Transcript 14 noiembrie 1878 unirea dobrogei cu românia
Slide 1
14 NOIEMBRIE 1878
UNIREA DOBROGEI
CU ROMÂNIA
Slide 2
După Războiul de Independenţă a României
(1877-1878), în urma hotărârilor Congresului de
Pace de la Berlin din iunie - iulie 1878, Domnitorul
Carol I oficia, printr-o impresionantă ceremonie
desfăşurată la Brăila, reintegrarea Dobrogei în
hotarele Statului Român.
Slide 3
Unirea Dobrogei, străvechi pământ getic intrat primul în
lumina istoriei, a însemnat în realitate împlinirea aspirațiilor
românilor dobrogeni. Pe tot parcursul războiului, românii
dobrogeni, autohtoni ai regiunii, au sperat victoria armatei
române și posibilitatea unirii cu România, după cum o
demonstrează primirea cu toată cinstea din iunie 1877 făcută
la Măcin trupelor ruse și apoi în decembrie 1877 petiția
dobrogenilor care, acoperită de nume
și semnături, cerea unirea Dobrogei cu
România.
Intrarea Armatei Române în Dobrogea
Slide 4
În ziua de 1 octombrie 1878, Rusia a ocupat
Basarabia de Sud, după ce autorităţile române se
retrăseseră din cele trei judeţe: Ismail, Cahul şi
Bolgrad.
„Totul s-a petrecut în cea mai deplină ordine”.
În felul acesta, se făcuse primul pas „pentru
îndeplinirea dispoziţiunilor Tratatului de Pace de la
Berlin”.
Slide 5
Domnitorul României trebuia să participe în persoană, în
fruntea armatei, la luarea în stăpânire a Dobrogei.
În ziua de 10 noiembrie, Domnitorul Carol I a prezidat
întrunirea Consiliului de Miniștri, în care au fost stabilite
normele pentru luarea în stăpânire a Dobrogei și pentru
primele organizări.
În ziua de 13 noiembrie, Principele Carol I și primministrul I.C. Brătianu au stabilit ultimele dispoziții pentru
intrarea armatei române în Dobrogea. Împreună cu Mihail
Kogălniceanu, Domnitorul a elaborat o proclamație către
locuitorii Dobrogei și un ordin de zi către armată.
Slide 6
La data de 13 noiembrie 1878
George M. Ghica a fost
desemnat în funcţia de prefect al
judeţului Tulcea, prin Înaltul
Decret Regal Nr. 2519.
Comisar pentru chestiunile trecerii
Dobrogei în stăpânire românească a fost numit
N. Catargiu - „care supraveghease
descărcarea afacerilor din Basarabia”.
Slide 7
După o noapte de călătorie, fără somn, Domnitorul Carol I a ajuns în zorii zilei de 14
noiembrie 1878 la Brăila. Aci i se pregătise o frumoasă primire. Erau de faţă I.C. Brătianu,
generalul G. Anghelescu - comandantul Diviziei militare ce urma să intre în Dobrogea,
prefectul judeţului, ofiţeri superiori, primarul Brăilei în fruntea consiliului municipal
precum și numeroși cetățeni ai orașului care manifestau pentru Suveranul României.
În cadrul ceremoniei organizate s-au ținut mai multe discursuri, iar episcopul Dunării
de Jos a oficiat un Te-deum.
Principele Carol s-a adresat spontan asistenţei: „Prima bombă, aruncată asupra
Brăilei, a fost semnalul de război; bateriile de la Calafat au răspuns la ea în aceeaşi zi!
Prin luptele de dincolo de Dunăre s-a întărit neatîrnarea şi mărirea României; azi
trecem a doua oară Dunărea, însă în pace şi linişte, spre a lua în stăpînire o ţară pe care
armata noastră a cîştigat-o prin eroismul său!”.
Cu acest prilej s-a dat citire celor două documente: Proclamația către
dobrogeni și Înalt ordin de zi către armată.
După încheierea acelei festivităţi, Domnitorul a încălecat roibul său preferat şi a mers
la locul unde era înşiruită Divizia militară, pe un timp întunecos şi umed, cu străzi
noroioase.
Slide 8
„Locuitori de orice naţionalitate şi religie,
Dobrogea - vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân - de astăzi face
parte din România. Voi de acum atârnaţi de un Stat unde nu voinţa
arbitrară, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de naţiune hotărăşte şi
ocârmuieşte. Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirii: viaţa,
onoarea şi proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituţii pe care ne-o
râvnesc multe ţări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul
casei voastre vor fi apărate de legile noastre şi nimeni nu le va putea lovi,
fără a-şi primi legitima pedeapsă...
Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât a
menţine ordinea şi, model de disciplină, de a ocroti paşnica voastră
vieţuire.
Salutaţi dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul
libertăţii. Drapelul dreptăţii şi al păcii. În curând provincia voastră, pe
cale constituţională, va primi o organizaţiune definitivă, care va ţine
seama de trebuinţele şi moravurile voastre, care va aşeza pe temelii
statornice poziţia voastră cetăţenească.
Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră”.
Slide 9
„Soldaţi!
Puterile Mari europene, prin Tratatul de la Berlin, au unit cu România
Dobrogea, această veche posesiune a părinţilor noştri de mai înainte.
Azi veţi pune piciorul pe acest pământ care devine din nou românesc!
Însă acum veţi merge în Dobrogea, nu în calitate de cuceritori, ci de
amici, ca fraţi ai locuitorilor, care de azi înainte sînt concetăţenii noştri.
Soldaţi! În această nouă Românie veţi găsi o populaţie care în cea mai
mare parte este deja românească. Însă veţi găsi şi locuitori de alt neam şi
alte credinţe. Toţi aceştia, care devin membri ai Statului român, au
aceleaşi drepturi la protecţiunea şi la dragostea voastră...
Aşadar, drum bun soldaţi şi Dumnezeu să vă aibă în pază.
Gîndul meu vă însoţeşte neîntrerupt.
Trăiască România!”
Slide 10
Slide 11
Slide 12
Pentru dobrogeni, ziua de 14 noiembrie este o zi
specială: este ziua în care, în anul 1878, Dobrogea a reintrat,
oficial, în componența statului român modern.
Este ziua în care, la Brăila, în anul 1878, s-au
desfășurat festivitățile prilejuite de punerea în aplicare a art.
46 al Tratatului de la Berlin, prin care teritoriul dintre Dunăre
și Marea Neagră revenea la patria-mamă.
Unirea Dobrogei cu România reprezintă a doua etapă
în procesul de unire națională a românilor. Prima a fost cea de
la 24 ianuarie 1859, când Moldova s-a unit cu Muntenia, iar
desăvârșirea unității naționale a românilor urma să aibă loc
peste patru decenii, la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918.
Slide 13
La Mulţi Ani, Dobrogea!
La Mulţi Ani, România!
14 NOIEMBRIE 1878
UNIREA DOBROGEI
CU ROMÂNIA
Slide 2
După Războiul de Independenţă a României
(1877-1878), în urma hotărârilor Congresului de
Pace de la Berlin din iunie - iulie 1878, Domnitorul
Carol I oficia, printr-o impresionantă ceremonie
desfăşurată la Brăila, reintegrarea Dobrogei în
hotarele Statului Român.
Slide 3
Unirea Dobrogei, străvechi pământ getic intrat primul în
lumina istoriei, a însemnat în realitate împlinirea aspirațiilor
românilor dobrogeni. Pe tot parcursul războiului, românii
dobrogeni, autohtoni ai regiunii, au sperat victoria armatei
române și posibilitatea unirii cu România, după cum o
demonstrează primirea cu toată cinstea din iunie 1877 făcută
la Măcin trupelor ruse și apoi în decembrie 1877 petiția
dobrogenilor care, acoperită de nume
și semnături, cerea unirea Dobrogei cu
România.
Intrarea Armatei Române în Dobrogea
Slide 4
În ziua de 1 octombrie 1878, Rusia a ocupat
Basarabia de Sud, după ce autorităţile române se
retrăseseră din cele trei judeţe: Ismail, Cahul şi
Bolgrad.
„Totul s-a petrecut în cea mai deplină ordine”.
În felul acesta, se făcuse primul pas „pentru
îndeplinirea dispoziţiunilor Tratatului de Pace de la
Berlin”.
Slide 5
Domnitorul României trebuia să participe în persoană, în
fruntea armatei, la luarea în stăpânire a Dobrogei.
În ziua de 10 noiembrie, Domnitorul Carol I a prezidat
întrunirea Consiliului de Miniștri, în care au fost stabilite
normele pentru luarea în stăpânire a Dobrogei și pentru
primele organizări.
În ziua de 13 noiembrie, Principele Carol I și primministrul I.C. Brătianu au stabilit ultimele dispoziții pentru
intrarea armatei române în Dobrogea. Împreună cu Mihail
Kogălniceanu, Domnitorul a elaborat o proclamație către
locuitorii Dobrogei și un ordin de zi către armată.
