Transcript      Ești evaluat de către cei din jur după primele 12 cuvinte rostite? Poți fi cool și dacă vorbești corect? Vorbirea corectă reflectă și.






Ești evaluat de către cei din jur după
primele 12 cuvinte rostite?
Poți fi cool și dacă vorbești corect?
Vorbirea corectă reflectă și formează o
gândire corectă ?
A vorbi corect presupune să participi la
marea armonie a lucrurilor ?
Te invit să fii locuitor al CASTALIEI.
Două părţi de vorbire diferite, care se pronunţă
împreună, în scris se despart prin folosirea
cratimei.
În rostire, două cuvinte pot suna identic, dar e
posibil ca acestea să fie scrise diferit:
Neam/ne-am, sau /s-au, s-a/sa, la / l-a, etc.
Trebuie să recunoşti spontan părţile de vorbire
existente într-un enunţ.
Folosirea corectă a sintagmei CA ȘI
S-A / SA
S-AU / SAU
LA / L-A
Un pronume urmat de verb auxiliar
Adjectivul – CU sau FĂRĂ majusculă ?
Acordul articolului genitival + pronume relativ:
a (al, ale) cărei (cărui, căror, cărei, etc.)
Topica articolului genitival -ei, lui, -lui.
Pluraliatantum / Singulariatantum
Alte reguli simple:
CA ȘI - are 2 utilizări în vorbirea contemporană:
una corectă și alta incorectă, dar foarte des
folosită.
Când are sensul de asemeni lui….. poţi folosi liniştit
forma CA ȘI.
Când are sensul de în calitate de …. forma CA ȘI
trebuie eliminată sau evitată prin înlocuire.
2
1.
2.
3.
4.
1.
2.
3.
Ca și profesor vă informez că…… (greșit)
În calitate de profesor ….. (corect)
Ca profesor vă informez că ….. (corect)
Ca și ceilalți profesori, vă voi informa …..
(corect)
Voi participa, ca și elev, la activitățile…(greșit)
Ca elev voi participa la activitățile ….(corect)
Voi participa, ca și colegul meu, la olimpiada
de chimie de anul acesta. (corect)
H
Se foloseşte forma “s-au” atunci când
recunoaştem pronumele reflexiv “s”
urmat de verbul auxiliar “au”




Ei s-au întâlnit în faţa bibliotecii.
Colegii mei s-au întors victorioşi din campionat.
Participanţii din proiectul Aleph s-au înţeles
foarte repede în rezolvarea temelor de grup.
Cei doi nu s-au certat niciodată.
2
Se foloseşte forma “sau” atunci când recunoaştem
conjuncţia disjunctivă (poate fi înlocuită prin “fie”)





Intri sau ieşi ?
Ai reuşit să afli răspunsul corect al problemei, sau ai
încă nevoie de timp ?
Te consideri nevinovat, sau ai înţeles unde ai greşit?
Vor veni prietenii sau părinţii lor ?
Vei conduce tu sau Andrei pe timpul nopţii ?
H
Se foloseşte “s-a” atunci când recunoaştem pronumele
reflexiv “s” urmat de verbul auxiliar “a”.
 Mihai s-a întâlnit cu prietenii săi în Muzeul de Artă
Modernă din Paris.
 Ea s-a întors fericită în sala de spectacol.
 La această petrecere s-a dansat toată noaptea.
 Eram contrariaţi că în şedinţă s-a discutat cazul
nostru.
 S-a întristat pentru că nu a fost înţeles.
2
1.
2.
3.
4.
Se foloseşte forma “sa” când recunoaştem
adjectivul pronominal posesiv, echivalent al
pronumelui personal de genitiv
“a lui” (“a ei”).
Opinia sa (a lui) a fost luată în seamă.
Mama sa (a ei, a lui) avea o voce minunată.
Poezia sa a declanşat o discuţie aprinsă.
Când a auzit varianta sa de răspuns, Monica
şi-a dat seama că a greşit.
H
Se foloseşte cratima pentru a marca faptul că sunt două părţi
de vorbire distincte: pronume urmat de verb auxiliar (de
obicei un perfect compus) - şi-au adus aminte, l-am văzut,
mi-am dat seama, le-am răspuns, etc.




