Transcript Construirea unei “Retele de Prevenire” Prezentarea Nr. 21 1. Curicula • Conceptul Retelei de Prevenire. – Slide-uri 2-5 • Partile Componente ale Retelei de Prevenire. – Slide-uri.

Construirea unei
“Retele de Prevenire”
Prezentarea Nr. 21
1. Curicula
• Conceptul Retelei de Prevenire.
– Slide-uri 2-5
• Partile Componente ale Retelei de
Prevenire.
– Slide-uri 6-13
• Viitorul Retelei de Prevenire.
– Slide-uri 14-20
2. De ce Neaparat o Retea?
• Incepand din anul 2001 biosecuritatea a devenit din ce in ce
mai importanta.
• Combinatia de evenimente din 2001 (scrisorile cu antrax si
atacul din 11 septembrie) a dus la o viziune asupra
biosecuritatii din perspectiva bioterorismului, avand ca
obiectiv prevenirea accesului neautorizat la patogenii din
laboratoare.
• Bioterorismul este o amenintare ilustrata de mai multe
exemple istorice cum ar fi: Aum Shinrikyo in Japonia,
Rajneeshees precum si atacurile cu antrax prin posta din
SUA.
• Bioterorismul nu este singura sau unica provocare generata
de cercetarea in stiintele biologice in secolul 21.
3. Teoria Asimilarii
• In viitor, pe masura ce stiintele biologice progreseaza,
exista posibilitatea de a se dezvolta un proces de
cerere si oferta care va duce la asimilarea armelor
biologice in arsenalele Statelor.
• ‘Oferta’ stiintelor biologice: tehnologii si capabilitati noi
care vor creste utilitatea armelor biologice.
• ‘Cerere’ din partea ‘noilor razboaie’ ale secolului 21
care sunt “in mod radical diferite fata de cele din era
razboiului rece” si care incurajeaza re-echiparea
/modernizarea arsenalelor.
• Genereaza posibilitatea asimilarii de noi categorii de
arme in arsenalele Statelor.
4. Amenintari Multidimensionale
• Sumarul amenintarilor:
– Amenintarea terorismului;
– Amenintarile datorate asimilarii / programelor
nationale de arme biologice (BW);
– Amenintarea potentiala datorata accesului
nelimitat la stiintele biologice in progres;
• ‘Nici un punct critic’ al amenintarilor
– Actorii, materialele si informatiile potentiale care
pot fi legate de problema dublei utilizari exista la
nivele internationale, regionale, nationale, locale si
individuale.
5. De la Individ la International
• Noua realitate este foarte simpla. Este nevoie
de actiune la toate nivelele: individual, subnational, national, regional, intre cei motivati de
acelasi scop, si international, public, privat,
guvernmental si interguvernamental.
Rezolvarea problemelor legate de armele
biologice necesita o serie de masuri care se
aplica de la Individ la International.
Jez Littlewood
6. Ce este “Reteaua de Prevenire”
• In raspuns la provocarile puse de armele
biologice, trebuie sa implementam o serie
de masuri… care sa se aplice la o serie de
nivele, de la individ la international.
• Unii, cum ar fi Pearson, Dando si
Comitetul International al Crucii Rosii, s-au
referit la aceasta serie de masuri numind-o
‘Reteaua de Prevenire’.
7. Scopul Retelei
In concluzie, prin integrarea unui set de
strategii, scopul retelei este de a “convinge pe
cei care ar considera folosirea in scop ostil a
biologiei moderne ca efortul si costul asociat cu
aceasta activitate nu se merita… la mai multe
nivele” (Dando, 2006: 129).
Deci ce s-ar putea spune despre acest set de strategii
prin care actori diferiti inclusiv oamenii de stiinta, ar
putea actiona…?
8. O Retea de Prevenire
Controlul
Export
Controls
Exportului
Disease
Supervizarea
Oversight of
Research
cercetarii
Prevenirea
Detection & &
Prevention
Detectia
Bolii
Reteaua
Prohibitii
International
& National
Internationale
Prohibitions
A Web of
de
Prevention
Prevenire
& nationale
Biosafety
Biosiguranta
and
si
Biosecurity
biosecuritatea
Educatia
Education si
&
Codes of
Codurile
deConduct
conduita
effective
Informatii
threat
secrete
intelligence
efective
9. Controlul Exporturilor
• Controlul exporturilor are scopul de “a
asigura ca exporturile nu contribuie la
dezvoltarea armelor chimice sau
biologice”.