Slide 6
La data de 13 noiembrie 1878
George M. Ghica a fost
desemnat în funcţia de prefect al
judeţului Tulcea, prin Înaltul
Decret Regal Nr. 2519.
Comisar pentru chestiunile trecerii
Dobrogei în stăpânire românească a fost numit
N. Catargiu - „care supraveghease
descărcarea afacerilor din Basarabia”.
Slide 7
După o noapte de călătorie, fără somn, Domnitorul Carol I a ajuns în zorii zilei de 14
noiembrie 1878 la Brăila. Aci i se pregătise o frumoasă primire. Erau de faţă I.C. Brătianu,
generalul G. Anghelescu - comandantul Diviziei militare ce urma să intre în Dobrogea,
prefectul judeţului, ofiţeri superiori, primarul Brăilei în fruntea consiliului municipal
precum și numeroși cetățeni ai orașului care manifestau pentru Suveranul României.
În cadrul ceremoniei organizate s-au ținut mai multe discursuri, iar episcopul Dunării
de Jos a oficiat un Te-deum.
Principele Carol s-a adresat spontan asistenţei: „Prima bombă, aruncată asupra
Brăilei, a fost semnalul de război; bateriile de la Calafat au răspuns la ea în aceeaşi zi!
Prin luptele de dincolo de Dunăre s-a întărit neatîrnarea şi mărirea României; azi
trecem a doua oară Dunărea, însă în pace şi linişte, spre a lua în stăpînire o ţară pe care
armata noastră a cîştigat-o prin eroismul său!”.
Cu acest prilej s-a dat citire celor două documente: Proclamația către
dobrogeni și Înalt ordin de zi către armată.
După încheierea acelei festivităţi, Domnitorul a încălecat roibul său preferat şi a mers
la locul unde era înşiruită Divizia militară, pe un timp întunecos şi umed, cu străzi
noroioase.
Slide 8
„Locuitori de orice naţionalitate şi religie,
Dobrogea - vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân - de astăzi face
parte din România. Voi de acum atârnaţi de un Stat unde nu voinţa
arbitrară, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de naţiune hotărăşte şi
ocârmuieşte. Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirii: viaţa,
onoarea şi proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituţii pe care ne-o
râvnesc multe ţări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul
casei voastre vor fi apărate de legile noastre şi nimeni nu le va putea lovi,
fără a-şi primi legitima pedeapsă...
Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât a
menţine ordinea şi, model de disciplină, de a ocroti paşnica voastră
vieţuire.
Salutaţi dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul
libertăţii. Drapelul dreptăţii şi al păcii. În curând provincia voastră, pe
cale constituţională, va primi o organizaţiune definitivă, care va ţine
seama de trebuinţele şi moravurile voastre, care va aşeza pe temelii
statornice poziţia voastră cetăţenească.
Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră”.
Slide 9
„Soldaţi!
Puterile Mari europene, prin Tratatul de la Berlin, au unit cu România
Dobrogea, această veche posesiune a părinţilor noştri de mai înainte.
Azi veţi pune piciorul pe acest pământ care devine din nou românesc!
Însă acum veţi merge în Dobrogea, nu în calitate de cuceritori, ci de
amici, ca fraţi ai locuitorilor, care de azi înainte sînt concetăţenii noştri.
Soldaţi! În această nouă Românie veţi găsi o populaţie care în cea mai
mare parte este deja românească. Însă veţi găsi şi locuitori de alt neam şi
alte credinţe. Toţi aceştia, care devin membri ai Statului român, au
aceleaşi drepturi la protecţiunea şi la dragostea voastră...
Aşadar, drum bun soldaţi şi Dumnezeu să vă aibă în pază.
Gîndul meu vă însoţeşte neîntrerupt.
Trăiască România!”
Slide 10
Slide 11
Slide 12
Pentru dobrogeni, ziua de 14 noiembrie este o zi
specială: este ziua în care, în anul 1878, Dobrogea a reintrat,
oficial, în componența statului român modern.
Este ziua în care, la Brăila, în anul 1878, s-au
desfășurat festivitățile prilejuite de punerea în aplicare a art.
46 al Tratatului de la Berlin, prin care teritoriul dintre Dunăre
și Marea Neagră revenea la patria-mamă.
Unirea Dobrogei cu România reprezintă a doua etapă
în procesul de unire națională a românilor. Prima a fost cea de
la 24 ianuarie 1859, când Moldova s-a unit cu Muntenia, iar
desăvârșirea unității naționale a românilor urma să aibă loc
peste patru decenii, la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918.
Slide 13
La Mulţi Ani, Dobrogea!
La Mulţi Ani, România!