Transcript Slide 1

CUPRINS
Generalităţi despre Informatică / ICT /
Computer Science
Ce este şi ce va fi INFORMATICA ?
Ref.:http://www.unibuc.ro/prof/vlada_m/Informatica.php
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
ARGUMENTE
Prezentul curs de Informatică destinat studenţilor din anul I de la
Chimie nu este un curs de Matematică, de Statistică sau de Analiză
numerică, şi nici curs de Chimie sau Fizică.
Conţinutul şi competenţele urmărite a fi căpătate trebuie să-i ajute
pe studenţi să înţeleagă conţinutul celorlalte cursuri din programul
de studii pentru Chimie şi Fizică. Astfel, vor avea posibilitatea să
înţeleagă diverse calcule matematice, calcule statistice, calcule
numerice sau analiza datelor experimentale prin utilizarea
calculatorului, a sistemelor software moderne, a tehnologiilor Web şi
a sistemului Internet, şi în general prin utilizarea TIC (Tehnologiile
Informaţiei şi Comunicaţiei; ICT- Information and Communication
Technologies).
La finalul programului de studii, în cadrul programului de Master
studenţii de la Chimie trebuie să aibă posibilitatea (în străinătate
această posibilitate există în mod concret) să-şi aleagă rute de
specializare care să cuprindă şi cursuri specializate de Matematică
şi Informatică (de ex. geometrie computaţională sau cercetări
operaţionale), statistică matematică, informatică (de ex. inteligenţă
artificială sau computer graphics), sau cursuri interdisciplinare, etc.
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
CONŢINUT
Introducere în Informatică/TIC (sisteme de calcul, sisteme de operare,
limbaje de programare, sisteme informatice, sistemul Internet, tehnologii
Web, sisteme expert)
Sisteme de calcul actuale: arhitectura, structura hardware şi software;
PC Tablet; Sisteme Cloud Computing. Biblioteci digitale
Introducere în teoria erorilor: erori de măsurare, distribuţia erorilor,
parametri caracteristici
Calcule statistice: corelaţii între seturi de măsurători, modele de corelaţie
empirice şi teoretice
Modele de estimare: liniare şi neliniare. Metoda celor mai mici pătrate
(MCMP)
Regresia liniară (simplă şi multiplă). Regresia neliniară. Calitatea fitării
Prelucrarea datelor (tabele, grafice, diagrame) folosind programul Excel
Prezentarea datelor experimentale folosind programe din pachetul Office
(Word, Excel, PowerPoint)
Documentarea ştiinţifică folosind tehnologiile Web. Utilizarea de software
dedicat pentru chimie (editor pentru formule chimice): ISIS/Draw (free
software)
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
Laborator: Conţinutul activităţilor aplicative
Tipuri de reprezentări grafice ale datelor. Tabele, grafice şi
diagrame. Calcule statistice folosind Excel: estimarea indicilor de
localizare şi indicatorilor de împrăştiere pentru selecţii de date
(medii, abaterea standard, dispersia). Rezolvarea de probleme
Corelaţii între măsurători (coeficientul de corelaţie Pearson).
Regresia liniară pe dreaptă. Calitatea fitării (coeficientul de
determinare R2)
Regresia neliniară. Evaluarea calităţii fitării
Structura, elaborarea şi redactarea lucrărilor ştiinţifice. Utilizarea
Word pentru formatarea textelor: Table of Content, Document
Map, Letters and Mail Merge
Motoare de căutare pentru documentare ştiinţifica. Tehnologii eLearning şi Software educaţional
Aplicaţii: utilizarea unui software dedicat pentru chimie- ISIS/Draw
Elaborarea şi prezentarea unei lucrări în PowerPoint.
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
Competențe digitale în secolul XXI vs 21st Century Skills
MOTTOS:
"Cea mai bună modalitate de a prezice
viitorul este să îl creezi tu însuţi".
Peter Drucker
"Caută cunoaşterea prin experimentare,
observare şi testarea ipotezelor"
Sir Francis Bacon.
