Transcript PLANETA TERRA Fisa lectiei

1. Pozitia Terrei in Sist Solar
Orbita a III a, la o dist medie de 150 mil km. fata de Soare
2. Forma reala a P este GEOIDUL,
Geoidul este asemanator cu sferoidul de rotatie( un corp rotund, bombat la
ecuator) Bombarea geoidului este cauzata de miscarea de rotatie Cele mai
mari deviatii locale fata de supr. Geoidului sunt: Vf. Everest( 8850m) si
Groapa Marianelor (-11022m)
Consecinte ale formei de geoid:
1diametrul ecuatorial este mai lung cu 43 km decat diametrul polar.
2 meridianele sunt elipse (nu cercuri)
3. g scade de la Poli la Ecuator
4. cant.de energ. solara scade de la Ecuator la Poli
Tabel: cele mai importante date cantitative ale Pamantului
Diametrul
12 753 km
Temp min
- 890 C
Masa
5.9736 × 1024 k
g
Temp. max
57,70 C
Volumul
1 083 x1012km3
R. ecuatoriala
6378,1 km
Densitatea
5,515 g/cm3
R. polara
6356k,8 km
Dist.
min.PamantSoare
(periheliu)
147,098,290 k
m
Suprafata
510 072 000
km2
Dist max.
Pamant-Soare
(afeliu)
152 098 232
km
S. uscatului
148 940 000
km2 (29,2%)
g (acceleratia
gravitationala)
la ecuator
9,78m/s2
S. apei
361 132 000
km2 (70,8%)
g la poli
9,83 m/s2
Circumf. ec
40 075,16 km
g (la supraf)
9,81 m/s2
Circumf. Pol.
40 008 km
Timpul de
rotatie
23 h 56’04 “
Inclinarea axei
230 27’
Timpul de
revolutie
365 zile 5h
Sateliti naturali
1. Luna
Viteza medie
orbitala
29,78 km/s
(107.200 km/h
)
3 PROPRIETATI FIZICE
a. DENSITATEA
b. PRESIUNEA
Densitatea medie: 5,5g/ cm3
Presiunea litostatica creste direct proportional cu
SCOARTA:
2-3 g/cm3
adancimea pt ca in ceasta directie creste greutatea
MANTA:
4-6 g/cm3
coloanei de roci. In nucleul Pamantului , presiunea ajunge la
NUCLEUL
17 g/cm3
3-4 mil atm.
C Temperatura in interiorul Pamantului
Creste, cu adancimea. cu 25 °C / km de adancime (aceasta valoare se numeste gradientul termic
vertical} In nucleul Pamantului T=5000-10 0000 °C
La suprafata Pamantului temp medie este de 140 C. Temp max si min: vezi tabelul
D Forta de atractie gravitationala (Gravitatia)
Forta de atractie exercitata de Pamant asupra unui corp aflat pe suprafata sau in apropierea sa
Mentine toate corpurile pe Pamant, si in jurul acestuia, in campul gravitational terestru (
atmosfera, hidrosfera, inclusiv Luna)
Luna) ; variaza cu latitudinea (creste de la ec. la poli) si cu altitudinea. (scade cu cresterea altitudinii
de la nivelul marii la 8850m). Atractia gravitationala este implicata in curgerea raurilor, deplasarea
ghetarilor, formarea vanturilor, producerea alunecarilor de teren, etc. Atrctia gravitationala dintre
Pamant, Luna si Soare este cauza mareelor (fluxul si refluxul)
E Magnetismul terestru
Campul magnetic terestru este aemanator cu cel al unui dipol magnetic ( magnet bara) Polii
magnetici sunt apropiati de cei geografici
Campul magnetic este generat de miscarile convective ale magmei din nucleul extern;
Campul magnetic terestru se manifesta intr-un spatiu in jurul Pamantului, numit magnetosfera
Magnetismul terestru este influentat de activitatea solara fiind perturbat atunci cand au loc furtuni
Solare..Aceasta protejeaza planeta prin captarea particulelor aduse de vantul solar.
