Slide 1

UNIUNEA EUROPEAN Ă

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI
ŞI PROTECŢ IEI SOCIALE
AMPOSDRU

Fondul Social European
POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale
2007-2013

I-DEALIS Incluziune si Dezvoltare Economica in zonele Alpine (montane si submontane) din Romania prin Intreprinderi Sociale
Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007 - 2013 Investeste în oameni!

PREZENTAREA ZONEI MONTANE
Seminarul:
Rolul economiei sociale in
dezvoltarea durabila a zonelor montane
Horezu, judeţul Vâlcea, 28-29 iunie 2012

Autor: Georgeta Maiorescu, INCD Turism Bucureşti


Slide 2

Preambul
 Pe continentul european, munţii ocupă aproximativ 1/3 din totalul
suprafeţei şi reprezintă locul de viaţă şi activitate a circa 21% din
populaţie

 In România, un sfert din populaţie locuieşte în arealul montan, care
acoperă 1/3 din suprafaţă

 Importanţa zonelor montane rezidă din diversitatea de resurse,
naturale şi antropice

 Pentru atenuarea sau eliminarea “handicapurilor” care definesc zonele
montane statele UE au elaborat şi implementat strategii reactive,
proactive şi sustenabile, capabile să compenseze dificultăţile, să
diversifice economia montană şi să rezolve problemele de mediu

 Recomandările recente referitoare la politicile multi-sectoriale, cu
abordări dintre cele mai diverse, de la general la particular


Slide 3

Definirea zonei montane
 Pentru definirea conceptului de “zonă montană” s-a încercat elaborarea
unei definiţii standard, de către organisme ale UE şi ONU;

 Una din acestea, defineşte zona montană: „O regiune fizică, de mediu, socioeconomică şi culturală, în care dezavantajele care derivă din altitudine şi alţi
factori naturali trebuie luate în considerare în conjuncţie cu constrângerile
socio-economice, dezechilibrul spaţial şi de mediu”1

 Zona montană este caracterizată prin:


dezavantaje naturale, date de climă şi condiţiile de relief şi pantă
 dezavantaje socio-economice, ce ţin de izolare, densitatea populaţiei,
dependenţa de o singura activitate tradiţională – agricultura
 gradul deteriorării mediului,

sau prin combinarea acestor factori

 Unitatea teritorială de bază pentru demarcarea ariilor montane este unitatea
administrativ teritorială sau parte din aceasta

 Politicile regionale ale UE (Regulamentul Fondurilor Structurale 2007-2013)
au luat în considerare alocarea unor sume mai mari de finanţare aşanumitelor „Arii cu handicapuri naturale”

 Măsurile de susţinere a zonei montane trebuie să acopere „blocuri”
compacte de teritorii compacte de teritorii
1

definiţie dată de Comitetul Economic şi Social (ECOSOC), unul din cele şase organisme ale ONU


Slide 4

Delimitarea zonelor montane în România
Criteriile de delimitare:

existenţa unor condiţii climatice deosebit de dificile, determinate de
altitudini de peste 600 m, al căror efect este scurtarea substanţială a sezonului
de vegetaţie;
prezenţa la o altitudine mai joasă, pe cea mai mare parte a terenului agricol, a
unor pante de peste 20 %, prea abrupte pentru utilizarea de maşini
agricole sau care necesită utilizarea unor echipamente costisitoare;

sau

combinaţiei factorilor anteriori”1
În PNDR, Zona Montană Defavorizată (ZMD), include
 Unităţile administrativ-teritoriale (UAT) de bază (comune sau oraşe) situate la
altitudini medii mai mari sau egale cu 600 de metri;

 Unităţile administrativ-teritoriale de bază situate la altitudini medii între 400
– 600 metri şi care au o pantă medie egală sau mai mare de 15%.

