Transcript CONSFĂTUIREA JUDEȚEANĂ A PROFESORILOR DE ARTE -2- Inspecţia de specialitate Anul şcolar 2012 – 2013 - GALAȚI 9 SEPTEMBRIE 2013 INFORMAȚII GENERALE ȘI ASPECTE METODOLOGICE OMECTS nr.

CONSFĂTUIREA JUDEȚEANĂ
A PROFESORILOR DE ARTE
-2-
Inspecţia de specialitate
Anul şcolar 2012 – 2013
- GALAȚI 9 SEPTEMBRIE 2013
INFORMAȚII GENERALE ȘI ASPECTE METODOLOGICE
OMECTS nr. 5547/6.10.2011 privind Regulamentul de inspecție
a unităților de învățământ preuniversitar
Planul managerial al Inspectoratului Școlar Județean Galați
Graficele unice de monitorizare și control ale Inspectoratului
Școlar Județean Galați, semestrele I și II
Planul managerial și cele operaționale ale inspectorului școlar
pentru ARTE
Graficele de monitorizare și control ale inspectorului școlar
pentru ARTE și ale metodiștilor, pe semestrele I și II
În cadrul inspecţiei s-au realizat, în special, activități de asistență la
lecție/lecții, analiză, autoevaluare, evaluare și consiliere
 Pentru fiecare oră asistată s-a realizat completarea fișei de observare
a lecției și s-au acordat calificative, în conformitate cu prevederile Art.
45 (d), din cadrul OMECTS nr. 5547/6.10.2011 privind Regulamentul
de inspecție a unităților de învățământ.
 Referitor la calificativele acordate, precizăm faptul că acestea au vizat
numai ora asistată și nu au avut în vedere o evaluare/apreciere
generală a activității profesionale a cadrelor didactice asistate.
 Constatările, aprecierile și recomandările corespunzătoare s-au
realizat în cadrul unor discuții individuale cu cadrele didactice asistate
la care a participat și managerul unității școlare.
 Monitorizarea modului de ducere la îndeplinire a recomandărilor,
pentru fiecare cadru didactic, revine, a revenit, în mod corespunzător,
șefilor de catedră, managerilor școlari și metodiștilor/inspectorului
școlar de specialitate din cadrul inspectoratului școlar.
Planificarea și proiectarea activității didactice
 Majoritatea cadrelor didactice inspectate au prezentat
documentele de planificare şi proiectare, care respectau
structura propusă de MEN. Fiecare cadru didactic a desfăşurat
lecţiile stabilite în planificări, la datele menţionate.
 În multe situaţii, era evident faptul că proiectările şi planificările
nu erau documente personalizate, ci transmise de la un cadru
didactic la altul sau preluate de pe internet.
 Documentele de proiectare nu reflectau abordarea diferenţiată
şi nici reglarea abordării pe parcurs, funcţionând mai mult ca
documente formale şi nu operaţionale.
Recomandări
 Adaptarea documentelor de planificare şi de proiectare
la realităţile clasei; abordarea diferenţiată trebuie să se
reflecte încă din etapa de proiectare (acolo unde este
continuitate la catedră și se cunosc colectivele de elevi).
 Proiectarea trebuie să corespundă analizei diagnostice
prin care se iau în calcul nivelul pregătirii elevilor, stadiul
dezvoltării psihoindividuale, caracteristicile psihosociale
ale clasei, specificul şi caracteristicile activităţii didactice
anterioare etc.
Desfășurarea activității didactice
 Am constatat, în unele situaţii, o cunoaştere precară a conţinuturilor
ştiinţifice şi, din această cauză, abordări greşite în desfăşurarea
lecţiilor. Acest lucru l-am identificat la cadrele didactice absolvente și
de alte instituţii decât cele în specialitate și fără preocupare pentru
pregătirea lecțiilor.
 Deşi proiectarea reflecta, în majoritatea cazurilor, o cunoaştere
teoretică a ceea ce înseamnă strategii didactice, s-a constatat
incapacitatea structurării unor sisteme coerente de metode,
materiale şi mijloace care implică execuția actului artistic. Se
acordă atenţie minimă îmbinării acestora şi dozajului, utilizarea
strategiilor didactice căpătând note formale de cele mai multe ori. La
întrebarea „de ce aţi utilizat....” răspunsurile erau vagi şi lipsite de
rigoarea argumentării pedagogice.
