Transcript Biserica “Sf. Ierarh Nicolae”

ROLE OF RURAL TOURISM IN THE
ROMANIAN VILLAGE DEVELOPMENT
-CASE STUDY- CĂLĂRAŞI COUNTY
ROLUL AGROTURISMULUI IN
DEZVOLTAREA SATULUI ROMANESC
studiu de caz-judeţul CĂLĂRAŞI
ARGUMENT



Satul românesc, prin agroturism şi turism rural, poate
deveni „o poarta de intrare în lumea tradiţiilor şi
datinilor populare romaneşti”.
Spaţiul rural, considerat în accepţiunea actuală un
spaţiu cu multiple activităţi primare, secundare şi
terţiare, trebuie să constituie o preocupare majoră
pentru cercetare.
Lucrarea îşi propune analiza, prin prisma turismului rural
european, a satului romanesc - ca produs turistic
insuficient valorificat.
AGROTURISMUL ŞI TURISMUL
RURAL ÎN JUDEŢUL CĂLĂRAŞI

Riveranitatea judeţului Călăraşi la Dunăre
creează o atractivitate turistică deosebită dar
insuficient exploatată.

Numărul mare de ostroave de un mare pitoresc,
ramificarea cursului principal al Dunării prin braţe
unice, creează un cadru natural ce predispune la
relaxare dar şi condiţii pentru practicarea vânătorii
şi a pescuitului sportiv.
AGROTURISMUL ŞI TURISMUL
RURAL ÎN JUDEŢUL CĂLĂRAŞI


Punerea in valoare a Dunării, cu ostroavele ei
sălbatice, cu flora şi fauna lacurilor şi bălţilor pline
cu peşte, la care se adaugă fondurile de vânătoare in
pădurile de foioase echivalează cu dezvoltarea unui
sector de turism sportiv, intr-un cadru natural şi
ecologic inedit.
Spaţiu rural călărăşean constituie o bună destinaţie
a turismului rural şi agroturismului datorită
prezenţei aşezărilor rurale tradiţionale, caselor şi
gospodăriilor ţărăneşti şi a îndeletnicirile agricole.

Cercetarea realizată la nivelul judeţul Călăraşi, a
avut ca scop - identificarea satelor călărăşene ce pot
constitui produse turistice, insuficient valorificate în
prezent.

S-a analizat satul din perspectiva dezvoltării
agroturismului intern şi internaţional - ca alternativă
eficientă pentru spaţiul rural, în special în zonele cu
multă încărcătură istorică şi cu obiective turistice
naturale.

Această activitate ar aduce venituri suplimentare
atât locuitorilor satelor călărăşene dar şi bugetelor
locale, ce ar permite dezvoltarea infrastructurii
rurale.
SATELE CĂLĂRAŞENE, prin




originalitate
identitate culturală şi istorică
ambianţa cadrului natural
bogaţia resurselor
reprezintă un produs turistic original pentru turismul
intern şi international.
Sate turistice călărăşene prezintă interes turistic în
principal pentru vânătoare şi pescuit sportiv şi de
agrement, dar nu este de neglijat şi interesul pentru
siturile arheologice şi obiectivele cu caracter ecumenic
Sate turistice cu interes
pentru practicarea
pescuitului
ALEXANDRU ODOBESCU


Lacul Gălăţui, lac de
acumulare în lunca Dunării
Pescuit sportiv şi de
agrement
Aşezare "Ostrovul Barza"
(insulă în mijlocul lacului Gălăţui)
LACUL GĂLĂŢUI
BELCIUGATELE


Pescuit sportiv si de
agrement
Pensiuni si complexuri
turistice
COMPLEX TURISTIC ELISA
PENSIUNEA VALEA IAZURILOR
VALEA IAZURILOR
VALEA IAZURILOR
comuna Belciugatele
BORCEA






Localitate situata pe malul stang
al bratului Dunarii (bratul Borcea)
Pensiuni şi cabane pentru
agrement
Fluviul Dunărea
Lacul Bentul Stânii
Balta Borcea (Ialomiţei)
Pescuit sportiv şi de agrement,
vânătoare
BACUL PIETROIU
Sat CĂSCIOARELE
INSULA LACUL CĂTĂLUI
LACUL CĂTĂLUI
CUZA VODA



Manastirea “Radu
Negru”
Lacul Iezer (peste
700 ha luciu de apa)
Pescuit sportiv si
vanatoare
ANSAMBLU JIENII
LACUL IEZER
DOROBANŢU



Fluviul Dunărea
Lacul Mostiştea
Vânatoare şi pescuit
sportiv
Lacul Mostiştea
GURBĂNEŞTI
Balta



