Transcript Biodinamica Segmentelor Cinetice ale Corpului ass. univ. Lilian Globa

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie
“Nicolae Testemiţanu”
Catedra Anatomia Omului
Biodinamica Segmentelor
Cinetice ale Corpului
ass. univ. Lilian Globa
Mişcarea
Toate câte sunt în lume, de la mari
până la mici, pururi sunt în mişcare…
(Gh. Şincai, Î, 9)
Biomecanica
Biomecanica - este o ştiinţă care
analizează activitatea musculară a omului, în
baza legilor mecanicii şi a particularităţilor
anatomo - fiziologice ale sistemului locomotor
(osteo-artro-muscular).
Activitatea musculară poate fi:
Statică
 Dinamică

Forţele de acţiune

Externe



Forţa de greutate
Forţa reacţiei de sprijin
 Forţa de frecare
 Forţa de rezistenţă a mediului
Interne (apar la interacţiunea diferitor segmente constitutive)


Pasive
 Forţele de atracţie elastice a ţesuturilor moi – ligamente, fascii,
muşchi)
 Forţa de rezistenţă a oaselor, cartilajelor, coeziunea lichidului
sinovial
Active
 Contracţia musculară
 Forţa de inerţie (se opune forţelor care sau accelerează sau
frânează mişcarea)
Statica corpului

Pentru determinarea poziţiei statice a
corpului primordial este cunoaşterea
Centrului de greutate
Centrul de greutate

Centrul de greutate se
localizează în planul
sagital la nivelul
vertebrei S2 anterior cu
7 cm
La un bărbat cu înălţimea
170 cm CG este la 90
cm de la sol.
Centrul de greutate




Se localizează în planul
sagital la nivelul vertebrei S2
anterior cu 7 cm
La femei centrul de greutate
este amplasat ceva mai jos
De asemenea localizarea
centrului de greutate depinde
şi de tipul constituţional
Nou-născut centrul de
greutate este la nivelul Th 5-6
Aria de sprijin
Aria de sprijin este
terenul dintre punctele
extreme ale
suprafeţelor de sprijin
Aria de sprijin
Ţinuta
Ţinuta prezintă poziţia firească,
neforţată, liberă, în care
persoana este obişnuită săşi ţină corpul în stare de
repaus
Tipuri ale ţinutei:
1.
Normală
2.
Redresată
3.
Gârbovită
4.
Lordotică
5.
Cifotică
°- C7,Th7 ,S1
Statica corpului (echilibrul)
Menţinerea echilibrului


Simetric
Asimetric


Stabil
Instabil
Menţinerea echilibrului
Poziţii Statice cu sprijin inferior














Poziţia stând
Poziţia pe vârfuri
Poziţie stând asimetric
Poziţia stând cu piciorul ridicat înainte
Poziţia stând cu piciorul ridicat înapoi
Poziţia cumpănă cu braţele înainte
Poziţia de flexiune a trunchiului
Poziţia stând pe genunchi
Poziţia şezând
Poziţia stând cu genunchii îndoiţi
Poziţia stând pe mâini
Poziţia pod
Poziţia în sprijin culcat înainte
Menţinerea
echilibrului


1.
2.
3.
Suprafaţa de sprijin
3 tipuri de poziţii
verticale:
Antropometrică
(poziţie echilibrată)
Comodă (liberă)
Încordată (militară)
Menţinerea echilibrului
Poziţii Statice cu sprijin superior






Poziţia atârnat cu braţele întinse
Poziţia atârnate echer
Poziţie atârnate planşe înainte
Poziţie atârnate planşe înapoi
Poziţia stând cu piciorul ridicat înapoi
Poziţii cu sprijin la aparate






Poziţia în sprijin la paralele
Poziţia în sprijin la inele
Poziţie cumpănă liberă l la paralele
Poziţie în sprijin orizontal la inele
Poziţia în sprijin la bara fixă
Miologie generală

