentul auditiv se continuă cu emisii
vocale:


diferenţierea fonemelor „A“,“I“,“U“,“S“,“S“,
foneme care cuprind toate frecvenţele necesare în
comunicarea verbală.
diferenţierea cuvintelor monosilabice: „OU“,
„URS“, „CAL“, „CAS“, „CUB“, „CAP“, „AC“, „COS“,
„SAL“, „TREN“.

diferenţierea cuvintelor
„FATA“, „COPIL“, „CREION“
bisilabice:
„VACA“,

diferenţierea cuvintelor trisilabice: „BANANA“,
„ELEFANT“, „FLUTURE“, „TELEFON“
Verbalizarea activitatilor
ZILNIC:


Copilul este dus la geam şi întrebat: CUM ESTE
AFARA? PLOUA?, NINGE?, BATE VANTUL?, ESTE
ZIUA?, NOAPTE? URAT?, FRUMOS?, CEATA?
Treptat copilul învaţă şi în timp este capabil să
răspundă singur la întrebarea CUM ESTE AFARA?
Toate activităţile zilnice sunt verbalizate:
- ne sculăm
- unde?
- ne spălăm
- cu cine?
- ne îmbrăcăm
- cu ce?
- mâncăm
- de ce?
- plecăm
- venim
Important
Chiar dacă ni se pare că nu înţelege, că aceste
cuvinte
sunt
grele
pentru
el,
copilul
le
înregistrează, le învaţă şi le va folosi mai târziu.
Toţi membrii familiei vor comunica cu copilul.
Vocabularul copilului este alcătuit în funcţie de
necesităţile lui imediate,grupate pe teme,urmând
formarea unor noţiuni ce duc la generalizări şi
abstractizari. La început copilul învaţă denumirea
obiectelor folosind material intuitiv: imagini,
planşe, mulaje, iar acasă se va exersa pe cât
posibil cu material şi situaţii concrete.
Materialul verbal grafic trebuie să fie
variat, şi nu trebuie repetat cel din cabinetul
logopedic.
Alcatuirea structurilor gramaticale
După însuşirea unui vocabular se trece
alcătuirea structurilor gramaticale simple:
- eu am...
- eu aud...
- eu vad
- ma spal…
la
Alcatuirea structurilor gramaticale
Treptat în alcătuirea structurilor gramaticale
vom folosi toate părţile de vorbire.
IMPORTANT!
În alcătuirea structurilor gramaticale
vom folosi flexiunea verbului: eu, tu, el, ea,
noi etc.
Comunicarea verbala
În comunicarea verbală cu copilul folosim
întrebările: CE ARE?, CE FAC?, UNDE ESTE?,
CINE ESTE?, CUM ESTE?
Avem in vedere ca aceste întrebări să le folosim
la toate persoanele: eu, tu,noi etc.
Vom insista la învăţarea comenzilor: „DU-TE“,
„VINO“, PUNE“, „IA“...
Comunicarea verbala
Avem nevoie de folosirea gestului natural,
indicând cu mâna acţiunea pe care trebuie să o
facă. La fel vom proceda şi cu orientarea în timp şi
spatiu: „ACUM“, „MAINE“, „IERI“, „MAI TARZIU“,
„SUS“,
„JOS“,
“ACOLO“,
„AICI“,
„DUPA“,
„LANGA“, etc.
Exemple:
- acum mâncăm....
- păpuşa este sus....
- mama este acolo...
- mâine plecăm la...
- căţelul este jos...
- eu sunt aici...
Vocabularul copilului
Nu încărcăm vocabularul copilului cu cuvinte şi
noţiuni care nu sunt pentru vârsta lui.
Exemple:
• obiectele din casă:
- dormitor
- baie
- bucatărie
• obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte
• jucării
• fructele şi legumele
• animale şi păsări
Vocabularul copilului
Copilul în joacă învaţă să numere, învaţă zilele
săptămânii, lunile anului şi anotimpurile.
Pentru uşurarea asimilării vom lega învăţarea
cuvintelor de experienţa trăită de el.
Exemple:
• vara este cald, mergem la mare;
• iarna este frig, ninge;
• azi este luni, mergem la grădiniţă;
• ieri a fost duminică, am stat acasă;
• în decembrie vine Moş Crăciun;
• în mai este ziua ta;
Vocabularul copilului
Astfel treptat copilul învaţă şi îşi fixează
aceste noţiuni şi în timp va putea să opereze cu
ele.
IMPORTANT!