"Learning is evolution of knowledge over
time." Roger E. Bohn
21st Century Skills identify:
Creativity and innovation
Critical thinking
Problem solving
Communication
Collaboration
Information fluency
Technogical literacy
e-Skills UE:
The EU eight domain of key competence are:
Communication in the mother tongue
Communication in a foreign language
Mathematical literacy
Basic competences in science and technology
Digital competence
Learning-to-learn
Interpersonal and civic competences
Entrepreneurship and Cultural expression
http://ec.europa.eu
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
De la Cibernetică & Informatică la Proiecte & Management
THE HUMAN GENOME (1990-2005)- http://mvlada.blogspot.com/2011/07/professorsorin-istrail.html (iulie 2011) (Prof. Sorin Istrail)
,
1971-Proiectul GUTENBERG: http://www.gutenberg.org prima şi
cea mai mare colecţie de cărţi electronice gratuite (eBooks). Fondatorul
proiectului Gutenberg Michael Hart (din anul 1971) continuă să inspire
crearea de cărţi electronice şi de noi tehnologii in acest domeniu;
1981-Proiectul japonez (1981-1990): Deceniul 8 al secolului XX-lea a
fost unul al marilor succese în domeniul Inteligenţei artificiale, al
dezvoltării reţelelor de calculatoare şi al răspândirii limbajelor de
programare moderne (limbajul Prolog si siteme inteligente/expert);
1991-Proiectul Linux: o premieră mondială în elaborarea unui
proiect (sistem de operare); dezvoltarea sistemului a fost posibilă prin
contribuţiile aduse de mii de programatori din întreaga lume care au
utilizat mediul Internet pentru a dialoga prin grupuri de ştiri (newsgroups)
ăn vederea transmiterii de informaţii şi rezultate;
1996-Proiectul Google: tehnologii de căutare (motor de cautare) in
domeniul stocărilor Web de pe Internet;
2002-2013-Proiecte europene (FP6, FP7): Programe cadru ale
Uniunii Europene, cele mai complexe programe de cercetare, dezvoltare
şi inovare.
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
The Sequence of the Human Genome, Science, vol 291, pp.1145-1434, 2001
http://cs. brown.edu/~sorin/pdfs/venter2.pdf
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
Construirea societăţii bazate pe cunoaştere
Cele 4 valuri ale societăţii informaţionale
Referinţa: Tudorel FĂTU, Alexandru ŢUGUI, Universitatea ”Al. I. Cuza”, Iaşi
[Boar B.H., The Art of Strategic Planning for Information Technologies, 2nd edition, John Wiley, 2001]
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
Evolution of Education Environments (the 21st Century)
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
http://www.intime.uni.edu/ | University Northern Iowa, USA
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
STIINTE & CUNOASTERE
MOTTO: Ştiinţele sunt modele şi reprezentări virtuale ale
cunoaşterii (M. Vlada).
 Informatica este una din cele patru stiinte exacte:
MATEMATICA, FIZICA, CHIMIE, INFORMATICA (Ref.:
studii universitare de licenta, 2005)
 Tezaurul stiintific al unei stiinte se formeaza si se
pastreaza de la o generatie la alta prin intermediul
teoriilor, experimentelor, limbajelor si mediilor de stocare
a cunoasterii.
 Piloni ai CUNOASTERII:
Limbaje;
Teorii-Metode-Tehnici;
Medii de stocare;
Invatarea.
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
Limbajele sunt instrumente/unelte ale gândirii : Gândirea algoritmică
LIMBAJE & INVATAREA
LIMBAJE
Mediile din natura sunt guvernate de limbaje. Omul a inventat
calculatorul, limbajele si stiintele pentru cunoastere: rezolvarea
problemelor, evolutia si stocarea cunosterii. Prin intermediul
calculatorului (computer) se prelucreaza informatiile (IT- Tehnologia
informatiei). Pentru reprezentarea si prelucrarea informatiilor
calculatorul utilizeaza limbajele artificiale. Acest fapt dovedeste
faptul ca limbajele au fost inventate nu numai pentru comunicarea
informtiilor, ci mai ales pentru prelucrarea (procesarea) informatiilor.