Contracţie




Relaxare






Contracţia muşchiului scurtat
Contracţia muşchiului în poziţie medie
Contracţia muşchiului întins
Relaxarea muşchiului scurtat
Relaxarea muşchiului în poziţie medie
Relaxarea muşchiului întins
Tonus
Contracţie izometrică (statică)
Contracţie izotonică (dinamică)
Miologie generală







Forţa de tracţiune a muşchiului depinde de aria secţiunii
fiziologice şi nu de cea anatomică.
Inserţia şi originea (punctul fix şi punctul mobil). Unghiul de fixare.
Momentul forţei (oase sesamoide, ridicături, retinacole)
Scurtarea muşchiului
Legea de “aur a mecanicii”. Muşchi puternici şi muşchi rapizi
Acţiune paradoxală a muşchiului
Sinergism şi antagonism
Lucrul muşchiului:






De confruntare (efect pozitiv)
De menţinere (efect neutru)
De cedare (efect negativ)
Active
Pasive
Balistice
Miologie generală
Perechi de forţe musculare se sumează
(legea paralelogramului)
 În rotaţii vectorul forţelor sunt opuse şi
paralele
 Lanţuri cinematice, grade de libertate ale
articulaţiilor şi sumarea lor

Dinamica coloanei vertebrale
Articulaţiile dintre vertebre (zigapofiziale, discurile
intervertebrale), amplituda mişcărilor de flexie şi
extensie de 170° – 245°.
Muşchii, care participă la extensia coloanei
vertebrale:
1. m. erector spinae şi părţile lui componente:



2.
m. transversospinalis:



3.
m. iliocostalis,
m. longissimus,
m. spinalis,
m. semispinalis,
m. m. multifidi
et rotatores.
În partea de sus – m. trapezius, m. m. splenius
capitia et cervicis.
La flexia trunchiului participă:
1. m. m. recti abdominis,
2. m. m. obliqui abdominis (externi et interni),
3. m. m. scaleni,
4. m. m. longi colli,
5. m. m. sternocleidomastoidei.
Dinamica coloanei vertebrale
Îndoirea laterală – în dreapta
şi în stânga (din poziţia
iniţială verticală) în plan
frontal are loc la
contractarea simultană a:
1.
2.
muşchilor flexori şi
extensori ai trunchiului,
muşchiului pătrat lombar a
părţii corespunzătoare.
Amplitudinea acestei mişcări
are valoare medie de 55°.
Dinamica coloanei vertebrale
Mişcările de rotaţie (torsiune,
torsio) ale coloanei vertebrale
în jurul vertical (în ortostatism
de 90 °, în poziţie şezând – de
54 °) sunt efectuate de
muşchii:
1.
2.
3.
4.
5.
m. transversospinalis (mm.
rotatores et mm. multifidi),
m. obliqus externus
abdominis,
m. m. scaleni - a părţii
corespunzătoare,
m. m. obliquus internus
abdominis
m. m. splenii capitis et cervicis
de partea opusă.
Dinamica coastelor
(în articulaţiile costovertebrale şi sternocostale).
Amplitudinea mişcărilor toracelui:
la inspiraţie
- în sus cu 1 cm,
sternul
- anterior cu 5 cm;
circumferinţa toracelui se măreşte cu 10 cm.
Muşchii Respiraţiei
La inspiraţie participă:
1.
2.
3.
4.
5.
diaphragma,
m. m. intercostales
externi,
m. m. levatores
costarum,
m. m. serrati
posteriores superiores,
m. m. scaleni.
Muşchii Respiraţiei
La expiraţie participă:
 muşchii toracelui:
1.
2.
3.

