Transcript Direcţii strategice de dezvoltare a sectorului hidroenergetic

Direcţii strategice de
dezvoltare a sectorului
hidroenergetic românesc.
ENERGIA HIDRO
Resursă pentru un mix energetic curat și potențialul
de echilibrare a SEN
Energia hidroelelctrică produsă în România contribuie
integral la îndeplinirea obiectivului naţional asumat pentru
anul 2020 : 24% din consumul final de energie realizat din
surse regenerabile de energie
În anul 2013:
• A fost realizat un consum final de energie din surse
regenerabile de 23,2% faţă de obiectivul intermediar de
19,7%.
• Ponderea energiei hidroelectrice (producţie normalizată) în
total consum de energie electrică din surse regenerabile a
fost de cca. 76%.
• Ponderea energiei hidroelectrice (producţie normalizată) în
total consum de energie din surse regenerabile a fost de cca.
26%
Mixul energetic în România
Producţia de energie hidroelectrică în anul 2014 a
reprezentat cca.29% din totalul producţiei de energie
electrică a României.
Structura productiei in anul 2014
[ 64752 GWh ]
Eolian;
6072; 9.38%
Biomasa;
514; 0.79%
Hidro;
18955; 29.27%
Nuclear
Carbune
Fotovoltaic;
1588; 2.45%
Carbune;
18155; 28.04%
Hidrocarburi;
7795; 12.04%
Hidrocarburi
Hidro
Nuclear;
11673; 18.03%
Eolian
Biomasa
Fotovoltaic
Capacităţi instalate în anul 2014 în hidrocentrale şi
obiectivul pentru 2020:
Capacităţi instalate la 31.12.2014:
• 6122 MW în hidrocentrale de peste 10 MW.
• 586 MW în microhidrocentrale sub 10 MW acreditate pentru sistemul de promovare
prin certificate verzi.
Comparativ cu capacităţile instalate estimate în Planul Naţional de Acţiune în
domeniul Energiei Regenerabile pentru sfârşitul anului 2014:
• 6500 MW pentru hidrocentrale de peste 10 MW.
• 587 MW în microhidrocentrale sub 10 MW.
După cum se poate observa energia hidroelectrică este singura tehnologie care se
încadrează în prevederile PNAER.
Capacităţile instalate estimate în Planul Naţional de Acţiune în domeniul
Energiei Regenerabile pentru anul 2020:
• 7000 MW pentru hidrocentrale de peste 10 MW.
• 729 MW în microhidrocentrale sub 10 MW.
Scheme de sprijin pentru microhidrocentrale
• Producătorii acreditaţi pentru schema de promovare prin
certificate verzi primesc 3 certificate verzi (2,3 certificate
verzi pentru centralele acreditate după 01.01.2013) dacă
centralele hidroelectrice sunt noi şi 2 certificate verzi
dacă sunt retehnologizate.
• În cadrul Programului Operaţional Sectorial Creşterea
Competitivităţii Economice 2007 – 2014 au fost finanţate
proiecte de microhidrocentrale cu până la 50% din
cheltuielile eligibile pentru operatorii privaţi şi 98% pentru
autorităţile publice locale.
• Ajutor investiţional în cadrul Programului RONDINE
(EEA Grants & Norway Grants)
Strategia trebuie să ţină cont şi de
realităţi:
• Preţul apei brute folosite ar trebui să reflecte
potenţialul energetic şi nu consumul.
• Costurile de închiriere a albiei minore
• Venituri nerealizate din certificatele verzi
amânate de la tranzacţionare
• Impozitul pe construcţii speciale
• Reglementarea tranzacţiilor pe piaţa de energie
şi pe piaţa certificatelor verzi
• Reglementări fiscale adecvate
Direcţii de acţiune
• Promovarea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea
producţiei de energie electrică din surse regenerabile în
centrale electrice de puteri mici (sub 500 kW)
• Dezvoltarea structurilor de stocare în vederea creşterii
gradului de penetrare a energiei electrice din surse
regenerabile cu funcţionare discontinuă.
• Spre sisteme hibride ca părţi responsabile cu echilibrarea.
• Piaţa regională de energie electrică, etapă spre piaţa unică
europeană.
• Deschiderea schemelor de promovare către alte State
membre UE.
• Creşterea gradului de integrare în reţelele de distribuţie.
• Microhidrocentralele în strategiile regionale, ca opţiune de
bază pentru alimentarea zonelor rurale.
Ţinte & Obiective

