Transcript Armele biologice din antichitate pana la Primul Razboi Mondial Prezentarea Nr. 2

Armele biologice din antichitate
pana la Primul Razboi Mondial
Prezentarea Nr. 2
1. Curicula
• Razboiul biologic inainte de utilizarea
stiintei
– Slide-uri ( 1 - 8 )
• Inceputurile razboiului biologic
– Slide-uri (9 - 16 )
• Inceputul razboiului biologic bazat pe
stiinta
– Slide-uri (17 - 20 )
2. Acuzatii din trecut cu privire la
folosirea armelor biologice
• Asediul de la Thun l’Eveque (1340)
– Se spune ca dispozitivele de asediu au fost folosite
ca sa se arunce cai morti in incinta castelului,
fortandu-i astfel pe aparatorii castelului sa se
evacueze
• Asediul de la Caffa (1346) si “Moartea neagra”
– Se spune ca cei care au murit de ciuma au fost
catapultati in incinta fortaretei genoveze Caffa de
catre fortele mongole si supravietuitorii asediului care
au parasit Caffa au adus cu ei ciuma in Europa
3. Criterii pentru evaluarea
acuzatiilor din trecut (i)
• Daca au sens din punct de vedere politic
si istoric
• Trebuie sa fie sprijinite de detalii suficiente
ca sa poata fi evaluate
• Actiunea respectiva trebuie sa fie posibila
din punct de vedere tehnic in contextul
istoric respectiv
4. Criterii pentru evaluarea
acuzatiilor din trecut (ii)
• Epidemia descrisa trebuie sa fie o
consecinta plauzibila a pretinsei actiuni
• Sursa acuzatiilor trebuie sa fie
documentata in mod clar
• Trebuie sa existe anumite dovezi in
suportul acuzatiilor
5. Fort Pitt 1763 (i)
• Rascoala Indienilor Pontiac a unit triburile din
New York pana in Virginia impotriva fortelor
britanice care erau mult prea extinse. Atacurile
indienilor au condus la ocuparea a 8 forturi si
colonistii au fost omorati sau luati prizonieri in
numar mare.
• Variola apare la Fort Pitt. William Trent,
comandantul militiei civile, scrie cateva notite
interesante in jurnalul sau dupa ce se intalneste
cu indienii.
6. Fort Pitt 1763 (ii)
• In jurnalul sau, Trent scrie:
– “…In consideratia noastra despre ei, le-am dat
doua pături si o batista de la spitalul de variola.
Sper ca ele sa aibe efectul dorit…”
• In Registrul Comandantului Fortului se scrie:
– “Diverse lucruri care trebuie sa fie puse la loc,
inlocuind cele care au fost luate de la oamenii din
spital ca sa le dam boala variola la indieni,
adica:…”
– 2 pături…………. la 20/
£2..0..0
– 1 batista de matase 10/& 1 canepar: 3/6 ….0..13..6”
7. Virusul variola ca arma biologica (i)
• Epidemiile care au afectat indienii americani au
ucis mai mult de 50% din triburile unde s-a
extins boala
• Jenner a demonstrat in anul 1796 ca infectia cu
virusul cowpox protejeaza impotriva variolei,
ceea ce a dus la vaccinarea pe scara larga
• Campania globala a OMS-ului din anii 1967-77 a
eradicat boala si vaccinarea nu se mai practica
acum in mod obisnuit
8. Variola (ii)
• Doza de infectie este redusa si chiar 10-20
cazuri de “a doua generatie” pot sa apara
adesea de la un singur om infectat initial
• Perioada de incubatie este de 12-14 zile
plus cateva zile pana cand apare eruptia
cutanata caracteristica variolei
• In zilele noastre, populatia in general nu
este imuna
9. Postulatele lui Koch
• Microbul trebuie sa fie prezent in fiecare caz de
boala si sa fie absent cand organismul este
sanatos
• Microbul suspectat trebuie sa fie izolat si produs
in cultura pura
• Boala trebuie sa rezulte cand patogenul este
inoculat intr-un organism gazda sanatos
• Acelasi microb trebuie sa fie din nou izolat din
organismul gazda unde s-a produs boala
10. “Epoca de aur” a bacteriologiei
• In “Epoca de aur” s-au depistat cauze
mirobiene pentru unele boli infectioase
– Antrax, 1876