Cand plasma solara intra in atmosfera terestra, ea este atrasa deasupra polilor magnetici unde
se formeaza aurorele polare ( fenomene luminoase - ionizari ale atomilor din atmosfera)
F Inclinarea axei polilor geografici
Axa polilor geografici (linia imaginara care strapunge suprf. Terrei in punctele care marcheaza polii)
nu este perpendic. pe planul orbitei terestre, ci inclinata , facand cu verticala la aceasta un unghi
de 230 27 min, iar cu planul orbitei un
unghi de 660 33min
Consecinte:
-repartitia inegala pe supr. Terestra a
cant de energ. Solara,
care scade treptat de la ecuaror
la poli
-variatia in timpul anului a duratei perioadei
de lumina si intuneric
-formarea anotimpurilor
MISCARILE PAMANTULUI SI CONSECINTELE LOR
1.
MISCAREA DE ROTATIE
Miscarea efectuata de Pamant in jurul axei polilor geografici.
Polul geografic este cel orientat spre Steaua Polara este numit
Polul Nord.
Directia: V-E, in jurul axei polilor;
Durata: 24h 56’ 4’’
Viteza: scade de la Ec. la poli , deoarece in aceeasi directie descreste
lungimea cercurilor paralele;
Viteza de rotatie la Ec: 465m/s (lungimea/circumferinta cercului ecuatorial
este maxima: vezi tab. Pag 1)
Viteza de rotatie la latitudinea de 600: 345m/s
Viteza de rotatie la Poli: 0 m/s (lungimea paralelei este 0; polii sunt puncte)
Consecintele miscarii de rotatie
a. Alternanta zilelor si a noptilor
Datorita formei sale de geoid Pamantul nu poate fi luminat pe toata
suprafata lui in acelasi timp.
In cursul miscarii de rotatie Pamantul expune pe rand spre Soare, cate o
parte din suprf. sa. Pe aceasta parte luminata (aflata spre Soare ) este zi,
iar Pe partea opusa, ascunsa Soarelui, aflata in intuneric, este noapte
Durata zilei si anoptii este permanent egala doar la Ecuator (cate 12 h)
Intre ecuator si cercurile polare durata zilei si a noptii se modifica in timpul
anului datorita combinarii efectelor miscarii de rotatie cu cele ale miscarii de
revolutie si cu Inclinarea axei polilor : astfel ziua are durata maxima la solstitiul
de vara al fiecarei emisfere, iar noaptea are durata maxima la solstitiul de iarna
al fiecarei emisfere.
Intre cercurile polare si poli , in timpul unui an se succed : ziua de sase luni
(ziua polara) cu noaptea de sase luni (noaptea polara)
b. Variatia ori pe Glob (vezi manual, Harta fusurilor orare)
Orice punct de pa Glob executa o rotatie completa (3600) in 24h 56’ 4’’
Calculand 3600 :24 h =150 , rezulta ca fiecare punct parcurge intr-o ora 150 de
longitudine. Deci din 15 in 15 grade de longitudine exista o diferenta de 1 ora
Distanta de 15 grade de longitudine se numeste fus orar. Rezulta ca Terra are 24
fusuri orare. In mod conventional primul fus orar este cel prin mijlocul caruia trece
Meridianul de 00 (meridianul Greenwich/Primul Meridian). De aceea se consideara
ca “timp universal” timpul meridianului 0 (GMT), iar numerotarea fusurilor orare se
de la primul fus orar catre est. De la primul fus orar, catre est se adauga cate o ora
dupa fiecare 150 longitudine, iar catre vest se ccade cate o ora,
pentru stabilirea orei oficiale .
Teritoriul Romaniei situat intre meridianele de 20-300
Long. Estica, se afla in intregime in al II lea fus orar, deci ora oficiala/locala a
Romaniei Este GMT+2 h. (Cand la Lndra este ora 0 la Bucuresti este ora 2:00
c. Variatia temp aerului in 24 h
Datorita miscarii de rotatie care duce la alternanta zilei cu noaptea, in 24 ore
Ziua, suprafata Pamantului se incalzeste, iar noaptea se raceste. Aceste fen.
Se transmit atmosferei, astfel incat temp aerului este mai mare ziua (maxima
La cateva ore dupa amiaza) si mica noaptea (min. la cateva ore inaintea rasaRitului Soarelui)
d. Abaterea corpurilor aflate in miscare
ACTIONEAZA FORTA CORIOLIS (forta de inertie care apare datorita misc de
rotatie a Pamantului)
Asupra corpurilor aflate in miscare pe suprafata terestra (vanturi, curenti
oceanici, fluvii) actioneaza o forta de inertie care apare datorita misc de
rotatie a Pamantului, numita dupa descoperitorul ei Forta lui Coriolis.
