Transcript Emotiile
Slide 1
Slide 2
Părinţii tăi au plecat la muncă în străinătate. Tu ai rămas aici.
La început aveai senzaţia că visezi. Erai şocat. Nu-ţi venea să crezi că ai rămas
singur, fără ei. Te-ai gândit că nu poate să ţi se întâmple ţie una ca asta! Apoi
te-a apucat mânia. Erai furios că-ţi venea să distrugi totul în jur .În curând, te-ai
resemnat, ai lăsat mâinile în jos. Peste un timp, ţi-au revenit puterile, ai acceptat
situaţia, te-ai împăcat cu soarta şi... la treabă. De tine depind fratele sau sora,
animalele de pe lângă casă, popuşoiul de pe deal, notele la şcoală şi multe altele.
Şi, desigur, mama şi tata spun că au încredere în tine, că numai tu poţi face faţă la
toate acestea, pentru că ai rămas cel mai mare acasă.
Părinţii tăi suferă şi ei că sunt departe de tine. Dacă ai putea să-i întrebi, ţi-ar
povesti, probabil, că cel mai mult îşi doresc să înţelegi cât de mult te iubesc. Şi
mai vor să-i înţelegi că au fost nevoiţi să plece. Au ales să se ducă, ar putea
spune ei, pentru că este greu să fii un om fără serviciu sau să nu ai un salariu
normal. Ei au ales dintre două rele răul pe care l-au considerat mai bun.
Odată cu plecarea părinţilor, viaţa ta s-a schimbat mult – ţi-e dor, ţi-e ciudă şi
ești trist. Ai mai multă libertate, dar şi mai multe probleme. Oamenii se uită
altfel la tine: unii te compătimesc, alţii te invidiază, alţii vor să-ţi fie prieteni.
Cei din jur au observat, probabil, că ai devenit mai responsabil, mai
independent, mai matur.
Cezar GAVRILIUC
Preşedinte,
Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului
Slide 3
Emoţiile se definesc ca stări afective, de
scurtă durată, care traduc un specific al
relaţiilor cu un obiect sau o situaţie, deci au
un caracter situaţional. Emoţiile pot fi
declanşate de o împrejurare reală sau de
una imaginară (gândul ratării unui examen
poate îngrijora elevul). Intensitatea emoţiilor
e foarte variată: poate fi vagă, mijlocie, dar
şi foarte mare, zguduind întregul organism.
Sunt oameni care nu spun nimic despre
ceea ce simt, alţii care îşi dezvăluie cu
uşurinţă sentimentele sau unii care ştiu cum
se simt, dar se cenzurează. Dar există
oameni ajunşi la vârsta adultă, care bâjbâie
în recunoaşterea emoţiilor pe care le
trăiesc. De ce? Pentru că educaţia din
familie, din şcoală sau contextul sociocultural nu i-au ajutat în acest sens.
Slide 4
Sentimente pe care le trăim când suntem
mulţumiţi de felul în care merg lucrurile:
Bucuros
Bine dispus
Calm
Dornic
Energic
Emoţionat
Implicat
Impresionat
Interesat
Inspirat
Împlinit
În siguranţă
Încrezător
Încurajat
Liber
Liniştit
Mândru
Mulţumit
Odihnit
Optimist
Puternic
Recunoscător
Surprins
Uimit
Uşurat
Vesel
Sentimente pe care le trăim când nu
suntem mulţumiţi de felul în care merg
lucrurile:
Alarmat
Bănuitor
Confuz
Cuprins de dor
Descurajat
Dezamăgit
Disperat
Enervat
Epuizat
Fără chef (vlagă)
Furios
Iritat
Încordat
Îngrijorat
Jenat
Neajutorat
Nemulţumit
Nerăbdător
Nervos
Pesimist
Plictisit
Singur
Speriat
Trist
Tulburat
Slide 5
Emoţii pozitive: bucuria, simpatia,
încântarea, recunoştinţa,
ataşamentul, stima, încrederea,
mândria, entuziasmul, siguranţa,
exaltarea.
Emoţii negative: tristeţea, furia,
frica, necazul, disperarea, regretul,
invidia, dezamăgirea, mâhnirea,
plictiseala, vinovăţia, zăpăceala,
supărarea, indignarea.
Emoţii neutre: mirarea,
curiozitatea, indiferenţa, neliniştea,
îngândurarea, simţul răspunderii.
