Transcript Rolul consilierului de probaţiune în prevenirea

ROLUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE ÎN
PREVENIREA INFRACŢIONALITĂŢII. CUM ȘI
CÎND COOPEREAZĂ ACESTA CEL MAI
EFICIENT CU JUDECĂTORUL, PROCURORUL
ŞI CE POATE FI ÎMBUNĂTĂŢIT
Seminar de instruire:
PREVENIREA INFRACŢIONALITĂŢII
Bune practici de interacţiune între judecători, procurori
şi consilieri de probaţiune, organizat de INJ şi NORLAM, mun. Bălţi, 26 octombrie 2011
Vitalie POPA, formator în domeniul probaţiunii
CE ESTE PROBAŢIUNEA?






o sancţiune cu fundament socio-pedagogic;
un program de supraveghere, presupune anumite limitări
şi restricţii, ce urmează a fi îndeplinite de către cel
supravegheat;
un statut ce include reparaţia prejudiciului, muncă
comunitară, consiliere, programe educative sau “conduită
adecvată” etc.;
un sistem de activităţi în domeniul justiţiei penale:
referate, intervenţii primare, activităţi ce ţin de sancţiunile şi
pedepsele comunitare, activităţi în sistemul penitenciar,
supraveghere pentru prevenirea recidivei;
a alternativă la detenţie;
un program corecţional comunitar;
CE ESTE PROBAŢIUNEA?

evaluare psihosocială, control al persoanelor
aflate în conflict cu legea penală şi resocializarea
lor, adaptarea persoanelor liberate din locurile de
detenţie, pentru preîntâmpinarea săvârşirii de noi
infracţiuni (Legea RM nr. 8 din 14.02.2008 cu
privire la probaţiune);
CE ESTE PROBAŢIUNEA?
un complex de activităţi de evaluare, asistenţă,
consiliere psihosocială şi supraveghere
în comunitate
a persoanei în conflict cu legea penală (învinuit,
inculpat, condamnat)
cu scopul de a o reintegra în societate şi proteja
comunitatea de riscul recidivei.
EXISTĂ PROBAŢIUNE:

presentinţială - evaluare psihosocială;
sentinţială:
în comunitate – (asistenţă, consiliere, controlul
comportamentului şi supravegherea respectării
obligaţiilor);
penitenciară - în penitenciar;


postpenitenciară - persoanelor liberate din locurile
de detenţie;
PROBAŢIUNEA ÎNGLOBEAZĂ ACTIVITĂŢI:
să sporească eficienţa sistemului de justiţie
penală;
 să mărească importanţa conceptului de
individualizare a pedepsei penale.
Scop:
- protecţia comunităţii prin monitorizare continuă a
comportamentului infractorului şi
- reintegrarea socială a acestuia.

ROLUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE ÎN FAZA PRESENTENŢIALĂ



a oferi organului de urmărire penală şi instanţei de
judecată informaţii corecte şi relevante despre persoana
bănuitului, învinuitului sau inculpatului, despre
perspectivele de reintegrare ale acestuia, precum şi despre
riscul de recidivă sau de autovătămare pe care acesta îl
prezintă.
Rezultatele evaluării persoanei aflate în conflict cu legea,
pot fi reflectate în decizia organului de urmărire penală
respectiv în sentinţa instanţei şi, implicit, în planul de
supraveghere al consilierului de probaţiune în lucrul său
de reintegrare socială a persoanei deja condamnate;
a răspunde la nevoile emoţionale şi practice urgente ale
bănuiţilor/ învinuiţilor/ inculpaţilor.
ROLUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE ÎN FAZA SENTENŢIALĂ

Coordonarea şi asigurarea executării pedepselor
penale non-privative de liberate prin
SUPRAVEGHERE, ASISTENŢĂ şi CONSILIERE a
persoanelor supuse probaţiunii.
ROLUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE ÎN FAZA SENTENŢIALĂ

SUPRAVEGHERE este totalitatea de acţiuni
întreprinse pentru efectuarea controlului
respectării de către persoanele condamnate la
pedepse nonprivative a obligaţiunilor stabilite de
instanţa de judecată şi legislaţia executiv-penală.
ROLUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE ÎN FAZA SENTENŢIALĂ