– Rapciuga (glanders), 1882
– Bruceloza, 1887
– Ciuma, 1894
– Toxina botulinica, 1896
– Tularemia, 1912
11. Razboiul biologic in primul
razboi mondial (i)
• Germania a executat o campanie intensiva de sabotaj folosind
agenti biologici ca antraxul si rapciuga pentru a preveni folosirea
animalelor de transport si cavalerie care erau trimise pe front pentru
fortele aliate (inamicii Germaniei). Campania a fost:
– Ordonata de Statul Major care probabil a considerat agrementele
anterioare doar ca referinte impotriva razboiului biologic impotriva
opamenilor nu si a animalelor
– Sabotajul biologic in SUA a facut parte dintr-o campanie mult mai mare
care avea ca scop intreruperea aprovizionarii frontului cu materiale
necesare in razboi
– Actorul principal in aceasta campanie a fost un medic, Anton Dilger,
nascut in SUA din parinti germani, si care a petrecut mare parte din
viata sa in Germania
– Culturile de agenti patogeni au fost folosite la infectia cailor in zonele
portuare de pe coasta de est, de catre marinarii germani care erau
fortati sa stea in SUA din cauza blocadei maritime britanice
12 Armele biologice in Primul
Razboi Mondial (ii)
• Campania germana de sabotaj s-a extins si in Romania. Unele
dintre culturile biologice au fost descoperite cand Romania s-a unit
cu Fortele Aliate in 1916
• De asemenea, operatiuni similare au fost executate in Norvegia,
atacand caii si renii de transport. Antraxul era pus in ampule in
interiorul cuburilor de zahar care apoi erau oferite animalelor ca
mancare. Surprinzator, unul dintre aceste cuburi de zahar a fost
descoperit recent intr-un muzeu al politiei si bacteria Bacillus
anthracis a fost identificata prin metode PCR moderne
• S-au mai facut de asemenea incercari de a sabota produse trimise
din Argentina
• De asemenea, Franta a executat un program similar anti-animale pe
frontul de vest, dar despre acest lucru nu se cunosc multe detalii
13. Antraxul ca arma biologica (i)
• Bacillus anthracis este o specie de bacterie aerobica,
Gram-pozitiva, nonmotila, care sporuleaza si are
caracteristici foarte dorite de catre cel care vrea sa
obtina o arma biologica:
– Ciclul de viata se refera la multiplicarea vegetativa in victima- in
mod normal un animal ierbivor- pana cand toxinele produse de
bacterie produc decesul
– Atunci cand animalul moare, bacteria formeaza spori care sunt
foarte rezistenti la conditiile de mediu si protejeaza microbul
pana cand intalneste urmatoarea victima
– Faptul ca sporii sunt rezistenti la degradarea in mediu si ca
patogenul e asa de letal, duc la concluzia ca antraxul este un
patogen ideal pentru arme biologice
14. Antraxul ca arma biologica (ii)
• Eliberarea accidentala in mediul inconjurator a
antraxului aerosolizat de la institutia militara din
Sverdlovsk in 1979 a dus la aproximativ 79
cazuri de antrax si 68 decese, ceea ce
subliniaza natura periculoasa a antraxului
inhalational
• Sporii care ajung in plamani sunt inghititi de
macrofage si transportati la nodulii limfatici.
Germinarea lor poate sa se produca pana la 60
de zile dupa infectie si dupa ce incepe, boala se
manifesta in mod rapid
15. Antraxul ca arma biologica (iii)
• Din cunostiintele obtinute din studiile cu
animale primate, este estimat ca LD50
(doza suficienta pentru a ucide 50% din
oamenii expusi) este intre 2,500 and
55,000 de spori de antrax inhalati
• Virulenta necesita prezenta capsulei antifagocitice si trei componente toxinice
(antigenul protectiv, factorul letal si factorul
edema)
16. Antraxul ca arma biologica (iv)
• Sporii se multiplica repede pe mediu microbiologic
normal la 37 de grade si au o aparenta caracteristica.
