Temperatura Presiunea si Umiditatea
Download
Report
Transcript Temperatura Presiunea si Umiditatea
Temperatura este proprietatea fizică a unui sistem, prin
care se constată dacă este mai cald sau mai rece.
Ea indică viteza cu care atomii ce alcătuiesc o
substanță care se mișcă, în cazul încălzirii viteza lor
crescând.
Unitatea de măsură în Sistemul Internațional (SI) este
kelvinul (K).
Temperatura 0 K este cea numită zero absolut și este
punctul în care moleculele și atomii au cea mai mică
energie termică. De obicei se folosesc două scări de
temperatură, scara Celsius, cu precădere în țările
europene și scara Fahrenheit, în Statele Unite. Acestea
se definesc cu ajutorul scării Kelvin care constituie scara
fundamentală a temperaturilor în știință și tehnică.
În 1742 Anders Celsius a propus o scară
„inversă” scării Celsius moderne, unde 100 era
temperatura de fierbere, iar 0 cea de îngheț a
apei. El a constatat că temperatura de
înghețare a apei nu depinde practic de
presiune. De asemenea, el a determinat cu o
precizie remarcabilă cum depinde
temperatura de fierbere a apei de presiunea
atmosferică. Datorită influenței mari a presiunii
asupra temperaturii de fierbere a apei el a
propus ca punctul de zero (punctul de fierbere
al apei) să fie fixat la presiunea barometrică
de la nivelul mării, adică la presiune normală.
În 1744, anul morții lui Anders Celsius, botanistul
Carl Linné a inversat scara Celsius, dându-i
forma actuală
Măsurarea presiunilor se poate face cu manometrul.
Manometrul pentru presiunea atmosferică se
numește barometru.
Unitatea SI pentru presiune este pascalul (Pa), egal cu
un Newton pe metru pătrat (N•m-2 sau kg•m-1•s-2).
Această unitate a fost adoptată în 1971; înainte
presiunea în SI era exprimată în N/m2. Este tolerată
unitatea de măsură bar: 1 bar = 105 Pa, ca fiind
foarte apropiată ca mărime de vechea atmosferă
tehnică (at).
Până în anul 1982, prin presiune normală s-a înțeles
presiunea de o atmosferă fizică, adică 760 torr =
101325 Pa. Începând cu anul 1982 BIPM recomandă
drept presiune normală presiunea de 1 bar= 100000
Pa[1], însă această recomandare încă nu s-a impus.
Presiunea atmosferică reprezintă presiunea
exercitată de aerul din atmosferă asupra scoarței
terestre.
Presiunea se măsoară cu barometrul și valoarea ei
poate fi exprimată în mai multe unități de măsură,
cel mai adesea în milimetri coloană de mercur (torr),
dar și în kiloPascali sau atmosfere.
Presiunea aerului este condiționată de greutatea
aerului atmosferic. Presiunea atmosferică care are
capacitatea de a echilibra o coloană de mercur cu
înălțimea de 760 mm la temperatura de 0 °C la
nivelul mării și la latitudinea de 45° este considerată
normală, egală cu o atmosferă.
Umiditatea este cantitatea de vapori de apă conținută
într-un eșantion de aer. Există trei moduri de a exprima
umiditatea: umiditatea absolută, umiditatea relativă și
umiditatea specifică.
Higrometrul este un instrument pentru măsurarea
umidității aerului. Principiul de funcționare a
higrometrului se bazează pe modificarea lungimii unui
fir de păr în funcție de umiditate.
Psihrometrul este un dispozitiv folosit în meteorologie
pentru a masura conținutul de vapori de apă din aer. .
Psihrometrul este alcătuit din două termometre: un
termometru uscat și altul umed, prevăzut cu un
ventilator. În functie de diferența de temperatură dintre
cele două termometre și de presiunea atmosferică,
umiditatea se determină cu ajutorul diagramelor sau a
tabelelor psihrometrice.