Luând în considerare gama largă de resurse energetice, România își
propune să devină un hub energetic regional prin:
 Valorificarea resurselor
 Identificarea de surse alternative de aprovizionare
 Dezvoltarea interconectărilor (electricitate și gaze naturale)

Pentru atingerea obiectivelor privind asigurarea securităţii energetice,
decarbonizarea şi competitivitatea, printr-un preţ al electricităţii suportabil
la consumatorul final, România se bazează pe utilizarea eficientă a
resurselor energetice interne – inclusiv a potenţialului hidroenergetic.

În vederea asigurării predictibilităţii pentru toate sursele de energie cu
emisii reduse de carbon care pot contribui la realizarea unui mix energetic
echilibrat, diversificat, se impune necesitatea unor investiţii în
echilibrarea SEN şi în extinderea pieţei de comercializare a energiei
produse pe plan intern.
Starea SEN



În perspectiva cadrului de reglementare în domeniul energiei şi
mediului la nivel UE, în orizontul de timp de după 2020, sectorul
energetic al României va trebui să fie adaptat la noi cerinţe, care
implică un grad înalt de flexibilitate pentru a face faţă surselor de
energie intermitente, măririi fluxurilor de electricitate în sistemul
energetic european, prin dezvoltarea interconectărilor şi dezvoltării
de capacităţi de producere cu emisii reduse de carbon.
SEN se confruntă cu riscuri în ceea ce priveşte siguranţa
funcţionării, iar fenomenul este în curs de accentuare, cel puţin până
la sfârşitul anului 2016. SEN este pus în dificultate deosebită în
perioadele în care centralele eoliene sau fotovoltaice lucrează la
putere maximă.
În plus, proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă presupune ca
acestea să dispună de condiţii tehnice pentru a funcţiona în bandă,
în condiţii de siguranţă şi uniformitate.
Energia hidro
– potențialul de echilibrare a SEN



România este singura ţară din UE care, deşi dispune de condiţii naturale
deosebit de favorabile pentru construcţia şi operarea centralelor
hidroenergetice cu acumulare prin pompaj („CHEAP”), nu deţine o astfel
de centrală, deosebit de necesară în condiţiile tehnice actuale ale
sistemului energetic naţional („SEN”).
Centralele de pompaj sunt necesare dezvoltării sectorului energetic
european, în mod deosebit integrării capacităților de producere a energiei
electrice pe baza energiei eoliene, solare şi nucleare.
În prezent, în Comunitatea Europeană sunt în funcţiune 170 de
centrale de pompaj, cu o putere instalată totală de 45.000 MW iar alte
60 de centrale de pompaj se afla în diverse faze de construcţie.
Este esenţială crearea condiţiilor pentru construcţia unei CHEAP în România,
principalele beneficii constând în:
- Serviciile tehnologice de sistem şi de echilibrare pe care le va pune la
dispoziţia Sistemului Energetic Naţional, permiţând României să-şi
îndeplinească angajamentele europene şi obiectivele de strategie
energetică în condiţii de siguranţă.
CHEAP Tarnița-Lăpuștești
Centrala va fi localizată în nord-vestul României, la aproximativ 30 km. de
orașul Cluj Napoca, pe valea râului Someșul Cald
CHEAP Tarnița-Lăpuștești

Proiect strategic de interes național, unic în România, având
drept obiectiv principal creșterea siguranței în funcționare a
sistemului electroenergetic
Obiective:
 Asigurarea funcționării optime și sigure a Sistemului Energetic Național în
condițiile creșterii considerabile a portofoliului capacităților de producție din
surse regenerabile (eolian, solar etc);
 ”Acumulator de energie electrică”, stocarea și transferul acesteia la vârful
curbei de sarcină;
 Furnizarea de servicii tehnologice de sistem pentru România și țările
învecinate pentru asigurarea standardelor de calitate a energiei electrice
 Alternativă durabilă de dezvoltare a potențialului hidroenegetic al României
în contextul resurselor limitate de materii prime, a obținerii unor energii
ieftine și nepoluante.