Transcript Iolanda Tobolcea, Adina Karner

Conf.univ.dr. IOLANDA TOBOLCEA
Asist.univ.dr. ADINA KARNER-HUŢULEAC
Există cinci direcţii majore de utilizare a software-ului în logopedie:
1. pentru articularea sunetelor şi cuvintelor se utilizează mai multe
formate grafice care operaţionalizează vizual caracteristicile
pronunţiei logopatului dar şi erorile de durată ale articulării.
Captura vocală şi afişarea grafică reprezintă un feed-back cu
impact maxim:
2. pentru conştientizarea şi exersarea volumului, amplitudinii,
intensităţii vocii.
De asemenea, utilizarea computerului în logoterapie este extrem
de importantă deoarece contribuie la corectarea unor aspecte ale
pronunţiei, cum ar fi amplitudinea (Hz):
Alt aspect legat decorectarea
pronunţiei este şi intensitatea,
măsurată în decibeli:
3. Jocuri şi imagini grafice care stimulează efortul logopatului de
îmbunătăţire a pronunţiei.
4. Soft-urile terapeutice cel mai frecvent întâlnite şi utilizate
reprezintă ansambluri de exerciţii tematice şi jocuri didactice
interactive care transformă materialul didactic de tip clasic (planşe,
palatograme etc.) într-o excepţional de variată gamă de materiale
clinice electronice.
5. Evaluarea pe parcurs poate fi prezentată cantitativ şi/sau grafic,
putându-se obţine o imagine generală a evoluţiei copilului pe
parcursul intervenţiei logopedice, ritmul modificărilor pozitive de
pronunţie, se pot afişa sugestii pentru modificarea tipurilor de
exerciţii, a obiectivelor terapeutice pe termen scurt şi/sau lung, a
tehnicilor specifice etc.
In plus, s-a realizat primul sistem computerizat pentru dislalie pentru limba
romana (computer-based speech therapy).
A fost implementat sistemul de terapie asistată de computer – Logomon (Fig. 9),
care cuprinde module clasice ca modelul de articulare 3D, sistemul de
management al temelor pentru acasă (instalat pe PC-ul sau PDA-ul copilului),
sistemul de management al sarcinilor terapeutice realizate în cabinetul terapeutic,
dar şi un sistem expert care are rolul de a lua decizii cu privire la activităţile
terapeutice optime care ar trebui urmate pentru fiecare copil dislalic (număr de
şedinţe, conţinutul exerciţiilor terapeutice etc.).
Pentru copiii cu tulburări de limbaj severe sau cu alte dizabilităţi
asociate pentru care compensarea deficitelor de vorbire nu se
poate face decât parţial, se pot utiliza aplicaţii software
standardizate (pentru limba engleză) [Lahm şi Nickels, 1999] :



sistemele de procesare a cuvintelor (word
processing systems)
aplicaţii computerizate de management a
datelor (PDAs) [Raskind, 1993]
tehnologia de asistare : pentru copiii cu
deficite de vedere se utilizează programe de
modificare a caracteristicilor literelor, sau
aparate de sintetizare a vocii artificiale care
transformă codul grafic în cod auditiv,
tastaturi modificate etc.
Vă mulţumim pentru atenţie!