Chiar daca identificarea antraxului ar trebui deci sa fie o
sarcina usoara, putini microbiologi in zilele noastre au
intalnit antraxul in profesia lor. Simptomele timpurii de
boala sunt nonspecifice, ceea ce complica diagnosticul
• Considerand ca infectia are loc foarte repede odata ce
sporii au germinat, administrarea de antibiotice cat mai
devreme este esentiala pentru salvarea vietii oamenilor
• Vaccinarea impotriva antraxului este posibila dar nu este
practica pentru toata populatia
• Decontaminarea dupa un atac cu antrax aerosolizat este
o incercare dificila, asa cum a fost demonstrat in SUA in
2001 dupa “scrisorile cu antrax” care contineau o
cantitate mica de antrax
17. Protocolul Geneva din 1925
• Inainte de Primul Razboi Mondial, o serie de
agremente internationale au pus anumite
restrictii cu privire la armele toxice
• Dupa terminarea razboiului, au avut loc discutii
in cadrul Ligii natiunilor cu privire la restrictii
aditionale
• Aceste restrictii se refereau in mod deosebit la
armele chimice din cauza folosirii lor pe scara
larga in cursul razboiului mondial
• In 1925 argumentele introduse de Polonia au
fost de importanta critica in mentionarea armelor
biologice in Protocolul Geneva din 1925
18. Franta: Pregatirea pentru razboi
biologic dupa primul razboi mondial (i)
• Ingrijorarea priving armele biologice au condus
la Raportul Trillant din1922 despre “Folosirea
armelor bacteriologice in razboi”. Acest raport:
– “…nu numai ca ajuta la intelegerea profunda a
motivatiei si logicii de la baza extinderii rapide a
programului francez, dar a si produs o fundatie
stiintifica pentru efortul respectiv.”
– “…a sugerat ca ele [armele biologice] ar fi utile, in
special in timpul perioadei de mobilizare pentru
razboi, impotriva unor tinte ca de exemplu populatiile
civile, centrele urbane, locurile de adunare a
militarilor, baraci, statii, fabrici sau zone industriale…”
19. Franta: Pregatirea pentru razboi
biologic dupa primul razboi mondial (ii)
• Raportul Trillant:
– “…a evaluat bolile microbiene care ar putea avea un
rol militar si a pus pe lista pe cele ce pareau utile…
febra galbena, ciuma… bruceloza… si boala aftoasa
(foot-and-mouth)…”
– “Sectiunea raportului despre studiile experimentale au
prezentat rezultatele lui Trillant despre transmisia prin
aer a agentilor bacteriologici si influenta anumitor
factori asupra diseminarii lor…”
– “…Trillant a subliniat ca studiile de laborator au aratat
ca este posibil sa se creeze nori microbieni artificiali
cu aceleasi proprietati fizice ca si cele ale norilor
naturali…”
20. Franta: Pregatirea pentru razboi
biologic dupa primul razboi mondial (iii)
• “In toamna anului 1925, Ministerul de Razboi:
– “…a decis sa se faca cercetare in domeniul
“bombelor explozive cu incarcatura speciala (culturi
microbiene) si transportate pe avion”. Scopul era de a
produce un dispozitiv care, cand ar exploda la sol,
ar… produce nori continand… microorganisme… cu
capacitatea de a…produce efecte patogenice…”
– “… Experimente pe scara larga au fost facute in
octombrie 1926… Noua bombe au fost lansate dintrun avion Navy Goliath ….Rezultatele acestor teste nu
numai ca au fost ”pozitive” dar au si dus la validarea
celor mai multe informatii tehnice teoretice…”
Prezentarea 2 Intrebari Esantion
1. Analizeaza in mod critic opinia ca exista multe exemple
de razboi biologic in istorie chiar inainte de
“descoperirea stiintifica” a cauzelor “microbiene” a
bolilor infectioase.
