Transcript LOGO Tema 6. Impozite, taxe şi alte plăţi obligatorii

Tema 6. Impozite, taxe
şi alte plăţi obligatorii
LOGO
Cadrul legislativ al impozitelor, taxelor
-
Din momentul înregistrării afacerii, întreprinzătorul
devine responsabil pentru achitarea diferitor impozite, taxe şi
alte plăţi obligatorii.
Actele legislative de bază care reglementează sistemul
acestor plăţi sunt:
Codul Fiscal,
Legea bugetului de stat,
Legea privind sistemul public de asigurări sociale,
Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă
medicală etc.
Persoanele care au obligaţia de a achita impozite şi taxe se
numesc contribuabili sau subiecţi ai impozitării.
Sunt trei tipuri de plăţi obligatorii:
- Impozite şi taxe;
- Contribuţii de asigurări sociale obligatorii,
- Primele de asigurare medicală obligatorie.
Impozite şi taxe
Impozite şi taxe
Impozite şi taxe generale
de stat
Impozite şi taxe locale
Impozitul pe venit
Impozitul pe bunurile
imobiliare
Taxa pe valoare
adăugată
Taxa pentru
amenajarea teritoriului
Accizele
Taxa pentru unităţile
comerciale
Alte impozite şi taxe
generale de stat (taxa
vamală, taxele rutiere)
Taxa pentru prestarea
serviciilor de transport
auto de călători
Impozitul pe venit
-
-
Impozitul pe venit este venitul brut obţinut de către
persoanele fizice sau juridice în care se includ veniturile obţinute
din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din alte
surse din afara republicii.
Cotele de impozit pe venit pentru persoanele fizice sunt:
7% din venitul anual ce nu depăşeşte 26700 lei,
18% din venitul anual ce depăşeşte 26700 lei.
Cotele de impozit pentru persoanele juridice plătitori TVA
este de:
12% din venitul impozabil sau,
3% din venitul din vânzări pentru persoanele juridice care sunt
plătitori ai TVA.
Taxa pe valoare adăugată
-
-
-
Taxa pe valoare adăugată este un impozit care reprezintă o
formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor
livrate şi serviciilor prestate pe teritoriul R.M. sau importate în
republică.
Cotele TVA sunt:
Cota standart 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi
serviciilor,
8% la pâinea şi produsele de panificaţie, laptele şi prudesele
lactate, la anumite medicamente importate sau livrate pe
teritoriul R.M.,
5% la gazele naturale şi gazele lichefiate,
Cota zero la mărfurile şi serviciile pentru export, energia
electrică şi cea termică etc.
Taxa pe valoare adăugată
Persoana care desfăşoară activitatea de întreprinzător cu
excepţia deţinătorului patentei de întreprinzător este obligată să
se înregistreze ca contribuabil (plătitor) TVA dacă ea pe
parcursul perioadei de 12 luni consecutive a efectuat livrări de
mărfuri şi servicii ce depăşeşte 600 000 lei.
Accizele
Accizul este impozit stabilit pentru unele mărfuri de
consum:
- Persoanele juridice şi fizice care prelucrează sau fabrică mărfuri
supuse accizelor pe teritoriul R.M,
- Persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri supuse
accizelor.
Taxa vamală şi taxele rutiere
Taxa vamală este percepută din activităţile de import şi
export.
Taxele rutiere sunt percepute pentru folosirea drumurilor
R.M. Cotele taxelor rutiere sunt stabilite în Codul Fiscal al R.M.
Contribuţii de asigurări sociale obligatorii
Contribuţii de asigurare socială obligatorie reprezintă o
sumă datorată de persoanele angajate prin contract individual de
muncă, întreprinzătorii individuali şi alte persoane fizice.
Cotele CAS constituie:
- 23% din fondul de retribuire a muncii şi alte recompense,
achitată lunar de angajator,
- 6% din fondul de retribuire a muncii şi alte recompense achitată
de angajat.
Primele de asigurare obligatorie de asistenţa
medicală
-
Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
reprezintă o sumă pe care persoanele asigurate sunt obligate să o
plătească pentru preluarea riscului în bugetul de stat.