Observatie: Aparitia microprocesorului (in anul 1972) a determinat
performante mari ale prelucrarii informatiilor: viteza de calcul, timp
de executie a programelor, interactivitatea in utilizarea calculatorului.
MEDII DE STOCARE
Evolutia cunoasterii este infuentata de natura si performanta reprezentarii si
stocarii: hartie (carti si reviste), suport magnetic, suport optic etc.
INVATARE
Societatea umană se dezvoltă prin Cunoaştere şi Învăţare. Dacă
Dezvoltarea şi Cunoaşterea se moştenesc, Învăţarea nu se poate moşteni.
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
Dezvoltare-Cunoaştere-Învăţare
Mediul Fizic
DEZVOLTARE
Tezaur ce se
poate conserva
Tezaur ce NU se
poate conserva
CUNOAŞTERE
ÎNVĂŢARE
Mediul Virtual
Mediul Virtual
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
Book: A whole new mind by Daniel Pink
(http://www.danpink.com/whole-new-mind)
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
ÎNTREBĂRI NON Stop!
CE ÎNVĂŢĂM ?
CUM ?
CÂT ?
PENTRU CINE ?
UNDE ?
CÂND ?
CU CE ?
CU CINE ?
DE CE ?
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
SISTEME DE CALCUL (COMPUTER SYSTEMS)
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
Coponenta HARDWARE
1. CPU (Central Processing Unit):
socket, clock freq. (MHz, GHz), multi-CPU,multi-CORE, Flops, Gflops, (cei mai
importanti fabricanti: AMD, Intel); cuvant de memorie folosit in sistemul de adrese
(word) (16, 32, 64 biti)
NOTA: costul de fabricatie (la o fabrica din Scotia) a unei CPU Intel era de 1$ in
anul 2008; primul calculator IBM/360 cu care a fost dotat CCUB (Centrul de Calcul
al Universitatii din Bucuresti) de la Facultatea de Matematica (UB) in anul 1969 prin
contributia acad. Grigore C. Moisil, a costat 658.000 $ (era embargou ptr. tarile
socialiste, ptr. tarile capitaliste costa 250.000 $). A fost adus de la Viena unde IBM
avea filiala.
2. RAM (Random Access Memory):
memorie interna de diverse capacitati (512 MB, 1024 MB, 2GB, …), tipuri: SDRAM,
DDR, DDR2, DDR3, suport dual/triple channel, bus frecquency, latency
3. HDD (Hard Disk Drive):
capacitate stocare – 120 GB, 256 GB, 512 GB, …
tehnologie clasica – SSD
conectori – IDE (ATA,PATA), SATA (SATA1,SATA2,SATA3), SCSI, SAS
viteza de transfer teoretica / magistrala (PATA-max. 133Mb/s, SATA1-1.2 Gb/s=150
Mb/s, SATA2-2.4 Bb/s= 300 Mb/s, SATA3 – 600Mb/s)
imbunatatirea vitezei de transfer: HDD (5400, 7200, 10000, 15000 rpm), cache
memory, RAID (RAID: 0=striping, imbunatatire viteza; 1-mirroring-backup)
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
4. MotherBoard (placa de baza): CPU
CPU socket, RAM slots, sloturi de extensie: PCI, AGP (vechi!), PCI
express (x4, x16), HDD conectors (SATA, IDE).