2. Cat de periculos ar fi virusul variola (smallpox) daca ar
fi folosit ca arma biologica in zilele noastre?
3. Descrie principalele etape ale campaniei germane de
sabotaj impotriva personalului in timpul Primului Razboi
Mondial sau programul francez de arme biologice
ofensive dintre Primul si al Doilea Razboi Mondial.
4. Ce este Protocolul de la Geneva din 1925? Cum s-a
intamplat de acopera armele biologice si care este
statutul actual al acestui Protocol?
Bibliografie
(Slide 1)
• Geissler, E., and van Courtland Moon, J. (Eds.), (1999) Biological and
Toxin Weapons Research, Development and Use from the Middle
Ages to 1945 (SIPRI Chemical & Biological Warfare Studies No. 18).
Oxford: Oxford University Press.
(Slide 2)
• Horrox, R. (ed.), The Black Death (Manchester University Press:
Manchester, 1994), pp. 14-26. p. 17.
Cited at pp. 14 in Wheelis, M. (1999) ‘Biological Warfare before 1914’, In
Geissler, E., and van Courtland Moon, J. (2001) Biological and Toxin
Weapons Research,Development and Use from the Middle Ages to
1945 (SIPRI Chemical & BiologicalWarfare Studies No. 18). Oxford:
Oxford University Press. pp. 8-34.
(Slide 3)
• Barnes-Svarney, P. (1995) The New York Public Library Science
Desk Reference, New York: Macmillan
(Slide 5)
• Volwiler, A. T. (ed.), ‘Willium Trent’s Journal at Fort Pitt, 1763’,
Mississippi Valley Historical Review, vol. 11 (1924), pp. 390-413.
Cited at p. 22 in Wheelis, M. (1999) ‘Biological Warfare before 1914’, In
Geissler, E., and van Courtland Moon, J. (2001) Biological and
Toxin Weapons Research, Development and Use from the Middle
Ages to 1945 (SIPRI Chemical & Biological Warfare Studies No.
18). Oxford: Oxford University Press. pp. 8-34.
(Slide 6)
• Wheelis, M. (1999) ‘Biological Warfare before 1914’, In Geissler, E.,
and van Courtland Moon, J. (2001) Biological and Toxin Weapons
Research, Development and Use from the Middle Ages to 1945
(SIPRI Chemical & Biological Warfare Studies No. 18). Oxford:
Oxford University Press. pp. 8-34.
(Slide
7)
• Henderson. D. A., Inglesby, T. V., Bartlett, J. G., Ascher. M. S.,
Eitzen, E. M. Jr., Jahrling, P. B., A. M., Hauer, J., Layton, M.,
McDade, J., Osterholm, M. T., Toole, T. O’., Parker, G., Perl, T. M.,
Russel, P. K., and Tonat, K. (1999) ‘Smallpox as a Biological
Weapon Medical and Public Health Management’, in JAMA 281(22),
pp. 2127-2137
(Slide 10)
• Inf.1
Inglesby, T. V., Dennis, D. T., Henderson. D. A., Bartlett, J. G., Ascher.
M. S., Eitzen, E. M. Jr., Fine, A. D., Friedlander, A. M., Hauer, J.,
Koerner, J. F., Layton, M., McDade, J., Osterholm, M. T., Toole, T.
O’., Parker, G., Perl, T. M., Russel, P. K., Schoch-Spana, M., and
Tonat, K. (2000) ‘Plague as a Biological Weapon: Medical and
Public Health Management’, in JAMA 283(17), pp. 2281-2290
• Inf.2
Arnon, S. S., Schecter, R., Inglesby, T. V., Henderson. D.
A., Bartlett, J. G., Ascher. M. S., Eitzen, E. M. Jr., Fine,
A. D., Hauer, J., Layton, M., Lillibridge, S., Osterholm, M.
T., Toole, T. O’., Parker, G., Perl, T. M., Russel, P. K.,
Swerdlow, D. L., and Tonat, K. (2001) ‘Botulinum Toxin
as a Biological Weapon: Medical and Public Health
Management’, in JAMA 285(8), pp. 1059-1070
• Inf.3
Dennis, D. T., Inglesby, T. V., Henderson. D. A., Bartlett, J.
