Transcript O privire generală asupra morbidităţii profesionale din România: tendinţe şi schimbări (2004-2008) Adriana Todea, Aurelia Ferencz Institutul de Sănătate Publică Bucureşti.

O privire generală asupra morbidităţii
profesionale din România: tendinţe şi
schimbări
(2004-2008)
Adriana Todea, Aurelia Ferencz
Institutul de Sănătate Publică Bucureşti
Efecte asupra sănătăţii
Expunerea la agenţi nocivi profesionali poate avea
efecte nedorite asupra sănătăţii şi anume:
BOLILE PROFESIONALE:
• acute: intoxicaţii
• cronice:
►Boli respiratorii: astm, rinită, azbestoză şi
silicoză
►Cancere profesionale (leucemie, cancer
pulmonar, mezoteliom, cancer la nivelul
cavităţii nazale)
Bolile profesionale - definiţie
• Boala profesională - afecţiunea care se produce ca
urmare a exercitării unei meserii sau profesii,
cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici
caracteristici locului de muncă, precum şi de
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale
organismului, în procesul de muncă (Legea nr.
319/2006)
Despre bolile profesionale
Definiţie:
• Art. 165. - (1) Bolile profesionale nou-declarate se
raportează în cursul lunii în care s-a produs îmbolnăvirea,
de către autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv
a Municipiului Bucureşti, la Centrul naţional de coordonare
metodologică şi informare privind bolile profesionale din
cadrul Institutului de Sănătate Publică Bucureşti
Bolile profesionale trend
Anul 2007
• Număr total de cazuri noi la nivel naţional: 1353
• Incidenţa: 73,9 %000 expuşi
• Trend-ul: în perioada ultimilor 10 ani se constată o
tendinţă de scădere a numărului de cazuri noi de boli
profesionale
Bolile profesionale în România
Explicaţii privind tendinţa de scădere
• îmbunătăţirea condiţiilor de muncă: noi tehnologii , companii
care iau măsuri de promovare a măsurilor de SSM, privind
condiţiile de muncă, reducerea suprasolicitări neuro-psihosenzoriale, condiţii de muncă sigure şi sănătoase;
• existenţa a numeroase cazuri de boli profesionale neraportate
din diverse motive: fie necunoaşterea acestora în sensul
stabilirii relaţiei cu mediul de muncă, nerecunoaşterea în mod
voit de către unii angajatori a acestor cazuri, teama bolnavilor
că îşi vor pierde locul de muncă ( "healthy worker syndrome"care apare, de altfel şi în ţările puternic industrializate).
• neefectuarea examenului medical periodic la un număr mare de
lucrători expuşi la noxe sau/şi neefectuarea în toate cazurile, a
investigaţiilor medicale de specialitate, care să aducă date
specifice pentru diagnosticul de boală profesională, din cauza
unor deficienţe de dotare cu aparatura necesară.
Repartiţia cazurilor pe ramuri de producţie
Ramura
Incidenţa la 100%000 expuşi
Total pe ţară
Industria metalurgică
Industria mijloacelor de transport
Extracţia şi prepararea minereurilor radioactive
Industria altor produse din minerale nemetalice
Industria de maşini şi echipamente
Extracţia şi prepararea cărbunelui
Cercetare-dezvoltare
Industria textilă şi a produselor textile
73,9
446,4
437,5
344,1
300,3
287,0
128,0
118,4
94,9
Boli profesionale cu frecvenţă crescută
La nivelul UE
1. Bolile profesionale prin suprasolicitare musculo-scheletică
2. Pierderea auzului prin expunerea la zgomot
3. Bolile pielii.
( silicoza sau afectarea pulmonară ca urmare a inhalării de
pulberi cu conţinut de bioxid de siliciu liber cristalin se află
pe locul 10 într-un clasament de 15 locuri)
În România pe primele 3 locuri se află (2007):
1. Pierderea auzului prin expunerea la zgomot
2. Silicoza
3. Intoxicaţiile cu agenţi chimici.
Şi totuşi tabloul morbidităţii profesională
din România este în schimbare
• Iată cum a evoluat numărul
cazurilor noi de silicoză în
ultimii 10 ani!
600
500
400
300
200
100
0
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
Şi totuşi tabloul morbidităţii profesională
din România este în schimbare
• Iată cum a evoluat numărul
cazurilor noi de îmbolnăviri
profesionale ca urmare a
suprasolicitării musculoscheletale în ultimii 8 ani!
120
100
80
60
40
20
0
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
Şi totuşi tabloul morbidităţii profesională
din România este în schimbare
• Iată cum a evoluat numărul
cazurilor noi de îmbolnăviri
profesionale declarate în
sectorul sanitar, care la nivel
european este considerat a fi
unul dintre cele mai
250
periculoase sectoare,
200
cunoscută fiind expunerea la150
agenţi biologici ca principal 100
50
risc de îmbolnăvire şi nu
0
numai!