m. transversus thoracis,
m. m. intercostales
interni,
m. m. serrati posteriores
inferiores;
muşchii abdomenului:
1.
2.
3.
m.m. recti abdominis,
m.m. obliqui externi et
interni abdominis,
m. m. transversi
abdominis.
Dinamica capului
Mişcările în articulaţia atlanto-occipitală:
extensie (darea capului înapoi – retroflexie)
1.
m. m. trapezi;
2.
m. m. sternocleidomastoidei,
3.
m. m. splenii capitis,
4.
m. m. longissimi capitis,
5.
m. m. semispinales capitis,
6.
m. m. recti capitis posteriores majores et minores,
7.
m. m. obliqui capitis superiores;
Dinamica capului
Mişcările în articulaţia atlanto-occipitală:
flexie (aplecarea capului înainte –
anteroflexie):
1. mm. recti capitis anteriores,
2. mm. longi capitis,
3. mm. recti capitis laterales
4. muşchii supra hioidieni şi infrahioidieni
Dinamica capului
Înclinarea laterală a capului este realizată
de aceaşi muşchi flexori şi extensori,
când ei se contractă exclusiv dintr-o
singură parte.
Rotirea capului împreună cu atlasul la
dreapta sau la stânga (în articulaţiile
atlantoaxiale mediană şi laterale) în
jurul apofizei odontoide a epistrofeului
este efectuată de următorii muşchi:
1.
mm. splenii capitis,
2.
mm. longissimi capitis,
3.
mm. obliqui capitis inferiores de
aceeaşi parte
4.
m. sternocleidomastoideus de partea
opusă.
Dinamica
mandibulei
În articulaţiile temporo-mandibulare muşchii
realizează următoarele mişcări:

ridicarea mandibulei
1.
2.
3.

coborârea mandibulei:
1.
2.
3.
4.

mm. pterygoidei laterales;
retropulsarea mandibulei:
1.

mm. digastrici,
mm. geniohyoidei,
mm. mylohyoidei, mm.
infrahyoidei;
propulsarea mandibulei:
1.

mm. temporales,
mm. masseter,
mm. pterygoidei mediales;
mm. temporales (fasciculele
posterioare);
mişcări laterale ale mandibulei:
1.
m. pteryhoideus lateralis (de partea opusă).
Dinamica feţei
mimica
Pars alaris m.
nasalis
Orbicularis oculi
Procerus + pars
transversalis
m.nasalis
Corrugaror
supercilii
Fronto-occipitalis
Dinamica feţei
mimica
Levator labii
superioris +
depresor labii
inferioris
Risorius +
depresor labi
inferioris
Risorius
Zigomaticus
major + minor
Buccinator +
orbicularis oris
Dinamica feţei
mimica
Platisma
Labi inferioris
Depresor anguli
oris
Orbicularis oris
Risorius + levator
labii superioris +
depresor labii
inferioris
Dinamica membrului superior
Mişcările scapulei şi ale claviculei în
articulaţiile sternoclaviculare
acromioclaviculare:

deplasarea anterioară şi în partea
laterală:
1.
2.
3.