Conform acestor documente, ZMD ocupă o suprafaţă totală de circa 71.340
km2, ceea ce reprezintă 29,93% din suprafaţa totală a României, unde
trăiesc aproximativ 2.400.000 locuitori – circa 11% din populaţia totală

a României
1

Sursa: HG 949 din 5 septembrie, 2002, pentru aprobarea criteriilor de delimitare a zonei montane. art. 1


Slide 5


Slide 6

Pe teritoriul Europei, Munţii Carpaţi se întind de-a lungul a 1.500 km
lungime, pe teritoriul a şapte state europene şi ocupă 209.256 km2
Pe teritoriul României Munţii Carpaţi au o lungime de 910 km şi ocupă
35% din suprafaţa totală; sunt împărţit în trei grupe: Orientali,
Meridionali şi Occidentali; altitudinea medie a Carpaţilor româneşti este de
circa 1.000 m
Actele normative, elaborate de Parlamentul României, care reglementează
zona montană sunt:

- HG 949/2002, pentru aprobarea criteriilor de delimitare a zonei montane

-

HG 318/2003 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului

interministerial şi a comitetelor interministeriale şi a comitetelor judeţene pentru
zona montană, cu modificările ulterioare

-

HG 1779/2004 privind aprobarea Strategiei de dezvoltare durabilă a zonei
montane

-

Ordinul nr. 328/321/2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor,

-

Legea Muntelui/2004

oraşelor şi comunelor din zona montană, cu modificări ulterioare

-

Legea nr. 389/2006 privind ratificarea Convenţiei – Cadru privind protecţia
şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, (Convenţia Carpatică, adoptată la Kiev la 22
mai 2003)


Slide 7

 Un proiect de cercetare1 recent finalizat de un consorţiu format de INCD

Urbanproiect, INCD Turism, Institutul de Geografie al Academiei Române
şi SC Electrovâlcea, a realizat o delimitare a zonei montane în funcţie de
altitudine, prin selecţia UAT-urilor (cu ajutorul programului ArcGIS) ce
deţin mai mult de 50% altitudini de peste 600 m, analizând următoarele
cazuri:

- UAT situate la altitudini de peste 600 m – au fost selectate 1.054 UAT
- UAT situate la altitudini de peste 800 m – au fost selectate 701 UAT
- UAT situate la altitudini de peste 1.000 m – au fost selectate 532 UAT

 Din selecţia teritoriilor situate peste 600 m alt., a rezultat următoarea
hartă:

1


Slide 8


Slide 9

RESURSELE ZONEI MONTANE
Naturale:

 deţin cea mai mare suprafaţă de păduri – 52 % din fondul forestier al ţării;
 reprezintă cea mai importantă resursă de apă dulce: mai mult de 80% din
rezervele de apă ale României;

 deţin cele mai mari rezerve de resurse minerale cu caracter terapeutic;
 în regiunea montană se află cele mai mari rezerve de minereuri – zăcăminte de

minereuri feroase şi neferoase, de roci de construcţie, zăcăminte de hidrocarburi
(petrol şi gaze naturale) şi de cărbune;

 deţine importante resurse energetice (potenţial hidroenergetic, energie eoliană,
energie solară);

 adăpostesc o biodiversitate remarcabilă (circa 1/3 din totalul speciilor);
 numeroase arii cu regim restrictiv: 20 parcuri naţionale şi naturale, o rezervaţie a
biosferei, 106 situri de interes comunitar (SCI), 23 situri avifaunistice (AVI) şi
numeroase rezervaţii şi monumente ale naturii;

 importante resurse turistice naturale cu valenţe turistice, legate de: formele de

relief, hidrografie, elementele climatice, de fondul forestier, cinegetic şi piscicol;

 suprafeţe mari de fâneţe, păşuni şi pajişti alpine;
 3,2 milioane ha de terenuri agricole montane, din care 2,5 milioane ha sunt pajişti
naturale cu tradiţii agricole


Slide 10

RESURSELE ZONEI MONTANE
Antropice:
deţin o variată bogăţie culturală cu practici economice
tradiţionale ce respectă mediul natural şi resursele sale
numeroase vestigii istorice (situri arheologice, ruine,
cetăţi, castele)
tradiţia arhitecturală bine conservată
existenţa a numeroase staţiuni turistice dezvoltate pe
seama resurselor naturale: 32 staţiuni de munte,
climaterice sau pentru sporturile de iarnă şi 12 staţiuni
turistice cu profil balneoclimateric;
multe lucrări de artă inginerească (viaducte, barajele cu
acumulări de apă, poduri), ce constituie importante
puncte de atracţie turistică