Lacul Mostiştea
Balta Gurbăneşti
Pescuit sportiv si
agrement
Gurbăneşti
COMUNA LEHLIU


Balta Roşu
Pescuit
sportiv
LUPŞANU



Râul Argova
Lacul Argova
Pescuit sportiv de
agrement
MITRENI






Lacul Potcoava
Valea Roşie
Pădurea Valea Roşie
Statiune balneara (namol
folosit in scopuri terapeutice)
Pescuit sportiv
Vânătoare
SĂRULEŞTI




Salba de lacuri de pe Valea
Mostiştei
Cel mai mare parc de fazani din
România
Campionatul Mondial de Pescuit
Crap Săruleşti
Pescuit sportiv şi de agrement
Campionatul
Mondial de Pescuit
Crap Săruleşti
VALEA ARGOVEI





Lacul Mostiştea
Insula Dealul Beci
Valea Argovei
Râul Argova
Pescuit sportiv
Valea Argovei
SATE DE INTERES
ARHEOLOGIC ŞI ECUMENIC
CIOCANESTI


Biserica “Sf. Ierarh
Nicolae” (1862)
Cruci de piatra datate
1742 si 1860
Biserica "Sf. Ierarh Nicolae“, cartier Sârbi
Datare: 1862
FRUMUŞANI




Biserica “Sf. Nicolae”
(ruine), sat Pitigaia,
reparata in 1900 (1796)
Biserica “Sf. Ierarh
Nicolae”, sat Orasti (1817)
Biserica “Sf. Treime”,
“Adormirea Maicii
Domnului”, sat Padurisu
(1833)
Biserica “Sf. Dumitru” si
“Sf. Nicolae”, sat Postavari
(1841)
Biserica "Sf. Dumitru si "Sf. Nicolae", 1841 - sat
POSTAVARI, com. FRUMUSANI
Biserica "Sf. Nicolae" (ruine) - sat PITIGAIA, com. FRUMUSANI
1796; reparata 1900
GRĂDIŞTEA



Sit arheologic,
necropola, punct
“Gradistea-Calarasi
Obeliscul soldatilor
rusi cazuti in razboiul
1877-1878 din satul
Bogata
Biserica “Sf. Ierarh
Nicolae” (1820 – 1826)
Asezare "Movila Berzei" - sat
BOGATA, com. GRADISTEA
Biserica "Sf. Ierarh Nicolae" - sat BOGATA,
com. GRADISTEA
1820 - 1826
Asezare Eneolitic "Magura Cunestilor" - sat CUNESTI,
com. GRADISTEA
MÂNĂSTIREA



Piscul Coconi
(morminte feudale)
Biserica “Sf.
Dumitru”, ctitorita de
domnitorul Matei
Basarab (1648)
Situl arheologic de
la Sultana, cea mai
veche asezare
neolitica de pe
teritoriul Romaniei
"La Caramidarie"/ la Sud de iezerul Mostistea - sat COCONI,
com. MANASTIREA Datare: epoca Latene
Asezare - zona "Ghetarie"/ Latene - pe terasa
Mostistei - sat SULTANA, com. MÂNASTIREA
Biserica "Sf. Dumitru si Sf. Nestor" - ctitorita de Matei Basarab in
1648 - com. MÂNASTIREA
Casa memorială
Mormântul scriitorului ALEXANDRU SAHIA
(1908-1937) - com. MANASTIREA
PLĂTĂREŞTI



Mânăstirea Plătăreşti, ctitorită
de Voievodul Matei Basarab
(1646)
Biserica “Sf. Ierarh Nicolae”
din satul Cucuieţi (1839-1840)
Biserica “Sf. Vasile” (1818)
Manastirea PLATARESTI - ctitorita de
Matei Basarab in 1646
RADOVANU





Situl arheologic de la Radovanu,
punct “Valea Coadelor” (sec VIII-XI)
Ruinele palatului Ghica, in sudul
comunei
Ruinele bisericii “Adormirea Maicii
Domnului” (in cimitirul satului)
Asezarea “La Muscalu”
Situl arheologic de la Valea Popii –
“Coada Malului”, (sec II – I i.e.n)
Asezare – mileniu IV a. Chr. Neolitic zona "La Muscalu“
- com. RADOVANU
Gorgana Intâia - descoperiri arheologice, sec. II - I a.
Chr. Latene - com. RADOVANU
Situl arheologic de la Radovanu, punct "Valea
Coadelor"/ Asezari - Epoca medievala - com.
RADOVANU
ŞOLDANU





