Transcript curs_01_riscuri

RISCURLE ECONOMICE
Risc si incertitudne in economie
Decizii in conditii de risc si incertitudine
Atitudine fata de risc
Incertitudine
- Nimic nu e mai cert decât incertitudinea
- viitorul = "marea necunoscută"
- când facem planuri pentru viitor nu avem de ales
între diferite certitudini ci între un spectru de
posibilităţi pe care le estimăm (probabilităţi)
Incertitudine
- exprimă o stare de nesiguranţă cu privire la
viitor, nesiguranţă ce are ca sursă fie
caracterul obiectiv impredictibil al unui proces
economic, fie caracterul incomplet, aproximativ,
al cunoştiinţelor (informaţiilor) existente la un
moment dat
Risc economic
- incertitudinea “cuantificabila”
- Spre deosebire de incertitudine, riscul s-ar
caracteriza prin posibilitatea descrierii unei legi
de probabilitate pentru rezultatele scontate şi prin
cunoaşterea acestei legi de către agenţii
economici
- asumarea riscurlor = conditia oricarui posibil succes
Risc - Incertitudine
viata reala →combinate in proportii diferite
Statisticile existente permit calculul probabilităţilor de
apariţie a unor evenimente şi determinarea pe această
bază a probabilităţii producerii unor anumite rezultate în
condiţiile apariţiei respectivelor evenimente.

Totuşi incertitudinea nu poate fi eliminată: evenimente
imprevizibile pot provoca abateri care să schimbe
fundamental configuraţia datelor puse în evidenţa prin
observările statistice anterioare.

Viitorul nu reprezintă o reluare sau o continuare pe
aceleaşi coordonate a trecutului.

Risc - Incertitudine
viata reala →combinate in proportii diferite
incertitudinea devine o potenţială sursă de risc, în
special atunci când avem de a face cu o informare
incompletă

factorul subiectiv (decidentul) determină prin aprecierile
proprii abateri majore ale estimărilor faţă de realitatea
obiectivă (mai mult sau mai puţin cunoscută).

(în situaţia în care se atribuie de către decident anumite
probabilităţi subiective, dincolo de datele disponibile)
Riscuri
–"posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, de a
avea... de suportat o pagubă"
–“a (se) expune unui pericol posibil"
–"a participa la o acţiune nesigură
Riscuri
o "posibilitate", o anumită situaţie care s-ar putea
ivi, care poate deveni în viitor o realitate sau nu
(legătura cu factorul timp – viitorul – este evidentă).

suportarea unei pagube ca urmare a apariţiei unui
eveniment viitor (care a fost avut în vedere sau nu),
mai precis ca o materializare a consecinţelor
manifestării sale.

Riscuri economice
"posibilitatea ca într-o tranzacţie să nu se înregistreze
profitul (câştigul) scontat sau să apară o pierdere, ca
urmare a evoluţiei nefavorabile a factorilor de care depind
performanţele unui agent economic"

"eventualitate a unui eveniment care poate provoca
pierderi unei entităţi sau economiei în general"

"posibilitatea de apariţie a unor factori şi împrejurări mai
puţin cunoscuţi sau necunoscuţi, controlabili sau
necontrolabili, cu acţiuni aleatoare, care pot avea influenţe
negative asupra rezultatelor unei activităţi economice".

Riscuri economice

(1) o idee de pericol sau de primejdie – este un factor
de temut;

(2) o idee a costului strâns legată de precedenta –
mărimea acestui cost se face în termeni care arată
gravitatea riscului;

(3) o idee de măsură posibilă a evenimentului şi care se
exprimă în termeni care arată frecvenţa;

