Transcript CĂLĂTORULE, Vino să ne cunoşti meleagurile pline de legendă, meleaguri unde au învăţat să scoată la lumina opere neperitoare Alexandru Vlahuţă, George Tutoveanu,

CĂLĂTORULE,
Vino să ne cunoşti meleagurile pline de legendă, meleaguri
unde au învăţat să scoată la lumina opere neperitoare Alexandru
Vlahuţă, George Tutoveanu, Nicolae Tonitza, Elena Farago şi mulţi alţii.
Leagan de legendă, popor de istorie, buchet de flori de pus
pentru liniştea sufletelor noastre, i-a fost dat acestui oraş „Bârlad” , să
rămână în inima oricui îl străbate.
Vatră milenară , cu iz de istorie, pe care patina vremii şi-a
încrustat adânc urmele, vechi târg comercial a cărui istorie se pierde
în negura vremii, constituie un punct de atracţie pentru cine îşi poartă
paşii pe străzile sale.
Drumeţind prin oraş, vor stârni deopotrivă interesul,
pitorescul unei naturi pline de culoare, dar şi îmbinarea modernismului
cu tradiţia şi specificul acestor locuri.
Vino, călătorule, să ne cunoşti meleagurile, să ne cunoşti
tradiţiile, obiceiurile, prilej de bucurie şi împăcare sufletească.
Vechile datini româneşti te ajută
în fiecare an să trăieşti atmosfera plină
de căldură şi veselie a sărbătorile de
iarnă.
Ele reprezintă bucurie, armonie,
spiritualitate, bunătate şi generozitate
faţă de semenii noştri şi gânduri bune
pentru toţi.
Odată cu primele zile ale lui
DECEMBRIE, atmosfera din oraş capătă o
nouă nuanţă şi încărcătură emoţională.
Oraşul nostru este îmbodobit cu
steluţe argintii, beteală, lumini
multicolore, instalaţii amenajate în brazi
şi pomi.
În mijlocul lui tronează bradul
împodobit cu mii şi mii de globuleţe.
Bradul este considerat arborele
cunoaşterii , simbolul vieţii, bogăţiei ,
prosperităţii.
Aşa demonstrăm că nu au murit tradiţiile!
Irozii, îmbrăcaţi în haine femeieşti (cămăşi albe, cingători sau
bete aşezate în diagonală pe piept şi spate, catrinţe roşii prevăzute cu
batiste cusute şi coifuri pe cap din hârtie de diferite culori, fluiere şi
săbii în mâini).
Jocul lor oferă un spectacol inegalabil de lumină şi culoare ce
se desfăşoară în sunetul ţicnalelor care dialoghează pe două tonuri
diferite pe fondul răpăitului de tobe.Tinerii se duelează în mod
simbolic.
Mascaţii au măşti confecţionate ce reprezintă chipuri ale
oamenilor în diferite etape ale vieţii, dar mai cu seamă bătrâneţea. În
multe cazuri personajele nu se desprind încă de măştile care le poartă şi
le acoperă faţa. Ele sunt confecţionate în aşa fel încât stârnesc hazul, iar
persoanele care le poartă răspândesc voia bună.
Jocul cu Capra un obicei mult îndrăgit în
zona noastră.
Un grup de baieţi cutreieră pe la casele
gospodarilor ducând « un cap de capră » făcut din
lemn, cu limba de scândură trasă de o sfoară şi care
clămpăne fiind acţionat printr-o sfoară de cel care joacă
şi care stă ascuns sub un covor. Ea este împodobită cu
panglici lungi, multicolore din hârtie colorată, clopoţei.
Capra saltă şi smuceşte, se roteşte şi se apleacă,
clămpănind din fălcile de lemn şi este acompaniată de
lăutari sau tobagii. Ea este însoţită de moş, babă sau
alte personaje.
Moşul e îmbrăcat cu un cojoc întors pe dos sau
cu o piele de capră sau cu zdrenţe. Pe faţă are o mască,
are barbă, poartă o căciulă şi are cocoaşă. De
asemenea poartă clopoţei, tălăngi, şi o sabie. Cortegiul
prezintă diferite scene comice.
Umblatul cu ursul
Alt obicei ce se desfăşoară în zona noastră.
Ursarii sunt persoane care conduc
urşii impunând acestora mişcările ce trebuie
să le facă prin comenzile care le dau. Sunt
îmbrăcaţi cu cămăşi albe având la mijloc
brâie late numite cingători, pe cap pălării
negre prevăzute de jur îmrejur cu pene, iar în
mâini au ciomege sau cearlăie la capătul
cărora pornesc lanţuri ce se prind de capul
fiecărui urs. Se spune că ursul execută
mişcările impuse de ursari numai dacă acesta
este legat cu lanţul de cearlăul ursarului. Ursul
face tumbe sau alte scheme, stârnind râsul.
Din când în când se repede la cei din jur şi-i
sperie
Urşii sunt persoane îmbrăcate în piei
de urs, la cap au doi canafi mari din lână
roşie.