• Exporturile includ agenti, echipament, si
expertiza.
• De asemenea ele includ transferuri
intangibile de cunostiinte, cu toate ca
acest component este mult mai complex.
10. Detectia si Prevenirea
Bolilor
• Nu este o componenta traditionala a securitatii
dar totusi este o componenta esentiala.
• Mecanismele efective de detectie, monitorizare
si raspuns la izbucnirile de boli, minimalizeaza
utilitatea armelor biologice si cu toxine, prin
sporirea rezilientei la efectele lor.
• Regulamentul Sanitar International (2005)
contribuie intr-o oarecare masura la aceasta dar
mult mai multe eforturi sunt necesare in acest
domeniu.
11. Prohibitiile Internationale si
Nationale
• Atat prohibitiile internationale cum ar fi cele
specificate de Conventia pe Arme Biologice si cu
Toxine precum si de Protocolul de la Geneva din
1925, cat si masurile nationale, au scopul de a
impiedica si descuraja pe cei care ar contribui la
dezvoltarea si productia armelor biologice si cu
toxine.
• Pentru a fi cu adevarat efective, ele trebuie sa
fie implementate in mod universal si la nivel
practic.
12. Informatiile Secrete Efective
• Informatiile secrete efective, atunci cand sunt
interpretate cu intelepciune, sunt esentiale in
fondarea unor strategii efective si a intelegerii
depline a provocarilor emergente.
• Esecurile legate de informatiile secrete, cum ar fi
cele legate de Irak, submineaza in mod profund
reteaua de prevenire.
• In contrast, informatiile secrete precise ar putea
fi utile in prevenirea dezvoltarii armelor
biologice.
13. Educatia si Codurile de
Conduita
• Educatia si codurile au rolul de a
familiariza comunitatea stiintifica cu
Conventia pe Arme Biologice si cu Toxine
precum si de a impiedica pe cei care au
capacitatea de a contribui in domeniul
armelor biologice.
• Exista o serie de initiative care se
concentreaza pe educatie si coduri in mai
multe tari.
14. Biosiguranta si Biosecuritatea
• Biosecuritatea “In cadrul BTWC, se refera
cel mai adesea la mecanismele pentru
implementarea si mentinerea securitatii si
supervizarii microorganismelor
patogenice, a toxinelor si a resurselor
relevante”
• Aceste doua masuri contribuie la
asigurarea efectuarii cercetarii stiintifice in
conditii de siguranta si securitate si doar
pentru scopuri pasnice.
15. Supervizarea Cercetarii
• Uneori este dificil de determinat care este
granita dintre cercetarea permisa si cea
interzisa.
• Supervizarea cercetarii cu dubla utilizare (i.e.
cercetare care are un caracter pasnic cat si unul
ostil)
• Este un element important in minimalizarea
posibilitatii de asimilare a armelor biologice si cu
toxine in arsenalele militare ale Statelor.
16. Rolul Oamenilor de Stiinta in
Retea
Education
Educatia
si
and
Codurile
Codes
Web of
Reteaua
Prevention
de
Prevenire
Supervizarea
Oversight
Biosiguranta
Biosafety
si
and
Biosecurity
biosecuritatea
Dezvoltarea
codurilor
si
Developing and
learning
sporirea
from cunostiintelor
codes and
prin
educatie
education
Luarea in consideratie
Considering
potentially
a abuzurilor
in of
malign
ramifications
scop ostil
research
Asigurarea vigilentei
Ensuring vigilance and
si sigurantei in
care in scientific research
cercetarea stiintifica
17. A Saptea Conferinta de
Revizuire a BTWC din anul 2011
• Articolul XII declara:
– “La cinci ani dupa intrarea in forta a acestei
Conventii… o conferinta a Statelor Membre… va fi
organizata in Geneva, Elvetia, pentru a evalua
operatiunile Conventiei, cu scopul de a a se asigura
ca obiectivul preambulului si dispozitiile Conventiei,
inclusiv cele care se refera la negocierile cu privire la
armele chimice, sunt indeplinite…”
• Articolul continua:
– “…O astfel de evaluare va lua in consideratie orice
avans al stiintei si tehnologiei care este relevant
scopului Conventiei.”