(4) în sfârşit, o idee de prezentare deliberată a unui
pericol determinat (oportunitate de eşec, de insucces,
de nereuşită) în vederea obţinerii unui avantaj.
Riscuri economice (sinteza)
legat de lipsa totală sau parţială a unor informaţii
(cunoştinţe), în special datorită incertitudinii ce planează
asupra viitorului;

existenţa unor factori perturbatori, cunoscuţi sau nu,
previzibili sau imprevizibili, estimabili sau nu;

posibilitatea (eventualitatea) ca aceşti factori să se
manifeste în viitor într-o anumită direcţie producând
anumite consecinţe (riscul are în vedere acele direcţii care
pot determina consecinţe negative);

Riscuri economice (sinteza)
manifestarea lor determină schimbări ale condiţiilor
iniţiale şi influenţeaza rezultatele activităţii economice (în
sensul nerealizării totale sau parţiale a obiectivelor
urmărite);

determină consecinţe patrimoniale pentru care partea
prejudiciată nu poate trage la răspundere pe nimeni;

afectează cu intensităţi şi în forme mai mult sau mai
puţin diferite atât indivizii cât şi orice activitatel, fiind o
permanenţă a vieţii economico-sociale.

Riscuri economice (sinteza)

posibilitatea (eventualitatea) ca anumiţi factori,
cunoscuţi sau necunoscuţi, previzibili sau
imprevizibili, controlabili sau incontrolabili, să se
manifeste în viitor într-o modalitate care poate
determina consecinţe negative asupra activităţii
şi/sau rezultatelor unei entităţi economice sau
economiei în ansamblu.
decizii bune / consecinte bune
decizie “buna”/”corecta” = pp date/informatii,
rationamente, metode si instrumente corecte
deciziile corecte nu pot si nu elimina riscurie
decidentul ideal = homo oeconomicus
homo oeconomicus
complet informat (toate evenimentele si
rezultatele fiecaruia)
infinit sensibil (identifca toate alternativele)
rational (in preferinte/alegeri)
→nu corespunde realitatii economice ca
regula generala
Decizii
certitudine - cunoastem rezultatul fiecare
alternative (1 varianta = 1 rezultat)
 risc – identificam fiecare eveniment posibil si
stabilim probabilitatea de aparitie (1 varianta = k
evenimente posibile, fiecare cu o anumita
probabilitate de manfestare)
 incertitudine – se cunosc eventual evenimentele
si rezultatele posibile dar nu se pot asocia
probabilitati de aparitie

Decizii
statistica
 teoria probabilitatilor
 teoria utilitatii

Decizii – conditii de certitudine
ordonarea rezultatelor functie de un criteriu de
preferinta (maxim, minim s.a.)
 ex.: MAXIMIZAREA UTILITATII
U = max (Ui)

Decizii – conditii de risc
E1 E2 ... ... Ek
** p1 p2 ... ... pk
V1 u11 u12 ... ... u1k
V2 u21 u22 ... ... u2k
.........................
Vi ui1 ui2 ... ... uik
Decizii – conditii de risc
unde:

Vi = o anumită variantă (alternativă) identificată;

Ek = un anumit eveniment posibil (stare a naturii);

pk = probabilitatea de apariţie a evenimentului Ek;

uik = utilitatea asociată cu alternativa Vi în condiţiile apariţiei
evenimentului Ek.
Decizii – conditii de risc

varianta (alternativa) preferată va fi cea pentru
care utilitatea sperată este cea mai mare:

Funcţia obiectiv de maximizat devine în acest caz:
U = Uik * pk
Decizii – conditii de incertitudine
NU →probabiltati evenimente
 NU →stabili consecintele
=> sensul de “cel mai preferat/bun” nu e clar
 criterii (ex.): maximin, superoptimist (Baumol),
optimist (Hurwicz), regretelor (Savage), BayesLaplace
 NU EXISTA INCERTITUDiNE ABSOLUTA!