Plătitorii Primelor de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală sunt:
Angajatorii,
Angajaţii,
Alte persoane stabilite prin lege
Cotele primeor de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală sunt:
Pentru întreprinzătorii individuali –
Pentru asigurarea angajaţilor 7% (3,5% pentru angajatori şi
3,5% pentru angajaţi).
Antreprenorul care “ţine banul la ciorap”
Cererea înregistrată pe piaţa internă pentru ciorapi a stat la
baza ideii lui Victor Mamulat de a se lansa în afaceri. Primul pas
pe cont propriu întreprinzătorul din satul Lozova, r-nul Călăraşi l-a
făcut acum zece ani, iar în prezent confecţionarea şi
comercializarea ciorapilor obţine venituri de circa 80 000 lei lunar.
La început a trebuit să concureze pe acest segment de piaţă cu
alţi 47 de producători, dar treptat numărul acestora a scăzut de
două ori, spune antreprenorul. “Încă pe timpurile studenţiei am
învăţat că cea mai profitabilă afacere este în domeniul producerii.
Când eşti în postura producătorului, singur stabileşti preţurile
mărfurilor în funcţie de cheltuieli. Ca să-şi atingă obiectivele
propuse a trebuit să amenajeze atelierul necesar – două maşini
automate de producere pe care le-a procurat din oraşul Tula,
F.Rusă.
Antreprenorul care “ţine banul la ciorap”
Atunci întreprinzătorul a făcut investiţii în mărime de circa
1600 USD, bani pe care a reuşit să-i recupereze pe parcursul a 6
luni. În prezent, în atelierul din Lozova sunt instalate 30 de maşini
automate cu o capacitate de producere de 100 000 de perechi de
ciorapi pe lună. După 4 ani de activitate, antreprenorul a decis săşi extindă afacerea şi a deschis un magazin specializat în centrul
capitalei.
Materia primă importată. Aţa de bumbac şi de poliamidă
care constituie materia primă de bază pentru confecţionarea
ciorapilor este importată din România.
Cheltuieli. Cheltuielile de bază pe care le suportă
întreprinzătorul sunt pentru aprovizionarea întreprinderii cu
materie primă şi cu energie electrică. Pentru a produce zece
perechi de ciorapi este nevoie de doi kilowaţi de energie electrică.
Antreprenorul care “ţine banul la ciorap”
La cheltuieli se mai includ şi salariile angajaţilor.
Vânzări. Cele mai mari vânzări sunt realizate în lunile
ianuarie, iulie, august, septembrie. Profitul net al întreprinderii
constituie circa 20% din vânzări.
Bariere şi soluţii. Dacă în anii 1996-2000 ÎI Mamulat livra pe
piaţă câte 80 000 perechi de ciorapi pe lună, o parte fiind exportaţi
în România şi Ucraina, în prezent volumul este mai mic ca urmare
a creşterii importurilor din China şi Turcia.
Totodată, exporturile au fost sistate. În acest context,
antreprenorul spune că statul trebuie să încurajeze producătorul
local prin micşorarea importurilor.
“Cred că ar fi bine să înfiinţăm o asociaţie al producătorilor,
să expediem Guvernului o scrisoare, prin care să solicităm
Antreprenorul care “ţine banul la ciorap”
importatorii să comercializeze produsele cu actele de conformitate
în regulă. Ei importă marfa de peste hotare ilegal, fără să achite
anumite taxe şi le este mai comod să stabilească preţuri mai mici
cu 30-40%”, spune antreprenorul.
Perspective. În viitorul apropiat, antreprenorul preconizează
să modernizeze atelierul. Este decis să viziteue o expoziţie în
F.Rusă de unde să cumpere zece maşini automate de cusut ciorapi
care să corespundă standardelor europene pentru a exporta în
România.
Întrebări:
1. Care sunt factorii-cheie ai succesului în domeniul în care activează
întreprinderea?
2. Care sunt punctele tari şi cele slabe ale afacerii, oportunităţile,
riscurile?
LOGO