Slide 6
Mă simt ameninţat şi ofensat în aşa măsură, încât vreau să le fac rău celor
care cred că mă ofensează
Furie
Sunt într-o stare de nesiguranţă, pe care o văd ca pe o ameninţare la statutul,
confortul sau bunăstarea mea fizică
Anxietate
Am încălcat o regulă importantă sau nu am reuşit să respect o valoare
esenţială, lucruri împărtăşite de o persoană pe care o preţuiesc mult
Vinovăţie
Am o stare aproape constantă de apatie, amărăciune şi descurajare, atât în
ceea ce priveşte prezentul, cât şi viitorul
Deprimare
Sunt mulţumit de mine, de cei din jurul meu şi de ceea ce încerc să fac
Fericire
Am sentimentul că sunt o persoană mai bună şi mai valoroasă pentru că am
realizat ceva sau am făcut parte dintr-un grup care a avut o realizare, grup cu
care mă identific
Mândrie
Privesc spre viitor şi mă gândesc că se vor întâmpla lucruri bune, chiar dacă
nu am motive obiective să cred aceasta
Speranţă
Sunt mişcat de suferinţa altcuiva şi simt nevoia să-l ajut
Compasiune
Slide 7
Inteligenţa intelectuală şi inteligenţa
emoţională
Studiile efectuate au arătat ca oamenii au doua
tipuri de inteligenţă:
Inteligenţa intelectuală (IQ) şi Inteligenţa
emoţională (EQ).
IQ reprezintă abilitatea de a învăţa, crea,
raţiona, identifica posibilităţi, genera alternative,
lua decizii valoroase şi conştiente.
EQ reprezintă un ansamblu de abilităţi,
competenţe, şi aptitudini care influenţează
capacitatea unei persoane de a face faţă cu
succes presiunilor şi cerinţelor mediului.
Daniel Goleman spunea “Inteligenţa
emoţională implică abilitatea de a percepe cu
acurateţe, de a evalua şi exprima emoţiile;
abilitatea de a accesa şi/sau genera
sentimente; abilitatea de a înţelege şi cunoaşte
emoţiile; abilitatea de a regla emoţiile pentru
promovarea dezvoltării emoţionale şi
intelectuale”.
Slide 8
Diferenţa dintre cele două tipuri de inteligenţă şi contribuţia acestora
este prezentată în exemplul de mai jos:
IQ
Învăţare academică
Limbaj
Gândire raţională
Analiză
EQ
Competenţa
intrapersonală
Competenţe
interpersonale sau
sociale
Slide 9
Emoţiile sunt stări naturale şi fireşti. Ai
dreptul să te simţi bucuros, trist, furios,
oricum. De fapt, emoţiile neplăcute sunt un
semn că ceva nu este „în ordine”, aşa cum
ne-am obişnuit sau cum ne-am dorit să fie.
Emoţiile ne motivează să schimbăm ceva
în viaţa noastră.
Uneori, emoţiile puternice – singurătatea,
furia sau tristeţea – par să ne controleze
ele pe noi şi nu invers.
Putem face faţă emoţiilor doar dacă le
exprimăm într-un mod constructiv, adică să
nu luăm decizii care să ne afecteze într-un
mod negativ pe noi sau pe alţi oameni.
Depăşim dificultăţile doar dacă ne
concentrăm asupra soluţiilor şi nu asupra
problemelor.
Slide 10
Fiecare îşi trăieşte suferinţa în felul său, fiecare trăieşte suferinţa cu o
intensitate proprie. Un bun management al emoţiilor te poate ajuta să treci
mai uşor peste dificultăţi.
Vorbeşte despre ceea ce te deranjează. Sună pe cineva în care ai
încredere - discută cu mama sau cu tata la telefon, vorbeşte cu cel mai
bun prieten, cu un profesor, consilier şcolar şi, probabil, vei descoperi o
cale de a-ţi rezolva problema.
Mişcă-te. Activitatea fizică te ajută să te calmeazi, mai întâi să gândeşti şi
apoi să acţionezi. Fă o plimbare lungă, aleargă, dansează, etc.
Găseşte timp pentru a comunica cu persoanele care te înţeleg, te susţin,
te iubesc. Vizitează-ţi prietenii, rudele. Discută cu colegii de clasă şi
profesorii.
Notează ceea ce simţi. Fă-ţi un jurnal şi scrie acolo fiecare emoţie
puternică pe care o resimţi, încearcă să identifici cauza ei.
Secretul este să-ţi alegi o activitate care să-ţi placă, poţi citi o carte, te poţi
juca cu animalul preferat, poţi să urmăreşti o emisiune preferată, etc. După
ce te linişteşti, poţi reveni la problema care ţi-a făcut rău pentru a căuta
soluţii.
