Transcript ghid prevenirea riscurilor profesionale in constructii

PREVENIREA RISCURILOR
PROFESIONALE
IN CONSTRUCTII
- FORMARE INFORMARE, INSTRUIRE -
PREVENIREA RISCURILOR
PROFESIONALE
IN CONSTRUCTII
- FORMARE, INFORMARE, INSTRUIRE –
TEHNOREDACTARE: ADINA ROMASCANU
MULTIPLICAREA ACESTUI GHID FARA AUTORIZAŢIE ESTE INTERZISĂ
PREFAŢĂ
Acest ghid a fost elaborat pentru a veni în sprijinul dvs, al
managerilor pentru a putea întreprinde o activitate eficientă cu privire la
organizarea formării, informării şi instruirii participanţilor la procesul de
muncă din sectorul de construcţii, în materie de sănătate şi securitate în
muncă.
El reprezintă o culegere de sinteze ale acţiunilor la care
lucrătorii, în special cei din construcţii, trebuie să-şi aducă aportul –
potrivit pregătirii, experienţei şi compatibilităţii fiecăruia – la
îmbunătăţirea securităţii şi condiţiilor de muncă.
Lucrarea de faţă este concepută astfel încât lucrătorii să poată
fi obişnuiţi să aplice următoarele principii prin care fiecare să contribuie
la prevenirea riscurilor profesionale la care pot fi expuşi:
1. mă angajez sa-mi îmbunătăţesc comportamentul de muncă;
2. să stăpânesc riscurile de la locul meu de muncă;
3. să mă informez şi să mă formez;
4. să cunosc nevoile pe care le pot avea la locul de muncă;
5. sa respect organizarea pe şantier;
6. sa utilizez în condiţii corespunzătoare mijloacele de muncă şi materialele;
7. sa mă preocupe sănătatea mea, precum şi a coechipierilor mei şi sa
respect regulile stabilite pentru monitorizarea sănătăţii pe şantier;
8. sa respect întocmai instrucţiunile referitoare la primul ajutor sau situaţii
de urgenţă;
9. sa respect regulile impuse şantierului pentru protecţia mediului
înconjurător;
10. sa respect întocmai instrucţiunile referitoare la primul ajutor sau situaţii
de urgenţă.
Experienţa în domeniu ne demonstrează că lucrătorii pot influenţa politica de prevenire a
angajatorului, în măsura în care acesta îi va implica, astfel încât ei să fie motivaţi să
lucreze în locuri de muncă sigure şi sănătoase.
Implicarea lucrătorilor creşte odată cu nivelul politicii de prevenire a angajatorului si a
preocuparii sale de a-i informa, de a se consulta cu aceştia şi de a-i atrage în această
politică.
În cazul în care un angajator comunică singur deciziile sale (informarea), lucrătorii se vor
simţi mai puţin consideraţi decât în cazul în care li se va cere punctul de vedere
(consultarea) sau dacă se decide împreună cu ei (sfătuirea).
În cazul în care decizia este câteodată lăsată pe mâna lucrătorilor în limite definitive de
către angajator, se vorbeşte atunci de delegare.
Motivaţia intrinsecă a colaboratorilor pentru a lucra în securitate
creşte treptat în măsura în care influenţa lor asupra politicii de
prevenire va creşte, iar una din componentele de bază a acestei
politici este chiar cea pe care o punem în discuţie:
FORMAREA, INFORMAREA, INSTRUIREA
PERSONALULUI
De aceea, felul în care va fi primit acest ghid în cadrul sectorului
de construcţii depinde de modul în care „formarea, informarea şi
instruirea personalului” îşi intră în drepturile lor, de a fi
recunoscute ca fiind resortul ce poate declanşa prevenirea
riscurilor şi integrarea acestora în gestiunea întreprinderii.
Dan Marius Andreescu
Prefaţă
01 Echipamentul individual de protecţie
CUM ŞI CUM SE UTILIZEAZĂ E.I.P.?
DE CE AVEM NEVOIE DE E.I.P.?
PROTEJAREA CAPULUI
PROTEJAREA PICIOARELOR
PROTEJAREA MÂINILOR ŞI PIELII
Pericole la locul de munca
Pericole mecanice
Pericole chimice
Căldura şi frigul
Pericole de infecţie
Tipuri de accidente şi prevenire
PROTEJAREA OCHILOR
PROTECŢIA AUZULUI
PROTECŢIA PIELII SI
FEŢEI
PROTECŢIA CĂILOR
RESPIRATORII
ECHIPAMENTUL ÎMPOTRIVA CĂDERILOR DE LA ÎNĂLŢIME
SEMNALIZAREA DE SECURITATE
02 Pericole de surpări, prăbuşiri, căderi
CAUZELE ACCIDENTELOR
SURPĂRI
CĂDERILE
Cum putem preveni surpările?