Attudinea fata de risc
analiza clasica Neumann si Morgenstern:
abordarea probabilistica in teoria utilitatii
utlitatea = “unitate de masura”

evidenţiază rezultatul multidimensional al
mulţimii alternativelor, contribuţia lor la
realizarea obiectivelor şi scopurilor urmărite,
înţelese ca şi consecinţe posibile şi probabile
Atitudinea fata de risc
UT= functie crescatoare si monotona de
bogatie (W) => nu exista satietate
Uma = strict pozitiva
Uma = crescatoare / descrescatoare /
constanta =>
=> 3 VARIANTE: AVERSIUNE / PREFERINTA /
INDIFERENTA
Atitudinea fata de risc
speranta de castig / de utilitate asteptata:
p U(x) + (1-p) U(y)
unde

U(x) şi U(y) sunt utilităţile aşteptate, referitor
la câştigurile x şi, respectiv, y.
Aversiune fata de risc
UT = f. crescatoare cu ratie descrescatoare de W
Uma pozitiva si descrescatoare
U(W) = concava
pp ca p=0,5=1-p, adică probabilitatea apariţiei unui
câştig "x" a cărui utilitate o vom nota cu U(x) este
p(x)=0,5, iar probabilitatea apariţiei unui câştig
"y" a cărui utilitate este U(y) va fi p(y)=1-0,5=0,5
Aversiune fata de risc

Decidentul are de ales între a-şi asuma aceste
condiţii (şanse de câştig şi riscuri) sau nu.

speranţa de utilitate (castg): 0.5U(x)+0.5U(y) este
măsurată la mijlocul segmentului care uneşte
punctele U(x) şi U(y).

utilitatea asociată cu bogăţia finală sperată se
obţine prin citirea directă a ordonatei curbei U(W)
corespunzând acestui nivel de bogăţie
Aversiune fata de risc
Utilitate
U(y)
U(W)
U(0,5x+0,5y)
0,5 U(x)+0,5U(y)
U(x)
x
0,5x+0,5y
y
Bogăţie (W)
Aversiune fata de risc

individul nu va fi dispus să îşi asume vreun risc,
în condiţiile menţionate - există aversiune faţă de
risc - din moment ce utilitatea asociată cu bogăţia
finală sperată este superioară speranţei de
utilitate/castig a acţiunii respective:
U[(0.5)x+(0.5)y] > 0.5 U(x) + 0.5 U(y)
Preferinta pentru risc
UT = f. crescatoare cu ratie crescatoare de W
Uma pozitiva si crescatoare
U(W) = convexa
pp ca p=0,5=1-p, adică probabilitatea apariţiei unui
câştig "x" a cărui utilitate o vom nota cu U(x) este
p(x)=0,5, iar probabilitatea apariţiei unui câştig
"y" a cărui utilitate este U(y) va fi p(y)=1-0,5=0,5
Preferinta pentru risc
Utilitate
U(W)
U(y)
U(0,5x+0,5y)
U(x)
x
0,5 U(x)+0,5U(y)
0,5x+0,5y
y Bogăţie (W)
Preferinta pentru risc

cei care au preferinţă faţă de risc vor fi dispuşi să
"rişte" sume de bani superioare speranţei
matematice de câştig. Pentru ei, speranţa de
utilitate este superioară utilităţii asociate cu
bogăţia finală sperată.
U[(0.5)x+(0.5)y] < 0.5 U(x) + 0.5 U(y)

Deşi o astfel de atitudine nu ţine de
comportamentul tipic economic, aceasta nu
înseamnă ca aceşti agenţi economici vor pierde
cu certitudine!
Indiferenta pentru risc

UT =f.lineara

Uma proportional cu W

cei care au preferinţă faţă de risc vor fi dispuşi să
"rişte" exact suma corespunzatoare speranţei
matematice de câştig/utiltate.

speranţa de utilitate este egala cu utilitatea
asociate cu bogăţia finală sperată.
U[(0.5)x+(0.5)y] = 0.5 U(x) + 0.5 U(y)
Indiferenta pentru risc
Utilitate
U(W)
U(0,5x+0,5y)
0,5 U(x)+0,5U(y)
x 0,5x+0,5y
y Bogăţie (W)