Ref.: http://en.wikipedia.org/wiki/Motherboard
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
5. Placi de retea (Network Connection):
a) tehnologia Ethernet
wired (Cu): clasic 10 Mbps; Fast Ethernet 100 Mbps,
1000 Mbps (max. 100 m distanta, latenta mica)
wired (optical fiber): single mode, multimode > 10 Gbps
(max. 1 Km distanta, latenta mica)
wireless: a (5 GHz), b (2.4 GHz) 11 Mbps, g (2.4 GHz)
54 Mbps, n (2.4 GHz) - > 100 Mbps – (150,300);
Securitate WEP, WPA, WPA2
b) tehnologii speciale (InfiniBand, Myrinet – latenta foarte
mica, utilizate la supercalculatoare)
6. Modemuri:
telefonie clasica (fir) – max. 56 Kbps
telefonie mobila (3G, 4G) – HSDPA / HSUPA: 3.6 / 7.2 /
14.4 / 28.8 Mbps
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
Componenta SOFTWARE
- scurta descriere a tipurilor, caracteristicilor si functiilor
1. BIOS (Basic Input/Output Basic): low level software (firmware);
continutul stocat in memoria ROM (Read Only Memory, memoria nonvolatila scrisa de fabricant);
face legatura cu sistemul de operare (OS) si partea hardware;
la initializarea (pornirea) sistemului de calcul (Computer System) se
activeaza automat si incarca in memoria RAM programele ce controleaza
initializarea si activitatea OS;
2. OS (Operating System): sistem de programe/proceduri/servicii ce
coordoneaza si gestioneaza toate resursele hardware si software ale
sistemului de calcul si lanseaza in executie aplicatiile sistemelor informatice
pentru rezolvarea diverselor probleme specifice domeniilor de activitate ale
omului.
Exemple de OS cele mai utilizate: CP/M, RSX/11M, DOS, OS/2, UNIX,
Linux (open sourse, diverse distributii), Windows (diverse versiuni), Android
(ptr. iPhone); NOTA: exista peste 500 de OS (www.operatingsystems.org)
Structura de baza: kernel (nucleu), biblioteci de sistem (Library) (.dll ptr.
Windows, .so ptr. Linux), drivere (.drv ptr. Windows, .ko ptr. Linux)
Caracteristici: cuvant de memorie folosit in sistemul de adrese (word) (16,
32, 64 biti), single/multi-user, single /multi-tasking
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
3. Produse software
medii de dezvoltare, utilitare, aplicatii si sisteme informatice
Compilatoare pentru diverse limbaje de programare: transforma codul sursa a unui
program scris intr-un limbaj de programare intr-un fisier de tip obiect; Exemple – Visual Basic,
Visual C++, Java, Prolog, Delphi, etc. ptr. Windows, gcc, gfortran, etc. pentru Linux.
Programe Linker: Genereaza fisiere executabile (in format binar) ce reprezinta forma
executabila a unui program scris intr-un limbaj de programare prin asamblarea codului obiect
(creat de compilator) de operatii si functii oferite de bibliotecile de sistem (sub Windows acestea
sunt incluse in mediile de dezvoltare, sub Linux: ld). Nota: Lansarea in executie a programelor
are loc doar daca exista forma lor executabila.
Interpretoare ce interpreteaza si executa codul sursa linie cu linie (“step by step”) fara a
se efectua compilarea (Exemple – sub DOS: DOS scripting, .bat; sub Windows: VBS; sub
Linux: Bash Scripting, Perl, Python, etc.)
Aplicatii, utilitare, programe specializate: Office (MS Office, OpenOffice),
stiintifice (MathCAD, Mathematica, Maple, SPSS, STATISTICA, HyperChem, etc.), inginerie si
CAD (AutoCAD, …), Baze de date (FoxPro, Oracle …), Grafica pe calculator (Corel Draw,
Photo Shop, …), Multimedia (filme, muzica, albume foto: Youtube, Facebook, etc.), jocuri,
programe antivirus, firewall, etc.
Aplicatii si utilitare Internet: navigatoare/browsere (Internet Explorer-IE, Mozilla
FireFox, Chrome-Google, Opera, Safari, etc.), servicii e-mail, mesagerie instant (Yahoo
messenger, Google chat/talk, Skype, MSM, etc. ), Bloguri (WordPress, Google, etc.), Wiki si
Web Page, Arhive si Biblioteci on-line (scribd, docs, etc.).
Aplicatii Enterprise (ERP, Gestiunea documentelor):
Sistemele informatice complexe ce conectează companiile la un ansamblu de resurse ordonate
şi relaţionate sistemic, pe mai multe niveluri: operaţional, de business, managerial etc.