18. Agenda pentru cea de-A
Saptea Conferinta de Revizuire (i)
• “…Statele Membre – si societatea civila – nu se mai pot
intoarce la… verificarea implementarii asa cum a fost
abordata de Protocolul BWC, nici nu mai pot continua cu
abordarea curenta de… evolutie strans supervizata a
Conventiei si implementare intermitenta sau partiala a
obligatiilor instituite de catre BWC precum si a acordurilor
extinse care s-au produs incepand din anul 1980.”
• “Pericolul, in trei ani si cu noua Administratie SUA
luandu-si pozitia in ianuarie [2009], este pus de
posibilitatea ca anumite State Membre si organizatii ale
societii civile sa se intoarca la agenda BWC din anii
1990. Aceasta ar fi o greseala.”
19. Agenda pentru cea de-A
Saptea Conferinta de Revizuire (ii)
• “Noi concludem ca, in absenta unui protocol de
verificare, intarirea Conventiei pe Arme Biologice si cu
Toxine trebuie sa fie o prioritate pentru Guvern.”
• “Noi concludem ca negocierea unui protocol de verificare
pentru Conventia pe Arme Biologice si cu Toxine trebuie
sa ramana un obiectiv de importanta critica pentru
Guvern. Noi recomandam Guvernului sa depuna eforturi
ca sa convinga noua Administratie SUA ca asemenea
protocol este esential pentru Conventie.”
20. In legatura cu BTWC
• A Treia Conferinta de Revizuire a
Conventiei pe Arme Chimice din anul
2013;
• Programul Harvard Sussex de
Criminalizare Internationala a Armelor
Chimice si Biologice (2001);
• Legea Model de Crima in Contextul BTWC
de Harland si Woodward (2005)
Prezentarea 20 Intrebari Esantion
1. Descrie ce fel de legislatie are tara ta cu privire la
prevenirea dezvoltarii, productiei, stocarii precum si a
achizitiei si retentiei armelor biologice?
2. Descrie ce legislatie are tara ta pentru a preveni exportul
agentilor, echipamentul, si tehnologiei de dubla utilizare in
scopuri ostile?
3. Evalueaza ghidurile sau reglementarile care exista in tara
ta pentru ca laboratoarele de cercetare si institutiile sa
informeze cercetatorii despre obligatiile lor de a mentine
intreprinderea stiintifica doar pentru scopuri pasnice
4. Din punctul tau de vedere personal, cum ai putea tu sa
contribui la prevenirea utilizarii stiintelor biologice in scop
ostil? Elementele ilustrate in slide-ul nr. 7 ar putea fi de
folos aici.
Bibliografie
(Slide 3)
Robinson, J. P. (2008) ‘Difficulties Facing the Chemical Weapons
Convention’, International Affairs, 84 (2), 223–239. Available from
http://www.wiley.com/bw/journal.asp?ref=0020-5850
(Slide 4)
Further Inf.1
National Research Council (2004) Biotechnology Research in an Age of
Terrorism. Washington: National Academies Press. Available from
http://books.nap.edu/openbook.php?record_id=10827&page=R1
Meselson, M (2000) Averting the Hostile Exploitation of Biotechnology, The
CBW Conventions Bulletin, June 48, 16-19. Available from
http://www.sussex.ac.uk/Units/spru/hsp/pdfbulletin.html
[Cited at page 23 of Further Inf.1]
Further Inf.2
National Research Council (2006) Globalization, Biosecurity, and the
Future of the Life Sciences, Washington, D.C.: National Academy
Press. Available from
http://books.nap.edu/openbook.php?record_id=11567&page=R1
Further Inf.3
Pearson, G. S (1993) Prospects for Chemical and Biological Arms
Control: The Web of Deterrence. Washington Quarterly, Spring
16(2), 145-162. Alternatively Pearson, G. S. (1998) The Vital
Importance of the Web of Deterrence [Online] Department of
Peace Studies, University of Bradford [Cited 15 June 2009].
Available from
http://www.brad.ac.uk/acad/sbtwc/other/webdet.htm
(Slide 5)
Littlewood, J. (2005) The Biological Weapons Convention: A Failed
Revolution. Aldershot: Ashgate Publishing
(Slide 6)
Feaks, D., Rappert, B., and McLeish, C (2007) Introduction: A Web
of Prevention. In: Rappert, B., and Mcleish, C. (Eds.) A Web of
Prevention: Biological Weapons, Life Science and the
Governance of Research. London: Earthscan, pp. 1-13.