Activitatea de asistenţă (asistare) şi consiliere constituie
un set de acţiuni desfăşurate individual sau în grup,
orientate în vederea dezvoltării personale, sprijin în
situaţiile de criză, rezolvării de probleme.
Asistarea este un demers specializat de acordare a
ajutorului de către o persoană specializată unei alte
persoane aflate în imposibilitate momentană sau
permanentă de a-şi rezolva problemele, prin facilitarea
accesului la resursele comunităţii.
Consilierea este o metodă care facilitează cunoaşterea,
dezvoltarea, acceptarea emoţională, maturizarea şi
mobilizarea optimă a resurselor personale în vederea
formulării şi rezolvării unor probleme specifice şi luării
unor decizii prin utilizarea optimă a relaţiei interpersonale
„consilier-beneficiar”.
ROLUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE ÎN FAZA POST-PENITENCIARĂ
Participarea în procesul de pregătire pentru
liberare şi reintegrarea în comunitate a
persoanelor liberate înainte de termen din
locurile de detenţie
 Supraveghere, asistenţă şi consiliere

EVALUAREA RISCULUI
Cum lucrăm, cum funcţionează, cum
reuşim
-timp
potrivit
- intervenţie potrivită
- personalitatea clientului
- factori criminogeni
evaluarea
riscului
de
recidivă
EVALUAREA RISCULUI
Poate servi ca indicator pentru procurori şi
judecători la individualizarea pedepsei
 Indicator pentru stabilirea modului de
supraveghere
 Indicator pentru posibilitatea aplicării
sancţiunilor comunitare

OPINIILE FACTORILOR DE DECIZIE

Procurori: A-ţi avut ocazia să solicitaţi
referate de evaluare psiho-socială a
personalităţii unui minor?
Judecători: A-ţi avut ocazia să solicitaţi referate de evaluare
psiho-socială a personalităţii unui minor?

72 % din procurori şi 64 % din
judecătorii respondenţi au menţionat
că au avut ocazia să solicite referate
de probaţiune presentinţială. Mai
mult decât atât, marea majoritate a
judecătorilor (93 %) şi procurorilor
(100 %) le consideră a fi utile.

71 % din procurorii şi 49 % din
judecătorii respondenţi consideră că
referatele de probaţiune
presentinţială trebuie întocmite în
toate cazurile în privinţa minorilor.
Pentru comparaţie, 38 % din
judecătorii respondenţi nu consideră
necesar întocmirea referatelor
presentinţiale în privinţa adulţilor.
PROCURORI: CUM CONSIDERAŢI, ESTE NECESAR
SOLICITAREA/ÎNTOCMIREA REFERATELOR PRESENTINŢIALE ÎN
CAUZELE CU IMPLICAREA MINORILOR:
Judecători: Cum consideraţi, este necesar
solicitarea/întocmirea referatelor presentinţiale în
cauzele cu implicarea minorilor:

Majoritatea procurorilor (59 %) şi a judecătorilor
respondenţi (52 %) consideră util referatul de
probaţiune presentinţială pentru individualizarea
pedepsei. În acest context, referatul este relevant şi
pentru decizia de a aplica sau nu o sancţiune în
comunitate (18 % procurori şi 24 % judecători). 18 %
dintre procurori şi 24 % din judecători consideră
referatul relevant şi pentru individualizarea măsurii
preventive. Este îngrijorător faptul că anumită parte
din procurorii respondenţi (5 %) văd utilitatea
referatului în stabilirea gradului de vinovăţie, ceea ce
nu ţine de destinaţia firească a referatului.

Judecătorii şi procurorii solicitanţi de referate
de probaţiune presentenţială dau o apreciere
înaltă a calităţii referatelor (72 % procurori şi
43 % judecători). Cu toate acestea, se
constată un potenţial vast pentru
îmbunătăţirea calităţii referatelor, or 43 % din
judecători şi 21 % dintre procurorii
respondenţi au dat referatelor doar o
apreciere medie a calităţii.
Procurori: Cum apreciaţi nivelul calităţii
informaţiilor cuprinse în referatul de evaluare?
Judecători: Cum apreciaţi nivelul calităţii informaţiilor cuprinse
în referatul de evaluare?

Atât judecătorii cât şi procurorii respondenţi au
formulat anumite sugestii pentru
îmbunătăţirea calităţii referatelor din
perspectiva spectrului de informaţii incluse în
referat. 7 % dintre judecători şi 7 % dintre
procurori au menţionat importanţa reflectării în
referat şi a informaţiei privind influenţa
părinţilor asupra minorilor.