Vom căuta să vorbim copilului fară să ne
vadă imaginea labială. Fără dezvoltarea
abilităţilor auditive nu vom putea realiza
comunicarea spontană a copilului cu cei din jur.
De asemenea el nu va reuşi să înveţe cuvinte
noi în mod spontan.
Exercitii pentru dezvoltarea, fixarea
si automatizarea limbajului
De multe ori copiii nu doresc să vorbească după
imagini sau cărţi. Atunci vom căuta să-i atragem
într-un joc distractiv, organizat în casă, la magazin,
în parc, la piaţă.
Exemple:
• în bucătarie putem enumera obiectele
din încăpere cu simple comenzi: „UNDE ESTE
FRIGIDERUL?“, „OALA STA PE ARAGAZ“, „PUNE
CANA
PE
MASA“,
„SPALA
FARFURIA
LA
CHIUVETA“, ETC.
• Vom deschide sertarele şi copilul
explorează singur şi învaţă obiectele.
Exercitii pentru dezvoltarea, fixarea
si automatizarea limbajului
• în baie - ne spălăm pe dinţi cu periuţa,
ne ştergem cu prosopul, facem duş in cadă.
• în dormitor - păpuşa stă pe pat, pune
maşina sub masă, deschide televizorul, unde este
lampa?; stinge lumina!
• la magazin - mergem la magazin să
cumpărăm lapte, pâine, unt, brânză.
• la piaţă - cumpărăm fructe, legume,
punem merele în coş, luăm roşii pentru salată.
• în parc - copiii se joacă cu nisip, mama
stă pe bancă, băiatul se joacă cu mingea, băieţii se
dau în leagăn, pe tobogan etc.
Foarte important !!!
- Nu descurajăm copilul în tendinţele lui de a
pronunţa. Chiar dacă nu spune corect, vom repeta
noi cuvântul până ce el este capabil să pronunţe
inteligibil.
- Nu descurajăm copilul când doreşte să spună
o propoziţie. Vom încerca să-i dăm modelul corect
fără a interveni agresiv în corectare.
- Eşecurile îl dezarmează.
- Vom folosi vocea de intensitate normală şi un
ritm natural în comunicare.
- Nu vom vorbi foarte rar cu o articulaţie
exagerată, pentru că nu poate urmări.
Foarte important !!!
Cheia
succesului
integrării
socio-educationale şi profesionale constă
într-o permanentă comunicare verbală cu cei
din jur şi în dezvoltarea permanentă a
abilităţilor auditive.
Despre autor…
Autoarea prezentei lucrări, psiholog Nicoleta
Cazacu, a studiat defectologia la Universitatea
“Babeş-Bolyai” din Cluj, promoţia 1971.
In anii 1971 – 1976 a lucrat în cadrul Gradiniţei
de copii hipoacuzici Jud. Ilfov, iar în anii 1976 – 2006
în funcţia de logoped principal la Institutul de FonoAudiologie şi Chirurgie funcţională ORL, Clinica Panduri
din Bucureşti.
Despre autor…
Acest ghid este rezultatul unei experienţe de
muncă de 38 de ani în reabilitarea auditiv-verbală a
copilului deficient de auz şi de peste 10 ani de
reabilitare auditiv-verbală a copilului cu implant
cohlear.
După
o
lungă
activitate
profesională
şi
publicistică, doamna Cazacu în continuare activează în
sprijinul familiilor cu copii hipoacuzici, purtători de
implant cohlear.
Ghid de stimulare auditiv-verbala în familie,
a copiilor cu implant cohlear
Acest ghid a
fost realizat din
initiativa Asociatiei
persoanelor
cu
deficiente de auz
“Asculta Viata” si
cu sprijinul firmei
MED-EL,Austria.
Ghid de stimulare auditiv-verbala în familie,
a copiilor cu implant cohlear
Acesta lucrare reprezinta o sinteza
prezentata in Tabara de la Cheia 2010, a
Ghidului de stimulare auditiv-verbala in
familie, editat de Asociatiei persoanelor cu
deficiente de auz “Asculta Viata”, cu sprijinul
firmei MED-EL,Austria.
Pentru a procura ghidul propriu-zis
adresati-va Asociatiei “ Asculta Viata “.