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
Retele de calculatoare si sistemul Internet
- tipuri de retele, protocoale si servicii, tehnologii cu fir si fara fir (wired
technologies, wireless technologies).
Retelele de calculatoare sunt considerate realizari (teoretice şi practice) ale
unor discipline: inginerie electrică, telecomunicaţii, informatică, tehnologia
informaţiei, tehnica de calcul. Protocoale de comunicatii: IP ( Internet
Protocol), TCP/IP (Transmission Control Protocol), UDP (User Datagram
Protocol), IPX, OSPF, BGP, etc;
Adresa IP: pentru transferul pachetelor de date prin protocolul TCP/IP sunt
utilizate adresele IP ale clientului/serverului. De exemplu pentriu IPv4 – 32
biti (4 bytes): exista 4 grupe de cifre 0-255 de forma a.b.c.d (separate de
punct);
a) In IPv4 an address consists of 32 bits which limits the
address space to 4 294 967 296 (232) possible unique addresses. IPv4
reserves some addresses for special purposes such as private networks
(~18 million addresses) or multicast addresses (~270 million addresses).
Localizare IP (IP Finder - Check My IP Address):
http://www.ip-address.org/. Ex.: 193.226.51.39 – adresa IPv4 a serverului
www.chimie.unibuc.ro
b) Adresa IP este utilizata de protocolul IP (se utilizeaza forma in zecimal,
octal si binar) pentru obtinerea in binar a unui cuvant de memorie (word) de
32 biti si care va fi utilizat in operatiile de dirijare a pachetelor (datelor). De
exemplu, pentru adresa reprezentata in zecimal 131.15.3.19, cuvantul de
memorie ce reprezinta forma binara este (se concateneaza cei 4 octeti
asociati pentru a, b, c si d):
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
Adresa IP
c) Din punct de vedere arhitectural si functional,
nodurile sistemului Internet sunt clasificate
astfel: noduri de nivel inalt (clasa A), noduri
continentale (clasa B), noduri locale (clasa C),
iar structura adresei IP este formata din: cod
clasa, cod router, cod host (impartirea spatiului
de adrese IP in clase este utilizata de routere):
Exemple: 102.54.94.97 (rhino.acme.com,
source server), 38.25.63.10 (x.acme.com , x
client host), 127.0.0.1 (localhost)
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
Exemple: 102.54.94.97 (rhino.acme.com, source
server),
38.25.63.10 (x.acme.com , x client host),
127.0.0.1 (localhost)
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
DNS (Domain Name System)
sistem pentru domenii de nume ce asigura legatura intre adresa IP
si numele serverului (exmplu: numele chimie.unibuc.ro
corespunzator adresi IP 193.226.51.39); se poate face analogia
dintre lista abonatilor de telefonie si numerele de telefon asignate:
Nume abonat-Numar telefon.
Descrierea unui nume de domeniu (max. 253 caractere) ce
reprezinta o ierarhie de subdomenii (127 de nivele), de la dreapta la
stanga:
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
Protocoale & Servicii
Ports:1- 65535: in functie de tipul datelor,
tranferul pachetelor de un anumit tip se face
intre anumite porturi.
Ref.:
C:\WINDOWS\system32\drivers\etc\protocol
Exemple:
80 – http (hypertext, www – World Wide Web),
443 – https (secured hypertext transfer protocol,
securitate oferita prin SSH- secure Sockets
Layer)
21 – FTP (File Transfer Potocol),
25 – SMTP (Simple Mail Transfer Protocol)
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
SERVICES
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
Routing (dirijare / rutare): Calculatoarele de tip
router realizeaza transportul pachetelor de date de
la sursa la destinatie. Eficienta acestei operatii este
asigurata de impartirea spatiului de adrese Ipv4 in
clase: A, B, C. Adrese IP routabile, private (10.x.x.x,
172.16.x.x, 172.31.x.x, 192.168.x.x)
DHCP (Dynamic Host Configuration Protocol):
protocol de configurare Internet Protocol (IP) pentru
calculatoarele host. DHCP elimina sarcina de
configurare manuala de către un administrator de
reţea.