Inspecţia execuţiei lucrărilor
Clădirile alăturate
Marginile excavaţiei
Vehicule
Instalaţii îngropate sau subterane
Cablurile electrice
Alte servicii utilitare
Cum prevenim căderile de la acelaşi nivel?
Cum evităm căderile de la înălţime?
6 paşi simpli care vă pot salva viaţa
03 Lucrări periculoase
LUCRĂRI DE MONTAJ ACOPERIŞURI
TIPURI DE ACOPERIŞURI
CONSTRUCŢII – MONTAJ CU STRUCTURI METALICE
LUCRĂRI DEASUPRA APEI
LUCRĂRI DE DEMOLARE
04
Pericole de ordin electric
CARE SUNT PERICOLELE GENERATE DE ELECTRICITATE?
CUM PROCEDĂM CU LINIILE ELECTRICE DE SUPRAFAŢĂ?
CUM PROCEDĂM ÎN CAZ DE CONTACT?
CUM PROCEDĂM CU LINIILE ELECTRICE ÎNGROPATE?
05
Scările
UTILIZAREA ÎN SIGURANŢĂ A SCĂRILOR
ÎNTREŢINEREA SCĂRILOR
SCĂRILE DUBLE
06
Schelele
PLANIFICARE PREALABILĂ
PERICOLE
SCHELE DE FAŢADĂ AUTOPORTANTE
ANCORĂRI DE SCHELE
PLATFORME DE LUCRU SI CORIDOARE DE ACCES
BALUSTRADE ŞI BORDURI
SCHELE ÎNCASTRATE
PICIOARE DE SCHELĂ
SCHELE PE CAPRE
SCHELE SUSPENDATE
07
Manipularea materialelor – manutanţa mecanică
INSTALATII DE RIDICAT - MACARALE
ECHIPAMENTE DE RIDICARE
SEMNALIZAREA
SUPRAÎNCĂRCAREA
INSPECŢIA ŞI ÎNTREŢINEREA
TIPURI DE MACARALE
PLATFORME DE RIDICARE
SCRIPEŢI
08 Manipularea materialelor – manutanţa manuală
CUM SE POT PREVENI RISCURILE?
PROCEDURI ADECVATE DE RIDICARE
RIDICARE ŞI CĂRAT MANUAL
ACCIDENTE RĂNIRI LUXAŢII ŞI ÎNTINDERI
09 Poziţii de lucru, unelte şi alte echipamente
1. ADAPTAREA MUNCII LA OM - ERGONOMIA
Pozitii de lucru
Lucrul in cabinele utilajelor
2. UNELTE MANUALE
3. APARATELE PNEUMATICE
4. APARATE CU COMBUSTIBIL LICHID
5. UNELTE HIDRAULICE: CRICURI
6. UNELTE CU AER COMPRIMAT
7. UNELTE CU CARTUS
8. ECHIPAMENTE ELECTRICE
Alegere - folosire - intretinere
Practici corecte de munca
Verificarea transportul uneltelor
Aparatori - Aparate cu discuri abrazive
Utilizarea corecta a flexului
Pericole – Tipuri de accidente
Precautii privind aparatele electrice
Fierastraul circular
Pericolul de soc electric
Liniile de tensiune
Instalatiile electrice
Alte masuri de siguranta pentru unelte si echipamente electrice
10 Transportul in şantierele de construcţii
PERICOLE ASOCIATE CONDUCERII
CAUZELE ACCIDENTELOR
MĂSURI DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE
ÎNTOARCERI / MARŞARIER
SIGURANŢA AGENŢILOR DE TRAFIC
SIGURANŢA OPERATORILOR
Pornirea utilajelor
Urcarea si coborarea din utilaj
Intretinerea si repararea utilajelor
Cum se pot proteja ceilalti muncitori
Rasturnarea vehiculelor
Incarcarea vehiculelor
11 MEDIUL DE MUNCA
PRODUSE - SUBSTANŢE CHIMICE – TOXICE
- NOCIVE
Invatati sa decodati simbolurile
Riscuri - Cai de patrundere in organism - Masuri de
prevenire
SUBSTANTE FOARTE INFLAMABILE
ALTI AGENTI PERICULOSI: Ciment, Azbest,
ZGOMOTUL
VIBRAŢIILE
ILUMINATUL
Plumb, Siliciu, Asfalt, Fum, Gaz petrolier
12
Politica de mediu
APA
AERUL
GESTIONAREA DEŞEURILOR
13
Lucrul în aer liber
EXPUNEREA LA CĂLDURĂ SAU LA FRIG
14
Lucrări la temperaturi înalte
SUDURA ŞI TĂIEREA – Sudura cu arc electric si cu gaz, Practici de siguranta
15
Lucrul în spaţii restrânse
PERICOLE GENERALE
MĂSURI DE SIGURANŢĂ
ECHIPAMENTUL DE SIGURANŢĂ ŞI SALVARE
16
Prim - ajutor
URGENŢE
17
Gospodărirea
PERICOLE ASOCIATE PROASTEI GOSPODARIRI
PRACTICI SIGURE DE MUNCĂ
IDENTIFICAREA PERICOLELOR
BLOCARE/ETICHETARE
- 01 -
CUM SE ALEGE SI CUM SE UTILIZEAZA UN
ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECTIE
Ca regulă generală, EIP este utilizat în cazul în care riscurile nu pot fi evitate sau
suficient limitate prin mijloace tehnice de protecţie colectivă sau prin măsuri,
metode sau procedee de organizare a muncii.