 În multe situaţii, profesorul joacă rolul de emiţător, modelul interactiv
fiind promovat doar la nivel declarativ.
 Am constatat, totodată, „arderea” etapei abordării intuitive, eludarea
operării cu material didactic concret. „Fuga” spre abstractizare devine,
contagios, o practică în învăţământul românesc.
 Evaluarea nu se mai bazează pe criteriile de performanţă anunțate
elevilor, care să orienteze spre formarea și dezvoltarea competențelor
aşteptate.
 Tema pentru acasă este, în multe situaţii, inutilă, ruptă de contextul de
învăţare sau repetitivă, iar în majoritatea cazurilor NU se corectează şi
nu se dă feed- back elevilor.
 TIC - slab reprezentată în cadrul lecţiilor la care am asistat.
Recomandări
 organizarea unor cursuri de formare cu absolvenţii și
suplinitorii necalificați pe baza solicitărilor scrise adresate
inspectoratului şcolar;
 organizarea în cadrul cercurilor metodice a unor secvenţe de
lecţie cu rolul de a ilustra diferite metode didactice aplicate
alterat la clasă; atenţia va fi centrată şi pe necesitatea de a
răspunde la întrebarea De ce optăm să utilizăm o anumită
metodă.
 intensificarea inspecţiilor la clasă din perspectiva respectării
programei şcolare;
 stabilirea unor concursuri pentru valorificarea evaluativă a
profesorilor din învățământul de masă.
 realizarea unui demers didactic prin care să se îmbine
activităţile individuale şi pe grupe cu cele frontale, cât şi
utilizarea materialului didactic la toate lecțiile;
 elaborarea de către cadrele didactice cu experiență a unor
modele de probe de evaluare bazate pe itemi variați și clar
definiți și pe bareme de performanţă;
 creşterea gradului de transparenţă şi a consistenţei procesului
de evaluare şi, prin aceasta, a credibilităţii deciziei privind
notarea;
Atitudinea elevilor față de învățare
 în general, elevii nu sunt încurajaţi să formuleze opinii,
întrebări; respectă solicitările profesorilor, încercând să ţină
ritmul cu cerinţele exprimate;
Recomandări:
 axarea demersului didactic pe elemente calitative şi nu
cantitative;
 diversificarea situaţiilor de învăţare, pentru creşterea gradului
de motivare a elevilor.
Competențele dobândite de elevi
În general, elevii sunt atenţi la lecţie, au deprinderi de lucru
independent; înţeleg sarcinile de lucru şi le rezolvă la un nivel
satisfăcător.
Recomandări:
 organizarea de dezbateri în cadrul cercurilor metodice privind
interpretarea şi aplicarea programelor şcolare;
 continuarea formărilor și a prezentării bunelor practici de la
clasa.
Mediul educațional
 mediul educaţional reflecta progresul elevilor, procesul de
învăţare, dinamismul activităților derulate; în fiecare clasă
existau materiale didactice confecţionate, precum şi rezultatele
activităţii elevilor, în acord cu planificarea; în unele clase s-a
observat strădania de a crea coeziunea grupului, prin
exemplificarea implicării reflectată și prin fotografii din
activităţile extraşcolare specifice artelor;
 în multe şcoli din judeţ, mediul educaţional era de tip decorativ,
static.
Recomandare:
 amenajarea mediului educaţional, cu impact în ceea ce
priveşte stimularea, dezvoltarea şi învăţarea elevilor, crearea
ocaziilor de explorare şi descoperire, de dezvoltare a creației
artistice.
INSPECȚIA ȘCOLARĂ
În evaluarea şi consilierea cadrelor didactice în cadrul inspecţiei de
specialitate se va urmări cu precădere:
 Cunoaşterea programei şcolare
 Gradul în care demersul didactic este conceput din perspectiva
atingerii competenţelor specifice incluse în cadrul programei şcolare
 Asocierea în cadrul planificării şi proiectării didactice a conţinuturilor
în funcţie de competenţele specifice vizate
 Utilizarea unor strategii didactice bazate pe metode moderne şi
alternarea formelor de activitate
 Gradul de adecvare al strategiei didactice la particularităţile claselor
de elevi
 Realizarea unor conexiuni inter şi trans-disciplinare
 Evaluarea activităţii didactice din perspectiva eficienţei învăţării