G., Ascher. M. S., Eitzen, E. M. Jr., Fine, A. D.,
Friedlander, A. M., Hauer, J., Layton, M., Lillibridge, S.,
McDade, J., Osterholm, M. T., Toole, T. O’., Parker, G.,
Perl, T. M., Russel, P. K., and Tonat, K. ‘Tularemia as a
Biological Weapon: Medical and Public Health
Management’, in JAMA 285(21), pp. 2763-2773
(Slide 11)
• NAS Record Group 76, Records of the Mixed Claims
Commission, Entry 29 (Record Relating to the Sabotage
Claims Filed with the Commission), Box 3,
‘Memorandum re Carl Dilger with specific respect to the
records as it existed at the time of the decision of
October 16 1930’, 12 Nov. 1935, p. 4.
Cited at pp. 41-42 in Wheelis, M. (1999) ‘Biological
Sabotage in World War I’, In Geissler, E., and van
Courtland Moon, J. (2001) Biological and Toxin
Weapons Research, Development and Use from the
Middle Ages to 1945 (SIPRI Chemical & Biological
Warfare Studies No. 18). Oxford: Oxford University
Press. pp. 35-62.
(Slide 12)
• Redmond, C., Pearce, M. J., Manchee, R. J., and
Berdal, B. P., (1998) Deadly Relic of the Great War’, in
Nature 393. pp. 747-748. Available from
http://www.nature.com/nature/journal/v393/n6687/full/39
3747a0.html
(Slide 13)
Inglesby, T. V., Henderson. D. A., Bartlett, J. G., Ascher. M.
S., Eitzen, E. M. Jr., Friedlander, A. M., Hauer, J.,
McDade, J., Osterholm, M. T., Toole, T. O’., Parker, G.,
Perl, T. M., Russel, P. K., and Tonat, K. (1999) ‘Anthrax
as a Biological Weapon: Medical and Public Health
Management’, in JAMA 281(18), pp. 1735-1745
(Slide 14)
• Meselson, M., Guillemin, J., Hugh-Jones, M., Langmuir, A., Popova,
I., Shelokov, A and Yampolskaya, O. (1994) ‘The Sverdlovsk
Anthrax Outbreak of 1979’, Science 266, pp. 1202-1208. Available
from http://www.sciencemag.org/cgi/content/abstract/266/5188/1202
(Slide 15)
• Inglesby, T. V., Henderson. D. A., Bartlett, J. G., Ascher. M. S.,
Eitzen, E. M. Jr., Friedlander, A. M., Hauer, J., McDade, J.,
Osterholm, M. T., Toole, T. O’., Parker, G., Perl, T. M., Russel, P. K.,
and Tonat, K. (1999) ‘Anthrax as a Biological Weapon: Medical and
Public Health Management’, in JAMA 281(18), pp. 1735-1745
(Slide 16)
• Los Angels Times (2002) Contractors’ Cost Overruns from Anthrax
Cleanup: $50 Million, 11 September. p. A-33 in printed edition
[Online] Available from
http://articles.latimes.com/2002/sep/01/nation/na-anthrax1
(Slide 17)
• Mierzejewski, J. W., and van Courtland Moon, J. E. (Eds
(1999) ‘Poland and Biological Weapons’, in Geissler, E.,
and van Courtland Moon, J. E. (Eds,). (1999) Biological
and Toxin Weapons Research, Development and Use
from the Middle Ages to 1945 (SIPRI Chemical &
Biological Warfare Studies No. 18). Oxford: Oxford
University Press. pp. 63-69.
(Slide 18)
• Lepick, O. (1999) French activities related to biological
warfare, 1919-45. In: Geissler, E. and van Courtland
Moon, J. (eds.) Biological and Toxin Weapons:
Research, Developmentand Use from the Middle Ages
to 1945. SIPRI Chemical & Biological Warfare Studies,
no.18. Oxford: Oxford University Press.