m. serratus anterior,
m. pectoralis minor,
m. m. pectoralis major (prin
intermediul humerusului);
deplasarea posterioară şi în partea
medială (spre coloana vertebrală) a
scapulei:
1.
2.
3.
m. trapezius,
mm. rhomboidei,
m. latissimus dorsi (prin intermediul
humerusului);
Dinamica membrului superior
Ridicarea scapulei şi a claviculei:
1.
m. levator scapulae,
2.
mm. rhomboidei,
3.
m. sternocleidomastoideus,
4.
m. trapezius (fasciculele
superioare);
Coborârea scapulei şi a claviculei:
1.
fasciculele inferioare ale m.
trapezius
2.
m. serratus anterior,
3.
m. pectoralis minor,
4.
m. sublavius;
Dinamica membrului superior
Rotirea scapulei în jurul axului
sagital:
rotaţia unghiului inferior - lateral –
1.
m. serratus anterior (digitaţiile
inferioare),
2.
m. trapezius (fasciculele
superioare);
rotaţia unghiul inferior - medial (spre
coloana vertebrală) –
1.
mm. rhomboidei,
2.
m. levator scapulae
3.
m. trapezius (fasciculele
inferioare);
4.
m. pectoralis minor.
Dinamica membrului superior
Mişcările braţului în articulaţia
scapulohumerală:
abducţia – 100 °
1.
2.
mm. deltoideus,
supraspinatus;
adducţia
1.
2.
3.
4.
Dinamica
membrului superior
m. pectoralis major,
m. latissimus dorsi,
m. subscapularis,
m. infraspinatus;
flexie – 120 °,
1.
2.
3.
m. deltoideus (fasciculele anterioare),
m. pectoralis major, m. biceps brachii,
m. coracobrachialis;
extensie
1.
2.
3.
4.
m. deltoideus (fasciculele posterioare),
m. triceps brachii (capătul lung),
m. latissimus dorsi, m. teres major,
m. infraspinatus;
pronaţie - 35 °.
1.
2.
3.
4.
5.
m. deltoideus (fasciculele anterioare),
m. pectoralis major,
m. latissimus dorsi,
m. teres major,
m. subscapularis;
supinaţie
1.
2.
3.
m. deltoideus (fasciculele posterioare),
m. teres minor,
m. infraspinatus.
Dinamica membrului superior
Mişcările în articulaţia cotului:
amplitudinea – flexie – extensie –
140 °, pronaţie şi supinaţie – 130 °.
flexie:
1.
2.
3.
m. brachialis,
m. biceps brachii,
m. pronator teres;
extensie:
1.
2.
m. triceps brachii,
m. anconeus;
pronaţie:
1.
2.
m. pronator teres,
m. pronator quadratus;
supinaţie:
1.
2.
m. supinator,
m. biceps brachii.
Dinamica membrului superior
Mişcările mâinii în articulaţiile radiocarpiană şi
mediocarpiană: amplitudinea – flexie –
extensie – în jurul la 150 °, abducţie –
80°.
Muşchii ce modifică poziţia mâinii:
flexia mâinii: m. flexor carpi ulnaris, m. flexor carpi
radialis, m. flexor digitorum superficialis,
m. flexor digitorum profundus, m. flexor
pollicis longus, m. palmaris longus;
extensia mâinii: mm. extensores carpi radialis
longus et brevis, m. extensor carpi
ulnaris, m. extensor digitorum, mm.
extensores pollicis longus et brevis, m.
extensor indicis, m. extensor digiti
minimi.
adducţie: mm. flexor carpi ulnaris, m. extensor
carpi ulnaris;
abducţie : mm. flexor carpi radialis, m. extensor
carpi radialis longus, m. extensor carpi
radialis brevis.
Dinamica membrului superior
Muşchii ce efctuează mişcările policelui în articulaţia
carpometacarpiană:
opoziţie: m. oppones policis;
flexie:
m. flexor pollicis longus, m. flexor pollicis brevis;
extensie: m. extensor pollicis longus, m. extensor pollicis
brevis;
abducţie: m. abductor pollicis longus, m. abductor pollicis
brevis;
adducţie: m. adductor pollicis.
Mişcările degetelor II – V ale mâinii:
flexie – m. flexor digitorum superficialis, m. flexor digitorum
profundus (la flexia falangelor proximale iau parte –
mm. interossei şi mm. lumbricales);
extensie – m. extensor digitorum.
adducerea către degetul mijlociu – mm. interossei palmares.
abducerea de la degetul mijlociu – mm. interossei dorsales.
Mişcările indicelui: extensie – m. extensor indicis.
Mişcările mezinului: extensie – m. extensor digiti minimi.
Dinamica membrului inferior
Mişcările în articulaţia coxofemurală:
amplitudinea flexiei şi extensiei
coapsei – 80 ° (în poziţie de
redresare a mebrului inferior) şi
120° (în poziţie de flexie în
articulaţia genunchiului); abducţie –
adducţie – 70 ° – 75 °, rotaţie în