Slide 11
Este bine să te poţi relaxa când eşti
stresat/ă. Încearcă să notezi pe o
foaie despre trei momente în care teai simţit fericit/ă şi relaxat/ă. Te întinzi
şi respiri de câteva ori profund.
Încordezi timp de cinci secunde tot
corpul, pe urmă relaxezi fiecare parte
– faţa, mâinile, umerii, spatele,
abdomenul, picioarele. Rămâi
culcat/ă şi relaxat/ă, amintindu-ţi
acele momente plăcute.
Ca sa te poţi relaxa incearcă să faci o
activitate care îţi place: pictează,
ascultă muzică, vorbește cu un
prieten, scrie într-un jurnal, joacă-te
cu jocul preferat, citește o carte, etc.
Slide 12
Să comunici des cu părinţii înseamnă
să te apropii de ei. Este important ca
toţi membrii familiei – şi copiii şi
părinţii – să spună clar şi sincer
ce simt, ce cred, ce-i frământă azi şi
ce au de gând să facă în viitor.
Comunicarea permanentă vă ajută să
menţineţi legătura şi să aveţi
încredere reciprocă.
Slide 13
Cum îţi exprimi sentimentele:
„Sunt trist pentru că pleci.”
„Mi-e frică atunci când spui asta.”
„Sunt neliniştit, pentru că nu mi-ai răspuns ieri la
telefon.”
„Când nu mă asculţi, mă simt singur.”
„Sunt bucuros că poţi să vii.”
„Mă simt recunoscător după ce ai făcut asta pentru
mine.”
„Nu te-ai supărat pe mine, chiar dacă ţi-am spus că
am luat 5 la lucrare. Mă simt uşurat.”
„Sunt recunoscător pentru că mi-ai spus asta.”
„Am fost dezamăgit că n-ai venit (telefonat), fiindcă
voiam să discutăm nişte lucruri care mă frământau.”
„Mă faci să mă simt bucuros (fericit) când spui asta.”
Slide 14
Bibliografie:
CJAP Bistriţa Năsăud, Copii cu părinţii la distanţă
Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului, Ghid
pentru profesioniștii care lucrează cu copiii migranților 2007
Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului, Cartea
de buzunar pentru băieţi şi fete cu părinţii plecaţi în străinătate
http://www.singuracasa.ro/
Material realizat de psiholog Vlad Liliana
Slide 2
Părinţii tăi au plecat la muncă în străinătate. Tu ai rămas aici.
La început aveai senzaţia că visezi. Erai şocat. Nu-ţi venea să crezi că ai rămas
singur, fără ei. Te-ai gândit că nu poate să ţi se întâmple ţie una ca asta! Apoi
te-a apucat mânia. Erai furios că-ţi venea să distrugi totul în jur .În curând, te-ai
resemnat, ai lăsat mâinile în jos. Peste un timp, ţi-au revenit puterile, ai acceptat
situaţia, te-ai împăcat cu soarta şi... la treabă. De tine depind fratele sau sora,
animalele de pe lângă casă, popuşoiul de pe deal, notele la şcoală şi multe altele.
Şi, desigur, mama şi tata spun că au încredere în tine, că numai tu poţi face faţă la
toate acestea, pentru că ai rămas cel mai mare acasă.
Părinţii tăi suferă şi ei că sunt departe de tine. Dacă ai putea să-i întrebi, ţi-ar
povesti, probabil, că cel mai mult îşi doresc să înţelegi cât de mult te iubesc. Şi
mai vor să-i înţelegi că au fost nevoiţi să plece. Au ales să se ducă, ar putea
spune ei, pentru că este greu să fii un om fără serviciu sau să nu ai un salariu
normal. Ei au ales dintre două rele răul pe care l-au considerat mai bun.
Odată cu plecarea părinţilor, viaţa ta s-a schimbat mult – ţi-e dor, ţi-e ciudă şi
ești trist. Ai mai multă libertate, dar şi mai multe probleme. Oamenii se uită
altfel la tine: unii te compătimesc, alţii te invidiază, alţii vor să-ţi fie prieteni.
Cei din jur au observat, probabil, că ai devenit mai responsabil, mai
independent, mai matur.
Cezar GAVRILIUC
Preşedinte,
Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului
Slide 3
Emoţiile se definesc ca stări afective, de
scurtă durată, care traduc un specific al
relaţiilor cu un obiect sau o situaţie, deci au
un caracter situaţional. Emoţiile pot fi
declanşate de o împrejurare reală sau de
una imaginară (gândul ratării unui examen
poate îngrijora elevul). Intensitatea emoţiilor
e foarte variată: poate fi vagă, mijlocie, dar
şi foarte mare, zguduind întregul organism.