Un EIP ”este un echipament destinat sa fie purtat sau ţinut de
lucrător, pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri
care ar putea sa ii puna în pericol securitatea si sănătatea la locul de
muncă,precum si orice element suplimentar sau accesoriu proiectat
in acest scop” (cască, ochelari de protecţie, aparate de protecţie
respiratorie etc).
Necesitatea utilizării EIP rezultă din activitatea de evaluare a riscurilor, care este o obligaţie de bază a
angajatorului.
La achiziţionarea de EIP, angajatorul trebuie să se asigure ca acestea sunt in conformitate cu
cerintele esentiale de securitate si sanatate prevazute in reglementarile tehnice aplicabile.
Echipamentele individuale de protecţie trebuie să aibă marcaje specifice ca pictograme,
coduri etc. care dau indicaţii asupra tipului de protecţie şi a nivelului de performanţă.
Spre exemplu:
 aceste indicaţii vor permite cumpărătorului să aleagă un EIP perfect adaptat la riscurile
înconjurătoare.
Cifrele nivelului de performanţă sunt în ordinea indicată în standardul specific corespunzător (aici EN 407). Semnul „x”
indică faptul că mănuşile nu au fost supuse la încercări corespunzătoare acestui risc. Un „i” inclus în pictogramă
semnalează obligaţia de a consulta instrucţiunile fabricantului.
DE CE AVEM NEVOIE DE E.I.P.?
Condiţiile de lucru din construcţii sunt, în majoritatea cazurilor, de aşa natură încât, în
ciuda tuturor măsurilor de siguranţă prevăzute în planificarea proiectului şi în organizarea
lucrărilor, mai este nevoie şi de echipamente de protecţie individuală (EIP) - cum sunt casca,
mijloacele de protecţie a auzului şi a ochilor, încălţămintea şi mănuşile- pentru protecţia
lurătorilor.
Cu toate acestea, folosirea EIP are şi dezavantaje:
• Unele EIP sunt incomode la purtat şi duc la încetinirea lucrului
• EIP costă bani ( cumpărare, întreţinere, verificare).
Ori de câte ori este posibil, este mai bine să se încerce eliminarea riscului decât să se
asigure EIP care să apere lucrătorii de riscul respectiv.
Unele EIP, cum sunt căştile pentru cap sau încălţămintea de protecţie, trebuie purtate pe
toate şantierele de construcţii.
Necesitatea utilizării altor EIP se stabileşte în funcţie de tipul lucrărilor executate.
Reţineţi că şi îmbrăcămintea adecvată reprezintă o protecţie pentru piele.
- 02 -
PERICOLE
DE SURPARI ,
PRABUSIRI,
CADERI
 Majoritatea lucrărilor de construcţii presupun excavaţii pentru fundaţii, canalizare şi
alte instalaţii subterane
 Excavaţiile sau săparea şanţurilor pot fi foarte periculoase. Până şi unii dintre cei mai
experimentaţi muncitori s-a întâmplat să fie prinşi de surparea bruscă şi neaşteptată a
peretelui nesusţinut al unui şanţ.
Îngropat sub un metru cub de sol, nu veţi putea respira din cauza presiunii de
pe piept şi, chiar făcând abstracţie de orice altă rană fizică, vă veţi sufoca rapid
şi veţi muri deoarece chiar şi această cantitate relativ mică de sol cântăreşte
peste o tonă.