Firewall (paravan de protecţie): dispozitiv sau o
serie de dispozitive configurate în așa fel încât să
filtreze, să cripteze sau să intermedieze traficul între
diferite domenii de securitate pe baza unor reguli
predefinite.
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
Securitatea sistemelor informatice
- notiuni despre atacuri informatice, riscuri, recomandari privind
utilizarea calculatorului propriu
Riscuri: pierderea resurselor de pe calculatorul propriu, pierderi/furt de: date
personale, bani (cont banca online), date/informatii/proiecte de specialitate
Notiuni si termeni: malware (virus, worm, trojan), atacuri informatica (prin
malware, vulnerability vs. exploit, phising-e-mail spooling, spam, website forgery, link
manipulation, social engineering, brute force attack-dictionary attack al parolelor,
TCP/IP sniffers / honeypots, wireless communication – WEP (foarte vulnerabil),
WPA/WPA2)
Recomandari privind utilizarea calculatorului propriu:
a) sa nu se utilizeze contul curent cu drepturi de administrator, ci unul de user obisnuit;
sa se lucreze pe o partitie HD diferita de C: (de exemplu D: )
b) sa nu se instaleze software piratat (poate contine malware), ci doar programe cu
licenta
c) sa nu se navigheze pe site-uri cu piraterie software
d) sa se utilizeze parole corecte: sa contine mimi 8 caractere; ppor/stronh passwords
(combinatie de litere upper/lower case, cifre, si semne de punctuatie)
e) sa se realizeze periodic Backup pentru date importante pe medii de stocare externe
(HDD extern, DVD, Flash Memory)
f) sa se instaleze program antivirus + updates la zi (free: AVG, Avira, Avast, Clamwin,
etc.)
g) sa se instaleze firewall si sa se realizeze updates sistem de operare (Windows update,
Linux updates)
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
Sisteme de calcul moderne
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
Tehnologii Web 2.0
Web 2.0 nu este o tehnologie în sens propriu, ci
reprezintă componente de servicii şi aplicaţii, realizate
de comunitatea Internet (dezvoltatori şi utilizatori) prin
intermediul unor instrumente aplicative. Saltul calitativ se
referă la faptul că utilizatorul are acces la conţinut pentru
care i se oferă instrumente software de editare,
modificare şi postare (publicare pe Internet).
Exemple tipice pentru acest nou aspect sunt aşanumitele wiki-uri, weblogs (bloguri), precum şi portalurile
şi bursele de schimb de imagini, muzică, filme/video şi
software din Internet, aşa cum ar fi Flickr, YouTube şi
siturile pentru File Sharing. De asemenea, componente
ale Web 2.0 sunt şi aşa numitele "reţele sociale", cum ar
fi Facebook, Ning sau Twitter.
O problemă importantă în utilizarea acestor servicii şi
platforme este pentru ce scopuri sunt folosite acestea. Sa dovedit că exista o multitudine de aspecte şi scopuri în
utilizare, inventivitatea si viziunea utilizatorilor şi
dezvoltatorilor, în acest caz este nelimitată.
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
DOCUMENTARE PE INTERNET (Web Site) CHIMIE
http://www.sciencedirect.com - ScienceDirect is a leading full-text scientific
database offering journal articles and book chapters (science, technology
and medicine).
http://www3.interscience.wiley.com - Wiley Online Library hosts the world's
broadest and deepest multidisciplinary collection of online resources
covering life, health and physical sciences, social science, and the
humanities. It delivers seamless integrated access to over 4 million articles
from 1500 journals, almost 10,000 online books, and hundreds of reference
works, laboratory protocols and databases.
http://www.springer.com/ - Articles and books for Chemistry by Springer
http://www.pubs.acs.org – publications by ACS (American Chemical
society).
http://www.chemweb.com - Journal Abstracts from chemistry publishers
such as Bentham, Elsevier, Springer and others covering over 500 journals
can be searched and accessed for free. Search by title and issue or use
Journal Search for full-text search of abstracts across all journals.