Astfel corpurile aflate in miscare sunt deviate;
-In emisfera nordica: spre dreapta
--in emisfera sudica: spre stanga
-Cauza o constituie vitezele inegale cu care se deplaseaza corpurile pe
suprafata
Terestra corelata cu reducerea vitezei de rotatie de la ecuator la poli (vezi
Miscarea de rotatie)
2. MISCAREA DE REVOLUTIE
Este miscarea Pamantului in
Jurul Soarelui, pe o orbita in
forma de elipsa, nu de cerc.
Soarele se afla intr-un focar al
Acestei elipse, de aceea dist
Soare-Pamant este variabila:
-minima la periheliu:
147 100 000 km
-maxima la afeliu:
152 100 000 km
Durata: 365 zile, 6
ore, 9 min, 9 sec, durata numita
Anul sideral
Anul calendaristic are 365 zile,
Pentru a compensa diferenta
Intre aul sideral si cel calendaris
tic, se adauga, din 4 in 4 ani, o zi la luna februarie. Anul in care luna februarie are 29 zile se numeste an bisect . Ultimul an bisect a fost 2012
Viteza medie cde revolutie a Pamantului in jurul Soarelui : 29,7 km/s. Deci intr-o zi Pamantul parcurge a 365-a parte din drumul lui in jurul Soarelui
Consecintele miscarii de revolutie
Axa polilor nu este verticala. Daca axa ar fi fost verticala la planul orbitei:
-Zilele ar fi egale cu noptile pe tot timpul anului
-temp. ar fi scazut constant de la Ecuator la Poli
Datorita inclinarii axei , Pamantul expune spre Soare, in timul revolutiei, pe rand, o mai mare
parte din emisfera nordica si mai putin din cea sudica si invers
Iluminarea si incalzirea neuniforme ale celor 2 emisfere in timpul miscarii de revolutie
determina:
A Formarea anotimpurilor
Anotimpurile sunt determinate de 4 momente definitorii ale miscarii de revolutie a Pamantului
Intr-un an: doua echinoctii si doua solstitii
Solstitiile
Echinoctiile:
De vara: 22 iun; de iarna: 22 dec
De primavara: 21 martie (incepe primavara
La solstitiul de vara Pamantul expune spre
In emisf. nordica si toamna in cea sudica)
Soare
De toamana: 23 sept; (incepe primavara in
cea mai mare Parte din emisf. N, razele S cad
emisf sudica si toamna in cea nordica
perpendicular pe Tropicul de Nord Incepe vara
La cele 2 echinoctii razele S cad perp pe ec.;
in emisfera nordica (iarna, in cea sudica)
cei 2 poli primesc ceeasi cant de energ.
La solstitiul de iarna Pamantul expune spre
Ziua si noaptea sunt egale pe toata suprafata Soare cea mai mare parte a emisf. S. Razele S
Pamantului (12 ore)
Cad Perpen dicular pe Tropicul de Sud. Incepe
vara in emisfera sudica (iarna, in cea nordica)
B Durata zilelor si a noptilor:
Variatia in timpul anului a duratei perioadeide lumina si intuneric
in regiunle polare: La Polul Nord: in intervalul 21 03 – 23 09,
cand emisfera nordica este mai mult luminata, Soarele nu
apune. In regiunea Polului Nord este asa-numita „ zi polara”
(durata=6 luni); in aceeasi perioada, la Polul Sud, soarele nu mai
rasare; este „noaptea polara” (durata=6 luni). In intervalul 23 09 –
21 03, fenomenul se produce exact invers: La PolulNord este
in afara regiunilor polare Durata zilei si a noptii variaza in
decursul anului. Astfel, in emisfera nordica, durata zilei
creste continuu de la echinoctiul de primavara la solstitiul
de vara (cand are durata maxima) si scade de la solstitiul de vara
, pana la echinoctiul de toamna.
De la echinoctiul de toamana pana la solstitiul de iarna, ziua este
in continua scadere, atingand durata minima la 22 dec.; Apoi ziua
creste continuu pana la echinoctiul de primavara, ziua ramanand
insa mai scurta decat noaptea in tot acest interval.
In functie de durata zilelor si a nopilor se formeaza anotimpurile.
La latitudini mijlocii se formeaza cele 4 anotimpuri;