 Lucrările de excavaţii presupun îndepărtarea solului sau a unui amestec de sol şi rocă.
Apa este aproape întotdeauna prezentă, fie şi numai ca umezeală în sol, iar ploile
torenţiale sunt o cauză frecventă de alunecări de teren.
 Posibilitatea inundaţiilor reprezintă un pericol suplimentar care ar trebui întotdeauna să
fie luat în considerare. Se mai pot produce crăpături din cauza diminuării presiunii
odată cu îndepartarea solului sau din cauza uscării pe o vreme foarte călduroasă.
 Solurile variază ca şi consistenţă (de exemplu nisip fin care curge uşor sau argilă tare
care este mai compactă). Cu toate astea, nici un tip de sol nu prezintă siguranţă în
susţinerea propriei greutăţi şi trebuie luate întotdeauna măsuri pentru a preveni
prăbuşirea malurilor unei excavaţii de peste 1,2 m adâncime.
 Înainte de a se începe executarea săpării tranşeei, şeful echipei trebuie sa cunoască
dacă pe traseul de săpare se pot găsi reţele subterane de electricitate sau de
alimentare cu apă sau gaze.
CAUZELE ACCIDENTELOR
Principalele cauze ale accidentelor rezultate în urma lucrărilor de excavaţii sunt:
► muncitori prinşi şi îngropaţi într-o excavaţie, din cauza prăbuşirii malurilor;
► muncitori loviţi şi accidentaţi de materiale care cad în interiorul excavaţiei;
► muncitori care cad în interiorul excavaţiei;
► căi de acces nesigure şi mijloace de salvare insuficiente în caz de inundaţii;
► vehicule căzute în interiorul excavaţiei sau care au ajuns prea aproape de marginea
acesteia, în special mergând în marşarier şi cauzând prăbuşirea malului excavaţiei;
► asfixierea sau otrăvirea, cauzate de gazele mai grele decât aerul care staţionează
în partea de jos a unei excavaţii, de exemplu gaze de eşapament de la motoare
diesel sau pe benzină.
SURPĂRILE
(HG 300/02.03.2006 partea B,
secţiunea 2, punctele 1-3)
Cum putem preveni surpările?
 Tranşeele de 1.5 m sau mai adânci necesită sprijinire, cu excepţia
celor săpate în rocă, considerate de proiectant şi însuşite de
coordonatorul de securitate ca fiind stabile.
Taluzare în „V”:
 cu unghi până la 45 grade, respectiv sub unghiul de
cădere al rocii săpate;
 sol înclinat pentru mărirea stabilităţii
Terasare:  trepte în pereţii tranşeei
Sprijinire:
 sistem de sprijinire format din pari, traverse,
propte sprait, blindare, spraituire hidraulică;
Scut protector:
ramă sau cutie protectoare care îi protejează pe
muncitori în cazul unei prăbuşiri;
- 03 LUCRARI
PERICULOASE
LUCRĂRI DE MONTAJ ACOPERIŞURI
 În absenţa unor măsuri de precauţie adecvate, lucrările de montaj acoperişuri sunt printre cele
mai periculoase lucrări de construcţii.
Cele mai frecvente accidente sunt:
 căderea de pe marginea acoperişului;
 căderea prin deschizături în acoperiş;
 căderea prin acoperişuri confecţionate din materiale fragile.
 Deşi majoritatea accidentelor se întâmplă lucrătorilor specializaţi în montarea de acoperişuri,
există şi mulţi muncitori implicaţi doar în întreţinerea şi curăţarea acoperişurilor.
 Pentru a lucra în siguranţă pe acoperiş este nevoie de cunoştinţe şi experienţă, ca şi de
echipament special. Înainte de începerea lucrării, trebuie planificat un sistem de securitate a
muncii.
 Trebuie luate măsuri pentru a reduce riscul căderii muncitorilor şi, în cazul în care o cădere
totuşi se produce, pentru a împiedica rănirea gravă a persoanei respective. Măsurile care trebuie
luate depind de tipul de acoperiş cât şi de natura lucrării care trebuie efectuată.
TIPURI DE ACOPERIŞURI
Acoperişuri plane
Acoperişurile plane sunt acoperişurile cu
o pantă de până la 10 grade.
 Toate marginile şi deschiderile, care permit o cădere de peste 2 m,
trebuie să fie protejate cu balustrade şi borduri construite după aceleaşi
standarde ca şi cele descrise în capitolul pentru schelărie.