Sunt oameni care nu spun nimic despre
ceea ce simt, alţii care îşi dezvăluie cu
uşurinţă sentimentele sau unii care ştiu cum
se simt, dar se cenzurează. Dar există
oameni ajunşi la vârsta adultă, care bâjbâie
în recunoaşterea emoţiilor pe care le
trăiesc. De ce? Pentru că educaţia din
familie, din şcoală sau contextul sociocultural nu i-au ajutat în acest sens.
Slide 4
Sentimente pe care le trăim când suntem
mulţumiţi de felul în care merg lucrurile:
Bucuros
Bine dispus
Calm
Dornic
Energic
Emoţionat
Implicat
Impresionat
Interesat
Inspirat
Împlinit
În siguranţă
Încrezător
Încurajat
Liber
Liniştit
Mândru
Mulţumit
Odihnit
Optimist
Puternic
Recunoscător
Surprins
Uimit
Uşurat
Vesel
Sentimente pe care le trăim când nu
suntem mulţumiţi de felul în care merg
lucrurile:
Alarmat
Bănuitor
Confuz
Cuprins de dor
Descurajat
Dezamăgit
Disperat
Enervat
Epuizat
Fără chef (vlagă)
Furios
Iritat
Încordat
Îngrijorat
Jenat
Neajutorat
Nemulţumit
Nerăbdător
Nervos
Pesimist
Plictisit
Singur
Speriat
Trist
Tulburat
Slide 5
Emoţii pozitive: bucuria, simpatia,
încântarea, recunoştinţa,
ataşamentul, stima, încrederea,
mândria, entuziasmul, siguranţa,
exaltarea.
Emoţii negative: tristeţea, furia,
frica, necazul, disperarea, regretul,
invidia, dezamăgirea, mâhnirea,
plictiseala, vinovăţia, zăpăceala,
supărarea, indignarea.
Emoţii neutre: mirarea,
curiozitatea, indiferenţa, neliniştea,
îngândurarea, simţul răspunderii.
Slide 6
Mă simt ameninţat şi ofensat în aşa măsură, încât vreau să le fac rău celor
care cred că mă ofensează
Furie
Sunt într-o stare de nesiguranţă, pe care o văd ca pe o ameninţare la statutul,
confortul sau bunăstarea mea fizică
Anxietate
Am încălcat o regulă importantă sau nu am reuşit să respect o valoare
esenţială, lucruri împărtăşite de o persoană pe care o preţuiesc mult
Vinovăţie
Am o stare aproape constantă de apatie, amărăciune şi descurajare, atât în
ceea ce priveşte prezentul, cât şi viitorul
Deprimare
Sunt mulţumit de mine, de cei din jurul meu şi de ceea ce încerc să fac
Fericire
Am sentimentul că sunt o persoană mai bună şi mai valoroasă pentru că am
realizat ceva sau am făcut parte dintr-un grup care a avut o realizare, grup cu
care mă identific
Mândrie
Privesc spre viitor şi mă gândesc că se vor întâmpla lucruri bune, chiar dacă
nu am motive obiective să cred aceasta
Speranţă
Sunt mişcat de suferinţa altcuiva şi simt nevoia să-l ajut
Compasiune
Slide 7
Inteligenţa intelectuală şi inteligenţa
emoţională
Studiile efectuate au arătat ca oamenii au doua
tipuri de inteligenţă:
Inteligenţa intelectuală (IQ) şi Inteligenţa
emoţională (EQ).
IQ reprezintă abilitatea de a învăţa, crea,
raţiona, identifica posibilităţi, genera alternative,
lua decizii valoroase şi conştiente.
EQ reprezintă un ansamblu de abilităţi,
competenţe, şi aptitudini care influenţează
capacitatea unei persoane de a face faţă cu
succes presiunilor şi cerinţelor mediului.
Daniel Goleman spunea “Inteligenţa
emoţională implică abilitatea de a percepe cu
acurateţe, de a evalua şi exprima emoţiile;
abilitatea de a accesa şi/sau genera
sentimente; abilitatea de a înţelege şi cunoaşte
emoţiile; abilitatea de a regla emoţiile pentru
promovarea dezvoltării emoţionale şi
intelectuale”.