jurul axului longitudinal – 55 °.
flexia coapsei:
1.
2.
3.
4.
5.
mm. iliopsoas,
m. rectus femoris,
m. sartorius,
m. tensor faciae latae,
m. pectineus;
extensia coapsei:
1.
2.
3.
4.
m. gluteus maximus,
m. biceps femoris,
m. semimembranosus,
m. semitendinosus;
Dinamica membrului inferior
adducţia coapsei (adductio):
1.
2.
3.
4.
5.
m. adductor magnus et
minimus,
m. adductor longus,
m. adductor brevis,
m. pectineus,
m. gracilis;
abducţia coapsei (abductio):
1.
2.
m. gluteus medius,
m. gluteus minimus;
rotirea coapsei înăuntru:
1.
2.
3.
m. gluteus medius (fasciculele
anterioare),
m. gluteus minimus,
m. tensor fasciae latae;
rotirea coapsei în afară:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
m. gluteus maximus,
m. gluteus medius (fasciculele
posterioare),
m. gluteus minimus,
m. sartorius,
m. iliopsoas,
m. quadratus femoris,
m. obturatorius externus et m.
obturatorius internus.
i
p
Dinamica membrului inferior
Mişcările
în articulaţia genunchiului:
amplitudinea flexiei – extensiei gambei
– 135 ° (extensie 30 °), rotaţie în jurul
axului longitudinal – 40 °;
flexie: m. biceps femoris, m.
semimembranosus, m. semitendinosus,
m. popliteus et m. gastrocnemius, m.
sartorius;
extensie: m. quadriceps;
pronaţie (în poziţie de flexie): m.
semimembranosus, m. semitendinosus,
m. sartorius, m. gracilis, m. popliteus,
m. gastrocnemius (capătul medial);
supinaţie: mm. biceps femoris, m.
gastrocnemius (capătul fibular).
Dinamica membrului inferior
Articulaţiile piciorului (talocrurală şi talocalcaneonaviculară):
amplitudinea flexie – extensie – 59 °, abducţie – adducţie – 17 °, rotaţie
(pronaţie-supinaţie) – 22 °;
flexie: m. triceps surae, m. flexor digitorum longus, m. tibialis posterior,
m. flexor hallucis longus;
extensie: m. tibialis anterior, m. extensor hallucis longus; m. extensor
digitorum longus;
adducţia: m. tibialis anterior, m. tibialis posterior;
abducţie: mm. peroneus longus, peroneus brevis;
pronaţie: m. peroneus longus, m. peroneus brevis;
supinaţie: m. tibialis anterior, m. tibialis posterior, m. flexor digitorum
longus, m. flexor hallucis longus.
Mişcările halucelui:
flexie:
m. flexor hallucis longus, m. flexor hallucis brevis;
extensie: m. extensor hallucis longus, m. extensor hallucis brevis;
adducţia : m. adductor hallucis;
abducţia : m. abductor hallucis.
Mişcările degetelor II – V:
flexie
– m. flexor digitorum longus, m. flexor digitorum brevis,
extensie – m. extensor digitorum longus, m. extensor digitorum brevis.
Dinamica corpului (mersul)
Mersul prezintă o formă cea mai frecventă de deplasarea corpului în spaţiu.
Ciclul mersului este Pasul dublu alcătuit: a) semi-pas posterior şi b) semi-pas
anterior (cu sprijin dublu)
Sunt următoarele faze ale mersului:
I fază – atingerea călcâiului piciorului anterior a sprijinului şi apoi rostogolirea
tălpii de la călcâi spre vârf
II fază – fiind în sprijin pe toată talpa; tot membrul inferior se verticaliziază;
corpul este în punctul cel mai superior
III fază – toată greutatea se deplasează pe vârfurile piciorului de sprijin şi se
finisează cu respingerea posterioară; sprijin dublu
IV fază – piciorul devine liber; se flectează în articulaţia genunchiului
V fază – piciorul liber vine în poziţie verticală; greutatea corpului se deplasează spre
piciorul liber
VI fază – gamba piciorului liber este extinsă la max.; se finisează cu atingerea
sprijinului (trece în faza I); sprijin dublu
Membrele superioare se mişcă înainte şi înapoi, formând balanţă anterioară şi
posterioară
Dinamica corpului (mersul)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Mers înapoi
Mersul pe vârfuri
Mers sportiv
Mers cu picioarele semiflectate
Urcarea pe scări
Coborârea de pe scări
Dinamica corpului (mersul)
Dinamica corpului (alergarea)
Alergarea fiind de asemenea mersului o
mişcare complexă, ciclică se deosebeşte de
ultima prin lipsa sprijinului dublu şi apariţiei în
schimb a momentului de zbor
Dinamica corpului (alergarea)