Conacul Gabiscian
Mânăstirea Negoiesti, ctitorita de
Matei Basarab şi sotia sa Elena,
reparată în anii 1777 si 1850
(1649)
Biserica “Sf. Mihail si Gavril”
Monumentul eroilor romani din
Primul Razboi Mondial
Monumentul eroilor romani din
Al Doilea Razboi Mondial
Biserica "Sf. Mihail si Gavril" - sat NEGOIESTI,
com. SOLDANU
1649; 1777; 1850
MANASTIREA NEGOIESTI - ctitorita de Matei Basarab 1649 /
Biserica, Chilii-ruine, Zid incinta - sat NEGOIESTI, com. SOLDANU
TĂMĂDAU MARE


Muzeul Alexandru Odobescu
din satul Călăreţi
Biserica “Sf. 40 de
Mucenici”, sat Tămădau Mic
(1810)
Biserica "Sf. 40 de Mucenici", 1810 - sat TAMADAU MIC,
com. TAMADAU MARE
ULMU



Asezare “Grădiştea Mica” de
pe insula Grădiştea Mică din
mijlocul lacului Mostiştea
Aşezarea de la Ulmu “La
Coroman”, pe malul estic al
lacului Mostiştea (neolitic)
Ansamblu de cruci de piatra de
pe locul vechii biserici a
satului (sec XIX)
Ansamblu de cruci de piatră - sec. XIX
Asezare - Latene - "Cota 14"
Asezare, sec. IV - I a. Chr. Latene - insula "Gradistea Mica", in mijlocul
lacului Mostistea - sat FAUREI, com. ULMU
SATE DE INTERES
SILVOTURISTIC
CURCANI
PĂDUREA CIORNULEASA
PĂDUREA CIORNULEASA
PERIŞORU




Conacul Pribegeanu din
satul Tudor Vladimirescu
(1902)
Statiunea silvica Bărăganul
Pădurea Bazarghideanu
Herghelia Jegălia
VÂNĂTOARE IN PĂDURILE
DIN CĂLĂRASI
CONCLUZII

Turistul român sau străin îşi doreşte o vacanţă
liniştită în contact cu natura, cu tradiţionalul (un
european din patru îşi petrece vacanţa la ţara) după o
perioadă agitată şi plină de stressul citadin.

Satul are nevoie de turism rural. Viitorul spaţiului
rural e o problemă pe care Uniunea Europeană a
conştientizat-o de mai bine de două decenii.

Problemele create de situaţia zonelor rurale
(reducerea veniturilor din agricultură, exodul rural, pierderea
recomandă dezvoltarea turismului
rural ca stimulator al economiei rurale.
Acest tip de turism prezintă o serie de avantaje:
tradiţiilor )









valorifică spaţiile agricole
valorifică resursele naturale
valorifică patrimoniul cultural
valorifică tradiţiile săteşti
valorifică produsele agricole
realizează schimburi între urban şi rural
creează direct şi indirect locuri de muncă
îmbunătăţeşte infrastructura.









Dezvoltarea agroturismului şi turismului rural în cadrul zonelor
rurale călărăşene ar atrage o serie de urmări benefice cum ar fi:
stoparea migraţiei populaţiei şi chiar stimularea revenirii celei
plecate dinspre marile centre urbane prin crearea unor noi locuri de
muncă ce oferă posibilitatea obţinerii unor venituri suplimentare;
asigurarea condiţiilor de trai şi de civilizaţie în mediul rural
asemănătoare mediului urban;
conservarea şi protecţia mediului rural;
valorificarea produselor din gospodăria proprie;
punerea în valoare a resurselor de care zona dispune;
dezvoltarea şi favorizarea schimbului dintre cultura urbană şi cea
rurală;
recuperarea locuinţelor tradiţionale pentru folosinţa turistică şi
conservarea acestora, precum şi a altor resurse culturale de care
regiunea dispune;
sprijinirea comunităţii locale şi dezvoltarea zonelor defavorizate.
Cerinţele
minimale pentru dezvoltarea
durabilă a turismului rural şi agroturismului
în zonă călărăşeană considerăm a fi:






investiţii de infrastructură, restaurare, conservare;
realizarea unei conexiuni sociale şi economice între
autorităţile localităţilor pentru a se putea realiza proiecte
comune de susţinere a agroturismului;
strategii şi programe de dezvoltare prin care comunitatea
locală să îşi poată pune în valoare toate tipurile de capital
(natural, uman, economic, cultural);
elaborarea unei strategii financiare comune pentru
utilizarea corectă a veniturilor obţinute;
formarea unei asistenţe tehnice pentru a veni în sprijinul
turiştilor, proprietarilor de pensiuni, agenţiilor turistice;
realizarea unei mărci de identificare turistică.
VĂ MULŢUMESC!