Slide 8
Diferenţa dintre cele două tipuri de inteligenţă şi contribuţia acestora
este prezentată în exemplul de mai jos:
IQ
Învăţare academică
Limbaj
Gândire raţională
Analiză
EQ
Competenţa
intrapersonală
Competenţe
interpersonale sau
sociale
Slide 9
Emoţiile sunt stări naturale şi fireşti. Ai
dreptul să te simţi bucuros, trist, furios,
oricum. De fapt, emoţiile neplăcute sunt un
semn că ceva nu este „în ordine”, aşa cum
ne-am obişnuit sau cum ne-am dorit să fie.
Emoţiile ne motivează să schimbăm ceva
în viaţa noastră.
Uneori, emoţiile puternice – singurătatea,
furia sau tristeţea – par să ne controleze
ele pe noi şi nu invers.
Putem face faţă emoţiilor doar dacă le
exprimăm într-un mod constructiv, adică să
nu luăm decizii care să ne afecteze într-un
mod negativ pe noi sau pe alţi oameni.
Depăşim dificultăţile doar dacă ne
concentrăm asupra soluţiilor şi nu asupra
problemelor.
Slide 10
Fiecare îşi trăieşte suferinţa în felul său, fiecare trăieşte suferinţa cu o
intensitate proprie. Un bun management al emoţiilor te poate ajuta să treci
mai uşor peste dificultăţi.
Vorbeşte despre ceea ce te deranjează. Sună pe cineva în care ai
încredere - discută cu mama sau cu tata la telefon, vorbeşte cu cel mai
bun prieten, cu un profesor, consilier şcolar şi, probabil, vei descoperi o
cale de a-ţi rezolva problema.
Mişcă-te. Activitatea fizică te ajută să te calmeazi, mai întâi să gândeşti şi
apoi să acţionezi. Fă o plimbare lungă, aleargă, dansează, etc.
Găseşte timp pentru a comunica cu persoanele care te înţeleg, te susţin,
te iubesc. Vizitează-ţi prietenii, rudele. Discută cu colegii de clasă şi
profesorii.
Notează ceea ce simţi. Fă-ţi un jurnal şi scrie acolo fiecare emoţie
puternică pe care o resimţi, încearcă să identifici cauza ei.
Secretul este să-ţi alegi o activitate care să-ţi placă, poţi citi o carte, te poţi
juca cu animalul preferat, poţi să urmăreşti o emisiune preferată, etc. După
ce te linişteşti, poţi reveni la problema care ţi-a făcut rău pentru a căuta
soluţii.
Slide 11
Este bine să te poţi relaxa când eşti
stresat/ă. Încearcă să notezi pe o
foaie despre trei momente în care teai simţit fericit/ă şi relaxat/ă. Te întinzi
şi respiri de câteva ori profund.
Încordezi timp de cinci secunde tot
corpul, pe urmă relaxezi fiecare parte
– faţa, mâinile, umerii, spatele,
abdomenul, picioarele. Rămâi
culcat/ă şi relaxat/ă, amintindu-ţi
acele momente plăcute.
Ca sa te poţi relaxa incearcă să faci o
activitate care îţi place: pictează,
ascultă muzică, vorbește cu un
prieten, scrie într-un jurnal, joacă-te
cu jocul preferat, citește o carte, etc.
Slide 12
Să comunici des cu părinţii înseamnă
să te apropii de ei. Este important ca
toţi membrii familiei – şi copiii şi
părinţii – să spună clar şi sincer
ce simt, ce cred, ce-i frământă azi şi
ce au de gând să facă în viitor.
Comunicarea permanentă vă ajută să
menţineţi legătura şi să aveţi
încredere reciprocă.
Slide 13
Cum îţi exprimi sentimentele:
„Sunt trist pentru că pleci.”
„Mi-e frică atunci când spui asta.”
„Sunt neliniştit, pentru că nu mi-ai răspuns ieri la
telefon.”
„Când nu mă asculţi, mă simt singur.”
„Sunt bucuros că poţi să vii.”
„Mă simt recunoscător după ce ai făcut asta pentru
mine.”
„Nu te-ai supărat pe mine, chiar dacă ţi-am spus că
am luat 5 la lucrare. Mă simt uşurat.”
„Sunt recunoscător pentru că mi-ai spus asta.”
„Am fost dezamăgit că n-ai venit (telefonat), fiindcă
voiam să discutăm nişte lucruri care mă frământau.”
„Mă faci să mă simt bucuros (fericit) când spui asta.”
Slide 14
Bibliografie:
CJAP Bistriţa Năsăud, Copii cu părinţii la distanţă
Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului, Ghid
pentru profesioniștii care lucrează cu copiii migranților 2007
Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului, Cartea
de buzunar pentru băieţi şi fete cu părinţii plecaţi în străinătate
http://www.singuracasa.ro/
Material realizat de psiholog Vlad Liliana