 În cazul deschizăturilor, alternativa este de a le prevedea cu capace
suficient de solide, pentru a susţine greutatea unei persoane şi care să nu
fie uşor de înlăturat. Scopul amplasării acestor capace trebuie marcat clar şi
vizibil pe capacul respectiv.
 Dacă la marginea acoperişului există un parapet suficient de solid, de
el se pot fixa ţevi obişnuite de schelărie, care să susţină balustrade şi
borduri.
 O altă variantă este folosirea unui sistem simplu de contragreutăţi
turnate, pentru a susţine protecţia marginilor acoperişului sau o serie de
cadre de oţel tubulare triunghiulare, situate la aproximativ 2,4 m distanţă
unele de altele, îmbinate cu ţevi de schelărie obişnuite şi ancorate de
acoperiş cu contragreutăţi din beton turnat.
 Este necesară de asemenea, marcarea şi semnalizarea zonelor
periculoase, iluminarea de protecţie şi de avertizare pe timp nefavorabil
lucrului (întuneric, ceaţă, ...)
- 04 -
PERICOLE DE ORDIN
ELECTRIC
CARE SUNT PERICOLELE GENERATE DE ELECTRICITATE?
(cerinţe – HG 300/2006, partea B, secţiunea 2, punctual 2)
Contactul poate cauza explozii,
incendii, electrocutari.
Contactul utilajelor cu liniile electrice active
poate determina incendii, explozii sau
electrocutari.
 Intre utilaje şi liniile electrice se poate forma
un arc electric.
 Curentul electric poate cauza atât arsuri
grave cât şi deces.
Care sunt măsurile de protecţie pe care trebuie să le luăm?
 Instalaţiile electrice se vor folosi conform
instrucţiunilor
 Întreţinerea instalaţiilor electrice se va realiza
doar de către electricieni autorizaţi.
 Generatoarele de curent vor avea centuri de
împământare adecvate.
 Cablurile folosite în zonele de lucru vor fi
protejate împotriva deteriorărilor.
 În toate zonele care prezintă pericol de
explozie, se vor folosi instalaţii ANTIEX.
- 07 SCARILE
SCARILE
(HG 300/2006 partea B, secţiunea 2, punctele 5,6)
În fiecare an mulţi muncitori mor sau sunt răniţi grav în timpul utilizării
scărilor de diferite tipuri.
Deoarece o scară este atât de accesibilă şi de ieftină, dezavatajele ei
sunt uşor trecute cu vederea.
Deci prima întrebare care trebuie pusă este:
“poate fi făcută aceeaşi lucrare folosind alt
echipament în locul scării”?
De exemplu, o platformă de lucru adecvată poate
deseori să asigure realizarea lucrării respective mai
repede şi mai eficient.
Trebuie să ştiţi:
Daca vă gândiţi să folosiţi o scară, amintiţi-vă că:
► folosită în mod corect, permite unei singure persoane să urce sau să
coboare la un anumit moment;
► permite unei singure persoane să lucreze pe ea la un anumit moment;
► dacă nu este legată în partea de sus, este nevoie de 2 muncitori
pentru a o folosi - unul pe scară, unul la baza ei;
► lasă o singură mână liberă;
► urcatul uneltelor sau al utilajelor pe scară este dificil şi periculos, iar
greutatea care poate fi urcată pe scară este mult limitată; există şi riscul
de a scăpa obiecte care pot cădea pe trecători;
► limitează mişcarea;
► trebuie să fie poziţionată în siguranţă şi legată;
► poate fi folosită la o înălţime limitată.
- 06 -
SCHELELE
SCHELELE
(HG 300/2006 partea B, secţiunea 2, punctual 6)
Pericole asociate schelelor
 Căderi de la înălţime datorate lipsei de protecţie
împotriva căderii;
 Prăbuşirea schelei cauzată de instabilitate sau
supraîncărcare;
 Lovirea de unelte care cad, materiale de lucru sau
deşeuri;
 Electrocutare, în principal datorită proximităţii schelei
faţă de firele de înaltă tensiune;
 Accesul necorespunzător
– în situaţii de urgenţă.
PLANIFICARE PREALABILĂ
Planificarea prealabilă trebuie realizată de către o persoană calificată,
care trebuie să asigure ridicarea adecvată a schelei:
 determinarea tipului de schelă necesar pentru lucrare;
 determinarea greutăţii maxime a schelei;
 asigurarea unei fundaţii bune;
 evitarea pericolelor electrice.