Slide 11

RISCURI NATURALE ŞI AMENINŢĂRI
Mediu


degradarea peisajului natural



degradarea resurselor naturale



tăieri necontrolate ale pădurilor



fenomenele de eroziune a solului de pe versanţi



alunecările de teren în zonele despădurite



dezastrele naturale: prăbuşiri, avalanşe, viituri, efecte produse de
seisme



afectarea sau distrugerea biodiversităţii prin activităţi antropice
intensive



vânătoarea neautorizată periclitează anumite specii de animale



braconajul în apele de munte sau pescuitul excesiv au dus la
dispariţia sau la reducerea semnificativă a fondului piscicol pentru
anumite specii de peşti – de ex. lostriţa, lipanul



poluarea majoră a mediului datorat activităţilor de exploatare minieră



lipsa totală sau parţială a măsurilor de ecologizare a mediului în cazul
activităţilor miniere sistate



lipsa măsurilor de control sau ineficienţa acestora asupra
obligativităţii reîmpăduririlor în zonele defrişate


Slide 12

RISCURI NATURALE ŞI AMENINŢĂRI
Sociale

 număr de locuri de muncă ofertate redus şi puţin diversificate
 închiderea mineritului din multe zone montane a dus la creşterea
şomajului, la reducerea drastică a locurilor de muncă

 depopularea satelor montane prin migraţia tinerei generaţii
 creşterea gradului de îmbătrânire a populaţiei din localităţile
montane

 calificare redusă în diverse meserii posibil a fi practicate


Slide 13

RISCURI NATURALE ŞI AMENINŢĂRI

• Economice
– închiderea sau restructurarea unor activităţi generatoare de
locuri de muncă sau venituri sezoniere (silvicultură, minerit)
– dispariţia unor meşteşuguri tradiţionale şi meserii specifice
zonelor montane, care puteau asigura un venit de subzistenţă
– lipsa de iniţiativă în rândul populaţiei din satele de munte în
dezvoltarea unor mici afaceri prin accesarea unor finanţări
europene nerambursabile
– lipsa fondurilor, la nivel local şi naţional, pentru dezvoltarea
de activităţi specifice zonei montane – agricultură, zootehnie,
meşteşuguri, turism


Slide 14

OPORTUNITĂŢI
Fondurile Structurale - instrumentele financiare pentru implementarea politicilor
regionale, pentru perioada 2007 - 2013:
–

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) - are drept scop reducerea disparităţilor dintre regiunile
UE, finanţează:
–
–
–

infrastructura
investiţiile generatoare de locuri de muncă, proiectele de dezvoltare locală
ajutoare pentru IMM-uri

–

Fondul Social European (FSE) - principalul instrument al politicii sociale comunitare (acţiuni:
formarea profesională, reconversia profesională şi crearea de locuri de muncă)

–

Fondul de Coeziune Socială – finanţează proiecte individuale, din domeniile protecţiei
mediului şi reţelelor de transport (reţele de transport transeuropene şi domenii de dezvoltare
durabilă ce aduc beneficii protecţiei mediului – eficienţă energetică şi energie regenerabilă,
transport intermodal, transport urban şi transport public ecologic); sprijină statele membre să
se conformeze normelor europene din domeniile menţionate

–

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – contribuie la îndeplinirea
obiectivelor de creştere a competitivităţii agricole şi forestiere, de management agricol şi
mediu, de îmbunătăţire a calităţii vieţii şi diversificarea activităţilor economice

–

Fondul European pentru Pescuit (FEP) - exploatare raţională şi protejare a resurselor de
pescuit, dezvoltare de întreprinderi viabile în sectorul piscicol, dezvoltare şi îmbunătăţire a
calităţii vieţii din zonele dependente de pescuit


Slide 15

OPORTUNITĂŢI
• Fondul European de Solidaritate – este cel mai nou fond al

politicii regionale şi a fost înfiinţat în noiembrie 2002, în urma
inundaţiilor ce au afectat Franţa, Germania, Austria şi Republica
Cehă

• Iniţiativele comunitare - reprezentate de patru programe special
create în vederea realizării obiectivelor prioritare şi finanţate din
bugetul fondurilor structurale:

 Interreg III – este finanţat prin FEDR şi promovează cooperarea transfrontalieră, transnaţională şi inter-regională;
 Leader – este finanţat prin FEOGA (secţiunea de orientare) şi
promovează dezvoltarea rurală prin sprijinirea iniţiativelor grupurilor
locale de acţiune (dezvoltarea durabilă);
 Urban II - este finanţat prin FEDR şi încurajează strategii inovatoare
pentru regenerarea economică şi socială a oraşelor şi zonelor urbane în
declin


Slide 16

VA MULTUMESC PENTRU ATENŢIE !