http://www.ccdc.cam.ac.uk - The Cambridge Crystallographic Data Centre:
The CCDC is a non-profit, charitable Institution whose objectives are the
general advancement and promotion of the science of chemistry and
crystallography for the public benefit.
http://www.rsc.org - Publications by RSC (Royal Society of Chemistry), the
greatest european organisation for chemistry development.
http://www.scirus.com/srsapp/ - SCIRUS is the most comprehensive
scientific research tool on
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
http://www.rcsb.org/pdb/ - An Information Portal to Biological
Macromolecular Structures: PDB (Protein Data Bank); Biological
Macromolecular Resource.
http://www.aist.go.jp/RIODB/SDBS/menu-e.html - SDBS – Integrated
Spectral Data base System (RMN, RES, IR, Raman, SM).
http://www.chem.ucla.edu/VL/Academic.html - Academic Institutions
http://www.nature.com/ - Nature Publishing Group
http://www.chem.ucla.edu/VL/InfoRes.html - Other Lists of Chemistry
Resources and Related WWW Virtual Libraries.
http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/chemistry/laureates/ - All Nobel
Prizes in Chemistry.
http://web.mit.edu/chemistry/www/index.html - Department of Chemistry at
MIT.
http://chemistry.stanford.edu/ - Department of Chemistry at University
Stanford.
http://www.chem.cmu.edu/ - Department of Chemistry Carnegie Mellon
University.
http://chemistry.uchicago.edu/ - Department of Chemistry, The University of
Chicago
http://www.chm.davidson.edu/vce/ - Virtual Chemistry Experiments by David
N. Blauch
http://www.chem.ucalgary.ca/SHMO/ - The Simple Huckel Molecular Orbital
Theory Calculator by A. Rauk and R. Cannings
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
RESURSE GENERALE
MATHEMATICA (Wolfran Research, UK) - www.mathworld.wolfram.com
Science World (Wolfram Research, UK) http://scienceworld.wolfram.com/
MATHCAD (MathSoft Inc., Cambridge,USA) - www.mathsoft.com
Scientific Work Place (MacKichan Software, Inc., USA) http://www.tcisoft.com/
MAPLE (Maplesoft, Canada ) - www.mapleapps.com/
DERIVE (Soft Warehouse, USA,Austria) - http://www.deriveeurope.com/
Matlab (MathWorks, Inc., USA, Canada, ... ) - www.mathworks.com/
SPSS (SPSS, Inc., USA) - http://www.spss.com/
STATISTICA (StatSoft, Inc., USA) - http://www.statsoft.com/
ORIGIN (OriginLab Corporation, USA, Canada, Germany, Japan) www.originlab.com/
SlideWrite (Advanced Graphics Software, Inc., USA) www.slidewrite.com/
Eureka, Delphi (Borland Software Corporation, USA) www.borland.com/
MathDL (Journal of Online Mathematics and its Applications,
Mathematical Sciences Digital Library, USA ) - http://www.joma.org/
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
Au apărut sisteme de gestiunea automată a informaţiilor dintr-un
Web site, numite Content Management Systems (CMS). Aceste
platforme oferă în mod dinamic elaborarea, modificarea şi
actualizarea de pagini web destinate diverselor activităţi. Exemple
de platforme CMS-uri OpenSource:
DotNetNuke (platform for ASP.NET) - www.dotnetnuke.com/;
Drupal (an open source content management platform powering
millions of websites and applications)- http://drupal.org/;
Joomla! (an award-winning content management system (CMS),
which enables you to build Web sites and powerful online
applications) - www.joomla.org/;
WordPress (Open source WordPress has been incredibly
successful and risen from a handful of users to the most-used blog
tool in its category) - http://wordpress.com/;
Plone (Plone is an open source CMS built on top of Zope and CMF)
- http://plone.org/;
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012
Vă doresc succes !
http://unibuc.ro/prof/vlada_m/
marinvlada[at]yahoo.com
INFORMATICĂ, M. Vlada, 2012