- 07 -
Manipularea materialelor
– manutanta mecanica –
INSTALAŢII DE RIDICAT
(HG 300/2006 partea B, secţiunea 2, punctul 7)
MACARALE
Înainte de a se folosi o macara pe un şantier, conducerea acestuia
trebuie să ia în considerare toţi factorii care ar putea influenţa siguranţa
utilizării acesteia, ca de exemplu:
► greutatea şi dimensiunile încărcăturii precum şi timpul în care va
trebui să o ridice;
►raza maximă de acţiune pe care va trebui să acţioneze;
►restricţiile, cum ar fi cabluri aeriene de tensiune, starea şantierului şi
tipul de teren;
►nevoia de macaragii şi semnalişti calificaţi.
Instalarea unei macarale
Atât instalarea cât şi demontarea macaralelor trebuie făcută de personal
specializat, sub conducerea directă a unui supraveghetor competent şi
cu experienţă. Instrucţiunile fabricantului trebuie respectate cu stricteţe.
Amplasarea macaralei
 Înainte de a vă deplasa cu o macara, parcurgeţi ruta stabilită la sol
pentru a vă asigura că nu sunt obstacole.
 Când vă deplasaţi cu o macara într-o zonă congestionată, cereţi unui
administrator de trafic să vă escorteze pe jos şi să-i avertizeze pe ceilalţi.
- 08 Manipularea materialelor
-manutanta manuala-
MANIPULAREA MATERIALELOR – MANUTANTA MANUALA
Cerinţe minime de SSM la manipularea manuală a sarcinilor
(Directiva CE 90/269. HG 1051/2006, modificată 713/2006)
Astăzi întreprinderile care nu se ocupă de manutanţă pierd bani!
Manevrarea materialelor şi a
componentelor unei construcţii este parte
integrantă din procesul de muncă
După căderile de la înălţime, manevrarea
manuală este cea mai râspândită cauză a
accidentelor de muncă din sectorul de
construcţii.
Ea este, de fapt, principala cauză a apariţiei maladiei lumbago,
deoarece ridicarea unei greutăţi prin încovoiere poate antrena o
dereglare la nivelul coloanei vertebrale.
CUM SE POT PREVENI RISCURILE?
Răspunsul la această întrebare comportă o analiză aprofundată şi
diversă pentru a răspunde la următoarele chestiuni:
 Ce activităţi comportă manutanţa?
 Pentru ce şi cum este organizată ea?
 Ce riscuri comportă ( greutate, frecvenţă, amplasament) ?
 Ce risc poate fi eliminat?
 Care sunt acţiunile prioritare?
- 09 POZITII DE LUCRU,
UNELTE
SI
ECHIPAMENTE
DIRECTIVA CADRU 89/391/CCE, Legea 319 / 2006
1. ADAPTAREA MUNCII LA OM: ERGONOMIA
 Dezvoltarea tehnică a sectorului construcţiilor a determinat folosirea
utilajelor şi a echipamentelor pentru multe dintre muncile grele, care
înainte erau efectuate manual.
 Deşi pe şantier există încă multe sarcini pentru care se foloseşte
munca manuală, este dificil să ne imaginăm construirea unor clădiri înalte
fără macarale, excavatoare, betoniere sau ciocane pneumatice. Cu toate
astea, mecanizarea a pus probleme noi la locul de muncă.
 Tehnologia se schimbă mai rapid decât oamenii, iar evoluţia
tehnologică depăşeşte uneori capacitatea omului de a se adapta. Ca
muncitor în construcţii, cunoaşteţi diferenţa dintre o unealtă potrivită şi
una nepotrivită pentru dumneavoastră şi pentru lucrarea pe care o aveţi
de efectuat. În plus, în scurt timp, deveniţi conştient de diferenţa dintre o
poziţie de lucru comodă şi una incomodă.
Ergonomia sau ingineria umană este un mod
interdisciplinar de a privi interacţiunile dintre muncitor,
locul de muncă şi mediul de muncă.
Ergonomia joacă un rol cheie în umanizarea muncii, în
creşterea productivităţii precum şi în ameliorarea
sănătăţii şi a securităţii muncii.
- 10 TRANSPORTUL
IN SANTIERELE
DE CONSTRUCTII
(HG 300/2006 partea B, secţiunea 2, punctul 8)
PERICOLE ASOCIATE CONDUCERII
 condiţiile rele de drum
 vizibilitatea scăzută
 animalele ajunse intempestiv pe drum
 obiectele staţionare
 defecţiunile mecanice
 PERSOANA de la volan
MĂSURI DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE
Instruirea şi formarea
conducătorilor de vehicule
Pentru transport se pot utiliza camioane,
basculante, tractoare cu remorci ca şi mici
vagonete basculante.
