Transcript Artropode

Artropode
Prof. Pop Aurel
a) Arahnide
Păianjenii mici, miriapodele și
insectele au picioarele articulate.
Ele se numesc Artropode (de
la grecescul arthron= articulație,
podos= picior).
Grupele de Artropode sunt:
Arahnide, Crustacee, Miriapode
și Insecte.
Păianjenul are corpul acoperit de
o cuticulă formată din chitină subțire,
de culori diferite, asemănătoare
mediului de viață.
Corpul este format din două
părți: cefalotorace și abdomen.
Pe
partea
dorsală
a
cefalotoracelui se observă 8 oceli
(ochi simpli), iar pe partea
ventrală este așezată gura,
mărginită de două maxile sau fălci
tăioase.
În fața gurii sunt două
chelicere sau căngi tăioase și
veninoase.
Ventral, are 4 perechi de picioare
articulate, terminate cu gheare.
Ultimele două picioare, cu care
țese pânza, au gheare dințate.
Abdomenul este voluminos.
Pe partea posterioară sunt 6
ridicături, numite filiere.
Prin orificiile lor se elimină o
substanță cleioasă care, în contact
cu aerul, se întărește, formând firul
de mătase.
Din mătase construiește în
câteva ore pânza.
Plasele păianjenilor au o
mulțime de destinații: capcane
pentru
prinderea
insectelor,
adăposturi, pungi pentru ouă
(cocon), clopote pentru imersie
sub apă sau mici ”aerostate”
pentru deplasări în văzduh, iar
uneori firul ajută, precum o
frânghie de alpinist, la trecerea
unor ”prăpăstii”.
Tot pe abdomen păianjenul are
două orificii pulmonare în legătură
cu 2 plămâni (săculeți cu pereți
subțiri și vascularizați).
Înaintea filierelor se găsesc
două orificii, numite stigme, legate
de tubușoare ramificate, iar în
partea posterioară se află orificiul
anal.
Păianjenul este un animal
carnivor.
Se hrănește cu insecte pe care
le sfărâmă cu fălcile și apoi le suge
conținutul.
Respirația
este
pulmonară,
completată cu respirația prin trahee.
Femelele depun toamna ouă întrun cocon, iar primăvara apar
păianjenii mici.
Scorpionul trăiește în Carpații Orientali și Banat.
Este activ noaptea, iar ziua se ascunde sub pietre.
Abdomenul este segmentat (13 segmente).
Ultimul segment se termină cu un ghimpe veninos.
Scorpionii din țările calde au înțepătura mortală pentru om .
Căpușa este animal parazit pe
corpul altor animale.
Are o lungime de 4 mm.
Cu o trompă ascuțită înțeapă
pielea și suge sângele animalului
parazitat.
Sarcoptul râiei trăiește parazit pe
pielea altor animale: câini, pisici și om.
Corpul are o lungime de 0,5 mm
şi nu este segmentat, la fel ca şi
căpuşa.
El sapă galerii în piele, unde-şi
depune ouăle producând râia sau
scabia
CARACTERELE GENERALE
ALE ARAHNIDELOR
• pielea este chitinoasă
• corpul este alcătuit din două
părţi: cefalotorace şi abdomen
(excepţie fac căpuşa şi sarcoptul
râiei)
• au 4 perechi de picioare
articulate
• au o pereche de chelicere
• respiră prin plămâni şi trahee
• se înmulţesc prin ouă
b. Crustacee
Racul trăieşte în mediul
acvatic. Noaptea iese la vânat.
Corpul este acoperit cu o
crustă alcătuită din chitină şi
calcar.
Prezenţa acestei cruste a dat
denumirea de Crustacee.
Pe măsură ce creşte, racul
năpârleşte.
Crusta nouă se formează pe
seama rezervei de calcar din
stomac, care întăreşte pielea
(datorită calcarului se produce
efervescenţa).
Pielea conţine 2 pigmenţi:
albastru (care se distruge prin
fierbere) şi roşu.
Corpul este alcătuit din două
părţi: cefalotorace şi abdomen.
Pe cefalotorace există:
• două perechi de antene
formate din articole: una mai
scurtă şi bifurcată, a doua mai
lungă;
• 2 ochi compuşi din mai mulţi
ochi simpli, aşezaţi în vârful unor
pedunculi cărnoşi, racul vede bine
în toate părţile;
• gura este aşezată ventral,
prevăzută cu fălci tăioase;
• 5 perechi de picioare inegale,
articulate, aşezate ventral.
Abdomenul, mai subţire decât
cefalotoracele, este format din 7
segmente prevăzute cu muşchi
puternici.
Pe partea ventrală a primelor 5
segmente se află câte o pereche
de picioruşe mici.
AL 6-lea şi al 7-lea segment
lăţit formează înotătoarea codală.
În apă, racul înoată, îndoind
abdomenul şi lovind apa cu
înotătoarea codală.
Apa este împinsă cu putere
înainte,
iar
corpul
se
deplasează înapoi.
Pe fundul apei, racul merge cu
ajutorul ultimelor 4 perechi de
picioare.
Racul se hrăneşte cu animale,
cu resturi de plante şi cu cadavre
de animale, curăţind apa.
Le apucă cu cleştii, le taie şi le
duce la gură. Este un animal
omnivor (de la latinescul omnis,e= orice).
Antenele îl ajută la pipăit şi
mirosit.
În camerele branhiale, de pe
laturile cefalotoracelui, formate
prin îndepărtarea crustei de corp,
se găsesc branhiile cu rol în
respiraţie.
Branhiile
sunt
bogat
vascularizate. Sunt prinse de
baza picioarelor şi continuu
scăldate de apă, de unde reţin
oxigenul.
Inima are formă pentagonală
şi sângele este de culoare
albastră.
Racul se înmulţeşte prin ouă.
Toamna, în octombrie, femela
depune aproximativ 200 de ouă
care se prind de picioruşele
abdomenului. În luna mai, ies
răcuşorii.
Ei rămân fixaţi pe abdomenul
mamei aproximativ 10 zile.
După 4-5 ani devin adulţi.
CARACTERELE GENERALE
ALE CRUSTACEELOR:
• au corpul acoperit cu o crustă
• corpul este format din
cefalotorace şi abdomen
• au două perechi din antene
• trăiesc în mediul acvatic
• respiră prin branhii
Sfârșit!