Când au intrat în clasă, şi-au adus aminte de anii
adolescenţei.
L-am zărit în mulţime, în timp ce traversa strada.
Le-am răspuns că nu este nimic grav, deşi ar fi trebuit să
spun adevărul.
Nu mi-am dat seama că pe tine te căuta.
2
Se foloseşte cratima pentru a marca faptul că sunt două părţi
de vorbire : pronume personal sau reflexiv urmat de verb
auxiliar (de obicei un perfect compus sau condiţional
optativ): v-au dat, i-am văzut, v-aţi dat seama, v-ar
răspunde, v-am căutat, ne-a spus, ne-ar căuta, etc.







V-au dat de înţeles că vă aşteaptă oricând.
I-am înţeles intenţiile, dar nu puteam să-i accept scuzele.
I-am înţeles, dar nu i-am lăsat să intre mai devreme în sala de
spectacol.
V-aţi dat seama de proporţiile acestui eşec.
El v-ar răspunde imediat că este de acord.
V-am căutat în zadar toată ziua.
Ne-a invitat la petrecerea ei şi ne-am bucurat că o vom revedea.
H
Se foloseşte forma “ne-am / ne-a” când
recunoaştem pronumele reflexiv / personal
“ne” urmat de un verb auxiliar (“am” “a”)
1.
2.
3.
4.
5.
Ne-am revăzut peste ani, când eram cu toţii mult mai
în vârstă.
Marina ne-a comunicat decizia lor de a nu ne însoţi.
Ei ne-au povestit totul cu amănunte amuzante.
Nu ne-am supărat pentru gluma pe care au făcut-o la
plecare.
Toţi ştiau că nu ne-am lăsat uşor convinşi de
argumentele lor.
2
Se foloseşte forma “neam” când recunoaştem
substantivul cu sensul de popor sau de rudă.
1.
2.
3.
4.
Am crezut întotdeauna în unitatea de neam a
românilor.
Gloria unui neam cu un destin istoric eroic nu este
trecătoare.
În încercarea unui neam de a se impune, cultura sa
este cea mai importantă dovadă de acţiune în istorie.
Barbarii au invadat, neam după neam, întreaga
Europă medievală.
3
Se foloseşte forma “i-ar” când recunoaştem
pronumele personal “i” urmat de verb
auxiliar la condiţional optativ (“ar”).
1.
2.
3.
4.
I-ar fi răspuns prompt, dar nu găsea uşor argumente
de neînvins.
I-ar spune adevărul dacă ar fi întrebată.
Dacă ar scrie un volum de poezie, i-ar dedica ei primul
dintre texte.
I-ar pregăti cele mai bune prăjituri dacă ar avea
ingredientele necesare.
4
Se foloseşte forma “iar” când recunoaştem
conjuncţia adversativă sau adverbul “iar”.
1.
2.
3.
4.
5.
Iar le-ai dat de înţeles că nu vei participa la discuţiile
lor ? (adverb)
Eu tocmai plecam, iar tu tocmai ai venit. (conjuncţie)
Se auzea aceeaşi piesă, iar şi iar, la patefonul vechi al
bunicii. (adverb)
Cum voi explica faptul că iar ai intrat aici? (advrb)
Eu voi încerca să găsesc răspunsuri, iar tu vei încerca
să adresezi întrebări interesante. (conjuncţie)
5
Se foloseşte forma “v-a” atunci când recunoaştem
pronumele personal “v” urmat de verbul auxiliar “a”.






V-a dat de înţeles că a refuzat propunerea dumneavoastră.
V-a anunţat prin curier că nu va ajunge la timp la
evenimentul oficiat aici.
Nu cred că v-a înţeles prea bine.
Sunt convins că v-a dat tot concursul pentru reuşita
dumneavoastră.
Nu v-a convins argumentarea lui Andrei?
6
V-a plăcut conferinţa?
Se foloseşte forma “va” atunci când recunoaştem forma
de viitor a unui verb.







Andrei vă va răspunde imediat la întrebare.
Regele va refuza propunerea dumneavoastră.
Ministrul va anunţa prin curier rapid data sosirii la castel.
Nu sunt convins că Mihai îşi va da tot concursul pentru
reuşita echipei.
Argumentarea lui nu va convinge pe nimeni.
Ştim cu toţii că nu va ajunge la timp.
Nu ştim cum va proceda în situaţia aceasta dificilă.
H
Un adjectiv se scrie corect cu literă mică. Excepţie fac
adjectivele care intră în componenţa substantivelor proprii
sau se află la început de propoziţie (frază)







Poezia eminesciană este în esenţa ei romantică.
Mihai Eminescu este un mare poet romantic.
Pictorii din Renaştere foloseau mult albastru de cobalt în
picturile lor celebre.
Albastrul de cobalt este o culoare celebră.
Anul bisericesc începe pe data de 1 septembrie.
Ştefan cel Mare a fost cel mai important voievod al Moldovei.
H
Nu poţi obţine o notă mare dacă nu lucrezi suplimentar.
Se foloseşte forma “LA” atunci când recunoşti prepoziţia
(parte de vorbire care face legătura între un substantiv
/verb şi determinanţii lor). Exemple de prepoziţii:
la, înspre, dinspre, pentru, de, despre, în, etc.