► Ca şofer trebuie să fiţi bine instruit, iar dacă
scoateţi un vehicul pe un drum public, de
obicei este necesar să aveţi un permis de
conducere naţional.
► Este o practică bună aceea ca toţi şoferii să
aibă permise de conducere in orice situaţie.
- 11 MEDIUL DE MUNCA
1.Substante chimice, toxice, nocive,
inflamabile si alti agenti periculosi
2.Zgomot – Vibratii - Iluminat
(DIRECTIVA 98/24 CEE, HG 92/2003 – MODIFICATĂ118/2003)
PRODUSE - SUBSTANTE CHIMICE - TOXICE - NOCIVE INFLAMABILE - ALTI AGENTI PERICULOSI
PRODUSE - SUBSTANTE CHIMICE - TOXICE - NOCIVE
În diverse activităţi (lucrări pe şantier, în ateliere, alte lucrări) sunt
lucrători care execută munci ce necesită utilizarea de produse
chimice.
Având in vedere că aceste produse sunt periculoase, prin potentialul
lor de a provoca accidente, precum si afectari grave ale sanatatii pana la deces, dar totusi indispensabile pentru unele activităţi, se
impune ca ele să fie bine cunoscute şi mai ales să se ştie modul în
care acestea pun în pericol securitatea şi sănătatea oamenilor.
Ştiaţi că:
► stropirea cu un produs chimic ce conţine sodă poate
duce la pierderea vederii?
► vaporii din anumiţi solvenţi pot provoca grave afecţiuni
ale sistemului nervos?
► sănătatea voastră este în pericol, dacă un produs toxic
pătrunde în corpul omenesc:
 prin inhalare (când inspiraţi aer puluat)
 prin ingestie
 prin contact direct cu pielea
► odată pătrunse in organism, produsele chimice pătrund
în sânge, apoi se fixează în organe?
► efectul contactului cu unele substanţe apare după o
anumită perioadă?
- 14 -
POLITICA DE MEDIU
POLITICA DE MEDIU
 Prevenirea accidentelor/îmbolnăvirilor şi susţinerea standardelor înalte
de respectare a mediului reprezintă o preocupare majoră in cadrul
proiectului de construcţii.
 Proiectul se angajează să utilizeze practici de îmbunătăţire continuă
pentru a atinge Performanţa “Zero Accidente”, şi să execute servicii
tehnice de organizare pentru clienţi într-o manieră responsabilă faţă de
mediu.
 Astfel, proiectul adoptă un Sistem
de Management al Mediului în
conformitate cu ISO 14001, pe
baza căruia încercăm să diminuăm
impactul activităţilor noastre asupra
mediului, prin:
 Controlul sedimentării şi eroziunilor.
 Protejarea apelor de suprafaţa.
 Controlul calitaţii aerului şi prafului.
 Controlul zgomotului şi vibraţiilor.
 Protejarea pădurilor, mlaştinilor,
pisciculturii, regnului sălbatic.
 Protejarea resurselor culturale.
 Dirijarea traficului.
- 13 -
LUCRUL IN AER LIBER
(HG 300/2006, partea A, punctul 7)
EXPUNEREA LA LA CĂLDURĂ SAU LA FRIG
CALDURA EXESIVA
► Muncitorii de pe şantierele de construcţii sunt adesea expuşi
condiţiilor climatice extreme.
►În ţările tropicale, căldura şi umiditatea excesive accentuează
senzaţia de oboseală datorată muncii intense şi duce la disconfort
termic, care, ulterior poate duce la epuizare termică şi apoi la şoc
termic, acesta reprezintand o urgenţă medicală.
►Efectele căldurii şi ale muncii intense sunt cumulative.
►Existenţa pe şantier a unor facilităţi bine dotate este esenţială în
zonele cu climă caldă, ca şi stabilirea unui program de lucru adecvat.
Cum se menţine o temperatură scăzută a corpului?
Este folositor să învăţaţi cum să vă menţineţi corpul la o temperatură
scăzută.
 evitaţi să staţi în soare;
 evitaţi mişcările rapide care nu vă sunt absolut necesare;
 asiguraţi-vă că există o circulaţie a aerului în cabinele operatorilor de
utilaje;
 evitaţi să purtaţi haine strâmte sau haine care împiedică evaporarea
transpiraţiei, cum este cazul cu unele materiale sintetice;
 protejaţi-vă capul;
 beţi regulat băuturi reci, pentru a înlocui apa pierdută prin
transpiraţie;
 puneţi sare în mâncare sau mâncaţi alimente care conţin în mod
natural sare;
 găsiţi un loc umbrit în care să vă petreceţi pauzele de odihnă.
