Transcript zonele_biopedoclimatice_ix

ZONELE
BIOPEDOCLIMATICE
NOŢIUNI NOI
Zonă biopedoclimatică = fâşie a
suprafaţei terestre care are o
anumită omogenitate a celor trei
elemente: climă, vegetaţie şi soluri
1. Pădurile ecuatoriale
•
•
•
•
Aceste păduri sunt întâlnite în zona ecuatorială:
Bazinul Amazonului (selvasul), Bazinul Congo,
Nigeria, Golful Guineii, Arhipelagul Indonezian,
Filipine şi N-E Australiei.
Permanenta umezeală şi căldură au condus la
dezvoltarea unei vegetaţii luxuriante, etajată în
funcţie de înălţimea arborilor în trei trepte, cei
mai înalţi arbori ajungând la înălţimea de 50-70
m.
Dintre arbori mai răspândiţi sunt palmierii, abanosul, mahonul, palisandrul, arborele de
cauciuc, arborele de chinină ş.a.
Pe trunchiurile arborilor se sprijină şi se
încolăcesc liane şi alte plante epifite între care
binecunoscutele orhidee şi diferite ferigi.
Selvasul
Arborele de cauciuc
Orhidee
Arborele de chinină
Rafflesia arnoldi
Ferigi
Liane
• Pădurile ecuatoriale sunt foarte dense,
întunecoase şi greu de străbătut.
• În regiunile litorale din zona ecuatorială se pot
forma şi păduri cu mangrove.
• Fauna cuprinde zeci de mii de specii de insecte,
numeroase păsări (pasărea paradisului,
papagali) şi reptile.
• Dintre mamifere, sunt răspândite maimuţele
(gorila, cimpanzeul, pavianul, babuinul,
urangutanul, gibonul), animalele carnivore,
similare celor din savane.
• Predomină feralsolurile (laterite).
Mangrove
Gorila
Cimpanzeul
Babuinul
Gibonul
Pavianul
Urangutanul
2. Pădurile musonice
• Sunt localizate în E şi N-E Indiei, Pen. Indochina,
unde climatul prezintă două sezoane distincte.
• Pădurile îşi pierd frunzele în anotimpul secetos,
corespunzător musonului de iarnă.
• Pădurile sunt alcătuite din santal, teck, bambus.
• Fauna cuprinde specii de maimuţe, tigrul,
pantera, elefantul ş.a.
• Se întâlnesc soluri lateritice, sărace în nutrienţi.
Bambus
Teck-ul
Santalul
3. Savanele
• Savana este formată din ierburi înalte şi pâlcuri
de arbori.
• Se întâlneşte în Africa, America de Sud şi în N şi
N-E Australiei.
• Climatul este caracterizat prin existenţa a două
sezoane distincte: unul cald şi umed (vara) şi
unul secetos (iarna).
• Vegetaţia este formată din arbori (baobabul,
palmierul de savană, acaccia) şi ierburi înalte
xerofite (iarba elefanţilor).
• Savana poartă diverse denumiri: campo-cerrado
şi caatinga în Brazilia, llanos în Venezuela.
• În lungul râurilor mari se formează păduri-galerii.
• Fauna cuprinde specii de ierbivore (antilopa,
Savana cu arbori
Baobabul
Acaccia
bivolul, girafa, zebra) şi carnivore (leul, tigrul,
ghepardul, pantera).
• În apele râurilor mari trăieşte crocodilul, iar în
apropierea lor rinocerul şi hipopotamul.
• În Australia se întâlneşte cangurul.
• Dintre păsări se remarcă păsările alergătoare:
struţul în Africa, nandu în America de Sud şi emu
în Australia.
• Se întâlnesc soluri roşii de savană.
Antilopa
Gazela
Zebra
Elefantul
Emu (Australia)
Nandu (America de Sud)
Girafa
Leul
Hipopotamul
Rinocerul
Cangurul (Australia)
Pantera
Sol roşu de savană
4. Deşerturile şi semideşerturile
• Se găsesc de-a lungul tropicelor, în interiorul
continentelor.
• Se caracterizează prin precipitaţii foarte reduse
(sub 200 mm/an) şi temperaturi ridicate, cu
variaţii mari diurne.
• Plantele sunt adaptate la uscăciune. Sistemul
radicular este foarte bine dezvoltat, unele frunze
sunt transformate în spini şi acoperite cu ceară şi
perişori, fiind limitată astfel transpiraţia.
• Se întâlnesc specii de cactuşi, agave, ierburi
xerofite ş.a.
• Fauna este reprezentată prin specii de şerpi,
scorpioni, insecte, cămile, cai sălbatici (în
Deşertul Gobi), lame (în Atacama), struţul african
(în Deşertul Kalahari) ş.a. Solurile sunt roşii.
Cactus candelabru (Mexic)
Agave
5. Vegetaţia mediteraneană
• Se extind între 30 şi 40 grade latitudine şi cuprind
teritoriile din jurul Mării Mediterane, din Pen.
California şi din Australia de S-V.
• Climatul este caracterizat prin veri calde şi
secetoase şi ierni blânde şi ploioase.
• Vegetaţia este formată din arbori veşnic verzi:
stejarul de plută, stejarul veşnic verde, pinul de
Alep, măslinul sălbatic, iar în Australia este
caracteristic eucaliptul şi salcâmul.
• Cea mai mare parte a vegetaţiei mediteraneene
a fost distrusă prin defrişare, locul lor fiind luat de
tufişuri dese numite maquis şi garriga în sudul
Europei, iar în California, chaparral.
• Fauna cuprinde: insecte, vipera cu corn, broasca
ţestoasă, magotul, şacalul ş.a. Soluri: terra rosa.
Pinul de Alep
Maquis
Rozmarinul