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Judeţele cu incidenţe crescute ale
morbidităţii profesionale
0
Bistriţa
Maramureş
Dolj
Braşov
Olt
100
200
Incidenţa % ooo expuşi
300
400
500
600
700
2006
2007
800
900
Repartiţia cazurilor noi de boală profesională
pe profesii
Făcând o statistică a repartiţiei cazurilor noi de boală
profesională pe profesii, pe primele locuri se situează:
•
•
•
•
•
•
minerii (132 cazuri noi)
lăcătuşii (120 cazuri noi)
turnătorii (87 cazuri noi)
maşiniştii (41 cazuri noi)
topitorii (39 cazuri noi)
sudorii (35 cazuri noi).
Profesiile cu cele mai multe cazuri de boală
profesională
Pe scurt…
• Într-o lume a muncii în continuă schimbare şi
metodele care se aplică de promovare a sănătăţii la
locul de muncă trebuie adaptate la specificul pieţii
muncii
• Trebuie să se ţină seama de cultura şi specificul
fiecărei naţiuni, dar, în acelaşi timp trebuie găsită
calea cea mai simplă, directă pentru a îmbunătăţi, a
schimba ceva din comportamentul lucrătorului faţă
de propriul loc de muncă, faţă de propria stare de
sănătate.
Modelul finlandez
Promovarea şi menţinerea capacităţii de
muncă
Autor: Matti Iylikoski
Sursa: Curs de Promovarea Sanatatii la locul de Munca (ELWHP), proiect pentru Transfer de Inovatie
Leonardo da Vinci, “Interpretarea recomandarilor Strategiei Lisabona intr-un program e-learning
pentru specialistii de Medicina Muncii si Sanatate Publica – Promovarea Sanatatii la Locul de Munca ca
mijloc pentru cresterea competitivitatii (ELWHP)”.
Tipuri de abordări privind SSM
multidisciplinară
interdisciplinară
Etapele dezvoltării sănătăţii în
muncă în Finlanda
Nevoia de competenţe
profesionale
nt
"i
"t
"
ră dis
a
in "bi
l
p
ci
is
d
o
on
"m • Corectare şi
p
ci
s
di
r
e
ă"
r
a
in
l
ip
sc • Multii
rid
"
ră
a
in
p•l Monofactorială
i
c
"
ră
a
lin
Nevoia de
interdisciplinaritate
• Cuprinzătoare
factorială
• Capacitatea
de muncă
•Promovarea
sănătăţii
• Multidisciplinară
• Promovarea
sănătăţii
• Stare de bine
• Productivitate
• Orientată către
risc şi factori de risc
•Servicii preventive
• Adaptativă
control
•Tratare şi
protecţie
1850
1950
1960
1970
1980
1990
2000
Bine pentru tine, bine pentru afacere
Atitudini privind „gestionarea vârstei”
• Proiecte: „Să construim împreună capacitatea de
muncă”, „Stăpânul vârstei”
Obiective propuse:
• - extinderea duratei de viaţă activă a personalului cu 2
ani
• - reducerea absenteismului medical cu 1% pe an
• - creşterea aprecierii şi a respectului de sine al
„stăpânilor vârstei” şi transferul implicit al cunoştinţelor.
Sursa: MODULUL 5.Promovarea capacităţii de muncă şi a beneficiilor acesteia pentru angajaţi şi
productivitate ca mijloc de PSLM- Modelul finlandez de PMCM
Bine pentru tine, bine pentru afacere
• O bună stare de sănătate a angajaţilor include
măsuri de prevenire
• Şi nu numai, MAI MULT
• De la prevenire la promovare principiul: “win-win”
• Şi nu numai, MAI MULT
• De la promovare la bunăstare principiul: “win- win
- win”
Asistenţă suplimentară
Pe site-ul web al Agenţiei, există o mulţime de informaţii şi
orientări disponibile pentru a vă ajuta:
►O secţiune web privind SP, cu exemple de bune practici din
întreaga UE şi Fişele informative 33, 34 şi 35:
http://osha.europa.eu/topics/ds
►O secţiune web privind ER, cu unelte şi liste de control
referitoare la ER:
http://osha.europa.eu/topics/riskassessment
►Informaţii privind SP, speciale pentru IMM-uri:
http://sme.osha.europa.eu/products/dangerous_substances/
►Informaţii despre campania ER:
http://hw.osha.europa.eu
http://hw.osha.europa.eu
Bine pentru tine. Bine pentru afacere.
O campanie europeană
privind evaluarea riscurilor