- 14 LUCRARI LA
TEMPERATURI
INALTE
SUDURA ŞI TĂIEREA
Sudura şi tăierea metalului, folosind atât arcul electric cât şi
metodele pe bază de oxiacetilenă, reprezintă procese folosite pe
scară largă în construcţii.
Sudura cu arc electric
În cazul sudurii, pericolul nu afectează numai sudorul care execută
lucrarea, ci şi pe muncitorii care lucrează în jurul lui.
De reţinut :
► nu este suficientă protecţia sudorului – trebuie să vă gândiţi şi
la cei care lucrează în jur şi pot vedea arcul electric;
► întotdeauna întrerupeţi curentul în port-electrod atunci când îl
puneţi jos;
► scoateţi-vă din buzunar chibriturile şi bricheta.
Sudura cu gaz
 Acetilena şi oxigenul sunt folosite de obicei ca gaze de sudură.
 Buteliile trebuie depozitate separate, pentru că orice amestec al
celor două gaze poate produce explozii.
 Ele trebuie ţinute departe de surse de căldură şi protejate de lumina
directă a soarelui.
- 17 -
LUCRUL IN
SPATII
RESTRANSE
Directiva CEE 89/654 anexa 1, punctul6, anexa 2, punctual 6.
LUCRUL IN SPATII RESTRANSE
Un spaţiu restrâns este un spaţiu care:
 este suficient de larg şi configurat în aşa fel încât un angajat să
poată efectua diferite lucrări în interior;
 poate conţine materiale periculoase, este posibil să nu existe oxigen,
atmosfera poate să fie inflamabilă;
 nu este proiectat să fie ocupat timp îndelungat de către oameni;
 are mijloace limitate de intrare şi ieşire;
Exemple de spaţii închise:
 rezervoare
 guri de vizitare
 ţevi
 puţuri
 tunele
 conducte canale
 tranşee
PERICOLE GENERALE
a) atmosferă periculoasă:
 nivele de gaze inflamabile
 gaze otrăvitoare
 contaminatori aeropurtaţi toxici care depăşesc limita permisă de
expunere
- 16PRIM - AJUTOR
URGENŢE
Care sunt cele mai frecvente urgenţe?
 Căderea de la înălţime.
 Surparea tranşeelor.
 Deversări toxico-chimice.
 Contactul cu linii de gaz sau electricitate.
 Traficul care interferează cu zona de lucru.
Cum ne pregătim pentru urgenţe?
Trebuie să cunoaştem planul de urgenţă.
 Sistemul de avertizare şi semnalul de alertare şi evacuare a
muncitorilor.
 Tot personalul să cunoască locurile de afişaj a numerelor de telefon
pentru spital, pompieri, companii de utilităţi publice etc.
 Întreg personalul trebuie să ştie cine este coordonatorul de urgenţe
şi care sunt persoanele instruite în acordarea primului ajutor/masaj
cardiac.
 Toată lumea trebuie să fie instruita în legătură cu planul de urgenţă
şi să participe la simulări regulate de urgenţe.
- 17GOSPODARIREA
HG 300/2006 partea A şi B, secţiunea 1 şi 2
Pericole asociate proastei gospodăriri:
► Alunecări / împiedicări – datorate mediilor de lucru dezordonate;
► Căderi – în deschizături în pardoseală;
► Loviri de obiecte fixe – datorate spaţiului de lucru insuficient;
► Loviri de materiale care cad – datorate stivuirilor necorespunzătoare;
► Împunsături/Perforări – cauzate de obiecte ascuţite, cuie, fier forjat;
PRACTICI SIGURE DE MUNCĂ
 Planificaţi
Nu vă grăbiţi – opriţi-vă, gândiţi şi luaţi în considerare toate opţiunile.
 Pregătiţi
Alegeţi echipamentul, uneltele, materiale, oamenii potriviţi.
 Blocaţi-etichetaţi
Izolaţi/Controlaţi sursele de energie aplicabile.
 Mobilizaţi
Când sunteţi gata, începeţi munca, aplicaţi planul.
 Evaluaţi
Priviţi în jur pentru a vedea dacă activitatea dv. îi afectează pe alţii
sau dacă s-au schimbat condiţiile.
 Demobilizaţi
Înlăturaţi toate uneltele, echipamentul şi surplusul de materile.