Jocul urşilor din Bogdănşti
În ajunul Anului Nou în centrul
comunei are loc un spectacol de o
frumuseţe rară. Aici se întâlnesc cetele de
urşi din cele şase sate ale comunei având
loc o întrecere în felul în care joacă şi sunt
alcătuite şi costumate. Toată suflarea
satelor se adună la acest spectacol care îţi
umple inima de bucurie şi mândrie că eşti
locuitor al acestei zone.
Toate privirile sunt îndreptate spre scena
unde urcă fiecare ceată în ordinea
următoare :
urşii,ursarii,toboşarii,irozii,mascaţii.
Dintre obiceiurile îndrăgite de copii putem enumera
mersul cu :
„STEAUA”
Ei merg din prima zi de Crăciun şi până la
Sfântul Vasile. Este un obicei cu caracter religios,
curat, creştinesc. Ea simbolizează steaua care a
condus pe cei trei magi la Bethleem, în satul unde s-a
născut Iisus Hristos. Cei care mreg cu steaua sunt
mai ales copii cu vârste cuprinse între 7 -14 ani.
Steaua, după ce a fost confecţionată, este
bogat împodobită cu hârtii colorate, de mai multe
nuanţe. Pe partea interioară se fixează un mic
clopoţel, care va suna la cea mai mică mişcare a
stelei. Stelei i se ataşează un băţ de sprijin, bogat
ornamentat. Pe cele două feţe centrale ale corpului
propriu-zis al stelei se aplică iconiţe cu teme
religioase, nelipsind iconiţele specifice sărbătorii
Naşterii Mântuitorului.
,,SORCOVA”
Aparţinând obiceiurilor de Anul Nou,
umblatul cu sorcova e mai cu seama
bucuria copiilor. Copiii merg câte unul sau
îm grup şi fac urări de sănătate şi
prosperitate.
Aceştia poartă o crenguţă înmugurită de
copac sau o sorcovă confecţionată dintr-un
băţ în jurul căruia s-au împletit flori de
hârtie colorat

Sorcova, vesela,
Să trăiţi, să-mbătrâniţi,
Peste vară, primăvară,
Ca un păr, ca un măr,
Ca un fir de trandafir"
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oţelul.
La anul şi la mulţi
,,PLUGUŞORUL”
Pluguşorul este un colind vechi de mii de ani. Îşi are
originea în datele legate de începerea noului an agricol. Pe
vremuri, Anul Nou venea primăva, odată cu renaşterea naturii.
Atunci se mergea prin sate cu pluguri trase de boi, împodobite
cu brazi; de aici şi numele de pluguşor. Cu pluguşorul se merge
în ajunul Anului Nou sau chiar în ziua de Sfântul Vasile şi se fac
urări pentru noul an de sănătate , de bunăstare , de bucurie şi
fericire, se descrie muncile agricole. Se folosesc obiecte :
plugul, buhaiul ce imită mugetul tarului, bici, clopote, tălăngi,
brad împodobit. În funcţie de vârsta participanţilor colindători
se poate vorbi de pluguşorul copiilor sau plugul flăcăilor.
„SEMĂNATUL”
Obicei prin care grupuri mici de copii având trăistuţe cu
grâu, orez, secară merg pe la casele oamenilor şi le presară în
gospodării şi le adresează urări de sănătate.
Frumoasele sărbători de iarna se
încheie cu ,,Boboteaza “ şi Sf. Ioan
(IORDANUL).
Sărbătoare creştinească,, Boboteaza”, la 6
ianuarie, sărbătoreşte Botezul Domnului în
apele Iordanului, îndeplinit de Sfântul Ioan..
La Bobotează oamenii merg la biserică
să ia agheazmă(apă sfinţită) şi apoi merg acasă
unde îi aşteptau pe cei care n-au putut să
meargă la biserică. Pe nemâncate aceştia gustă
de trei ori din apa sfinţită.
Agheazma rămasă era pusă într-o sticlă legată la
icoană cu un buchet de busuioc. Cu această apă
îi vor stropi pe cei bolnavi, animale din curte,
interiorul sau exteriorul casei dar şi pe acei care
vor să reuşească în viaţă.
Iată cum încercăm noi să păstrăm datinile din străbuni:
PLUGUŞORUL NE UREAZĂ DE BUCURIE ŞI SĂNĂTATE
SUNTEM FERICIŢI DE CUM ARATĂ BRADUL!
URA! URA ! A SOSIT MOŞUL!
MUNCIM DE ZOR CA SĂ PROMOVĂM TRADIŢIILE ŞI DATINILE NOASTRE !
IATĂ CE AM REUŞIT!
Sărbătorile de iarnă să reverse în gândurile voastre lumină sfântă iar
în suflet, tumult de căldură şi iubire de semeni .
Deschideţi poarta sufletului şi lăsaţi bucuria şi împlinirea să vă intre
în suflet!
Deschideți larg brațele şi îmbrățişarea voastră caldă, vorba bună şi
gândul curat să fie cel mai de preţ cadou pentru cei dragi !
Sărbători de iarnă fericite, cu multă sănătate, bucurie şi belşug !
Material realizat de colectivul clasei a III -a E
îndrumaţi de doamna inst.. SAVA ELENA
Şcoala Nr.8 ,Bârlad, jud. Vaslui