(Slide 7)
Further Inf.1
Dando, M. (2006) Bioterror and BioWarfare: A Beginner’s Guide,
Oxford: One World Publications.
Further Inf.2
Pearson, G. S (1993) Prospects for Chemical and Biological Arms
Control: The Web of Deterrence. Washington Quarterly, Spring
16(2), 145-162. Alternatively Pearson, G. S. (1998) The Vital
Importance of the Web of Deterrence [Online] Department of
Peace Studies, University of Bradford [Cited 15 June 2009].
Available from
http://www.brad.ac.uk/acad/sbtwc/other/webdet.htm
(Slide 10)
University of Bradford (2009) Genomics Gateway [Last updated 26 March
2009]. Available from
http://www.brad.ac.uk/acad/sbtwc/gateway/summaries.html
(Slide 12)
National Research Council (2004) Biotechnology Research in an Age of
Terrorism. Washington: National Academies Press. Available from
http://books.nap.edu/openbook.php?record_id=10827&page=R1
Petro, J. B., Plasse, T. R., and McNulty, J. A. (2003) ‘Biotechnology:
Impact on Biological Warfare and Biodefense’, BioSecurity and
Bioterrorism: Biodefense Strategy, Practice, and Science 1(3), pp. 161168. Available from
http://www.liebertonline.com/doi/abs/10.1089/153871303769201815
(Slide 14)
Further Inf.1
Germany on behalf of the European Union (2006) “Biosafety and
Biosecurity”, 20 October BWC/CONF.VI/WP.2, Geneva: United Nations.
Available from http://www.opbw.org/
Further Inf.2
Atlas, R. (2005) ‘Ensuring Biosecuity and Biosafety through Biopolicy Mechanism:
Addressing Threats of Bioterrorism and Biowarfare’, Asian Biotechnology and
Development Review, 18(1) 127-137. Available from
http://www.aseanbiotechnology.info/Abstract/21021800.pdf
Roffey. R., and Kuhlau, F. (2006) ‘Appendix 14A. Enhancing bio-security: the
need for a global strategy’, in SIPRI yearbook. Available from
http://www.sipri.org/yearbook/2006/14/14A
(Slide 15)
National Science Advisory Board for Biosecurity (2008) Strategic Plan for
Outreach and Education On Dual Use Research Issues, Whashington, D.C.:
NSABB.
(Slide 17)
United Nations (2006) Sixth Review Conference of the Parties to the Convention
on the Prohibition of the Development, Production and Stockpiling of
Bacteriological (Biological) and Toxin Weapons and on their Destruction. Final
Declaration, BWC/CONF.VI/6 [Online]. 8 December [Cited 15 September
2008]. Available from: http://www.opbw.org/
(Slide 18)
Littlewood, J. (2008) ‘On Your Marks: Thinking about preparing for the
Seventh Review Conference of the Biological Weapons Convention
in 2011’, paper presented at the 29th Workshop of the Pugwash
Study Group on the Implementation of the Chemical & Biological
Weapons Conventions, Moving Towards the Seventh BWC Review
Conference, 29‐30 November. Geneva.
(Slide 19)
UK Foreign Affairs Committee (2009) ‘New Foreign Affairs Committee
Report: Global Security: Non-Proliferation’, Foreign Affairs
Committee Select Committee Announcement, London: House of
Commons. Available from
http://www.parliament.uk/documents/upload/FACpn27140609.pdf
(Slide 20)
Further Inf.1
HSP (2001) CBW Criminalization: Harvard Sussex Program on
CBW Armament and Arms Limitation [Accessed 11 August
2009]. Available from
http://www.fas.harvard.edu/~hsp/cbwcrim.html
Further Inf.2
Harland, C. B., and Woodward, A. (2005) ‘A Model Law: The
Biological and Toxin Weapons Crimes Act An Act to implement
obligations under the 1972 Biological and Toxin Weapons
Convention and the 1925 Geneva Protocol’, International
Review of Red Cross, 87(859). 573-586. Available from
http://www.vertic.org/NIM/tools/model_laws/#biological