Muntele Ceahlău se zăreşte de la mare depărtare.
S-a oprit la marginea lacului şi privea departe.
Celebra pânză a lui Leonardo da vinci, Gioconda, se află la
Muzeul Luvru din Paris.
A rămas corigent la muzică
A venit foarte repede la chemarea ta.
Imediat după examenul de admitere a plecat în vacanţă la
munte.
Mă simt mai bine la munte decât la mare.
2
Se foloseşte forma “L-A” atunci când recunoşti pronume
personal “L” (pers. III, sg., formă neaccentuată) urmat de
un verb auxiliar “A”.







L-a zărit de foarte departe, dar nu a avut curajul să îl salute.
Văzându-l cum rezolvă problemele, l-a rugat să îl ajute la
matematică.
Din ce cauză l-a părăsit fără cuvinte?
Profesorul de logică l-a lăsat corigent pe colegul meu de bancă.
Mihai l-a auzit pe tatăl său când l-a strigat, dar nu a întors capul.
L-a înţeles foarte bine, dar nu putea fi de acord cu el.
Mama sa l-a înţeles din toate punctele de vedere atunci când a
fost nevoie.
H
Se foloseşte forma “LA” atunci când recunoşti prepoziţia
(parte de vorbire care face legătura între un substantiv
/verb şi determinanţii lor): la, înspre, dinspre, pentru, de,
despre, în, etc.







Muntele ceahlău se zăreşte de la mare depărtare.
S-a oprit la marginea lacului şi privea departe.
Celebra pânză a lui Leonardo da vinci, Gioconda, se află la
Muzeul Luvru din Paris.
A rămas corigent la muzică
A venit foarte repede la chemarea ta.
Imediat după eamenul de admitere a plecat în vacanţă la munte.
Mă simt mai bine la munte decât la mare.
H
Acordul AG + PR în genitiv se realizează ÎNCRUCIŞAT:
Cartea (fem. sg.) al (m. sg.) cărei (fem. sg.) subiect (m. sg.)
l-am discutat ieri a fost premiată.







Umbrela ale cărei culori ţi-au plăcut atât de mult nu costă prea
mult.
Muntele ale cărui vârfuri le zăreşti nu a fost încă explorat de om.
Caietele ale căror file sunt foarte fine sunt căutate de scriitori.
Fata ale cărei opinii le-ai aprobat este colege mea de bancă.
Arborele ale cărui frunze au căzut prea devreme e foarte bătrân.
Rochia ale cărei culori s-au stins nu va mai fi purtată niciodată.
Dezbaterea ale cărei idei nu au fost bine argumentate nu a
convins pe nimeni.
H
Pentru a exprima posesia şi a indica genitivul se folosesc:
articolul genitival “- ei” la finalul unui substantiv feminin (comun sau propriu);
articolul genitival “– lui” la finalul unui substantiv masculin (neutru) comun;
articolul genitival antepus pentru substantive masculine proprii;
I-am spus mamei Mariei despre ce este vorba.
Portofoliul elevului este incomplet.
Portofoliul lui Andrei este cel mai reuşit.
I-am restituit prietenei Elenei cartea pe care mi-a împrumutat-o.
Vocea profesorului se auzea clar spunând lucruri minunate.
Vocea lui Alexandru nu se mai auzea din vacarmul clasei.
I-am trimis domnului profesor, prin intermediul Ioanei, dicţionarul
lui Octavian.
H
Substantive PLURALIATANTUM: ochelari,
Substantive SINGULARIATANTUM: mazăre, fasole, sânge,
H
Alături de ţinutele chic, adaugă un pic de SPIRIT, de
CORECTITUDINE gramaticală atunci când scrii şi
vorbeşti, LECTURA câtorva pagini interesante pe zi
şi vei fi de nerecunoscut chiar şi pentru prieteni.
Trebuie să fii întotdeauna ALTFEL.
Recomandare adresată de
prof. Elena Drăghiceanu